Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 7

Mea here roa na tatou i to tatou Metua i te raˈi

Mea here roa na tatou i to tatou Metua i te raˈi

“Te here nei tatou, no te mea o ˈna na mua tei here mai ia tatou.”—IOA. 1, 4:19.

HIMENE 3 To matou tiaturiraa e puai

HAAPOTORAA a

1-2. Eaha ta Iehova i rave ia riro tatou ei tamarii na ˈna e no te aha o ˈna i na reira ˈi?

 UA TITAU manihini Iehova ia tatou ia riro ei tamarii na ˈna. Auê fanaˈoraa taa ê e! O te feia anaˈe tei pûpû ia ratou i te Atua e tei faatupu i te faaroo i te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti to roto i to ˈna utuafare. E utuafare oaoa to Iehova! Te mauruuru nei te mau mero o to ˈna utuafare i to ratou oraraa i teie mahana e te tiaturi atoa ra e ora e a muri noa ˈtu i te raˈi aore ra i roto i te paradaiso i nia i te fenua.

2 No to ˈna here rahi, ua ho mai Iehova i “te hoê hoo” ia riro tatou ei tamarii na ˈna. (Ioa. 3:16; Kor. 1, 6:20) E nehenehe atura ïa tatou e faatupu i te auhoaraa piri e o ˈna. E fanaˈoraa taa ê mau ia faafatata ia Iehova, te Arii o te ao nui e te Metua maitai roa ˈˈe!

3. Eaha te mau uiraa o te nehenehe e hiti mai? (A hiˈo i te tumu parau “ Te tâuˈa mai ra anei Iehova ia ˈu?”)

3 Mai te tahi taata papai Bibilia, e na ô paha tatou: “Eaha râ ta ˈu ia hopoi atu na Iehova, i te mau hamani maitai no ˈna ia ˈu nei?” (Sal. 116:12) Eita iho â tatou e nehenehe e faahoˈi roa i te mau mea atoa ta Iehova i ho mai. No to tatou râ here ia ˈna, e hinaaro tatou e faaite i to tatou mauruuru. Ua papai te aposetolo Ioane: “Te here nei tatou, no te mea o ˈna na mua tei here mai ia tatou.” (Ioa. 1, 4:19) E nafea tatou ia haapapu mea here roa na tatou i to tatou Metua i te raˈi?

IA PIRI NOA OUTOU IA IEHOVA!

E faaite tatou i te here i to tatou Metua i te raˈi ma te tamau i te faafatata ia ˈna na roto i te pure, ma te faaroo ia ˈna e ma te tauturu ia vetahi ê ia here atoa ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 4-14)

4. Ia au i te Iakobo 4:8, no te aha e titauhia te tutavaraa no te faafatata ia Iehova?

4 E hinaaro Iehova ia faafatata e ia paraparau tatou ia ˈna. (A taio i te Iakobo 4:8.) Te faaitoito mai ra oia ia “tamau maite i te pure,” ua ineine noa hoi oia i te faaroo ia tatou. (Roma 12:12) Noa ˈtu te rahi o ta ˈna ohipa, aita Iehova i rohirohi roa i te faaroo ia tatou. I to tatou pae, e faaroo tatou i to ˈna reo ma te taio i te Bibilia e te mau papai Kerisetiano e ma te faaroo maite i te mau putuputuraa. Mea faufaa roa ia tupu maite te aparauraa i roto i te mau tamarii e to ratou metua. Ia piri noa tatou ia Iehova, e titau-atoa-hia te hoê aparauraa tamau e o ˈna.

A hiˈo i te paratarafa 5

5. E nafea Iehova e mauruuru roa ˈi i ta tatou mau pure?

5 Mai te aha te huru o te aparauraa i rotopu ia outou e te Atua? Te hinaaro ra Iehova ia faaite outou i te mau manaˈo atoa o to outou aau na roto i te pure. (Sal. 62:8) Mea maitai ia uiui, ‘Mai te aha te huru o ta ˈu mau pure? Mea tahana noa anei ta ˈu mau parau aore ra mea feruri-maite-hia?’ Papu, mea here roa na outou ia Iehova e te hinaaro ra outou ia piri noa to outou auhoaraa e o ˈna. A tamau ïa i te paraparau ia ˈna e eiaha e huna i to outou mau manaˈo hohonu. A faaite atu eaha te faaoaoa ra e te haamauiui ra ia outou. Eiaha roa e taiâ i te ani i te tauturu a Iehova.

6. Eaha te titauhia ia rave ia piri noa tatou e to tatou Metua i te raˈi?

6 Ia piri noa tatou i to tatou Metua i te raˈi, e titauhia te hoê aau mauruuru. Eita e ore te tu ra to tatou manaˈo e to te papai salamo tei parau: “E rave rahi, e tau Atua, e Iehova, te mau ohipa taa ê i ravehia e oe ra, e to oe ra manaˈo ia matou nei e ore e tia ia taio noa ˈtu i mua ia oe na: e faaite hoi au, e parau vau i te reira, eita râ e tia ia taio atu i te rahi.” (Sal. 40:5) Eita ïa e navai noa ia faatupu i te mauruuru, e titau-atoa-hia râ ia faaite na roto i ta tatou mau parau e ohipa. Na te reira atoa e faataa ê ia tatou i te rahiraa i teie mahana. I roto i teie nei ao, aita te taata e mauruuru ra i te mau mea ta te Atua i rave no ratou. Te haapapu ra te reira e te ora ra tatou i “te mau mahana hopea.” (Tim. 2, 3:1, 2) Eiaha roa tatou ia pee i tera haerea!

7. Eaha ta Iehova e titau mai ra ia rave e no te aha?

7 Eita te mau metua e hinaaro ia peapea te tahi tamarii e te tahi atu. Te titau atoa ra Iehova ia faatupu ta ˈna mau tamarii atoa i te hau te tahi e te tahi. Na te here e itehia i rotopu ia tatou e haapapu e Kerisetiano mau tatou. (Ioa. 13:35) Ua tano roa ta te papai salamo i parau: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!” (Sal. 133:1) Ia here tatou i to tatou mau taeae e tuahine, te here atoa ra ïa tatou ia Iehova. (Ioa. 1, 4:20) Auê tatou i te oaoa i te tahoê e to tatou fetii taeae o te “hamani maitai . . . te tahi i te tahi, ma te aumihi î i te here”!—Eph. 4:32.

A FAAROO IA IEHOVA

A hiˈo i te paratarafa 8

8. Ia au i te Ioane 1, 5:3, eaha te tumu matamua e faaroo ai tatou ia Iehova?

8 Te hinaaro ra Iehova ia faaroo te mau tamarii i to ratou metua. E ere ïa i te mea maere e te titau atoa mai ra o ˈna ia faaroo tatou ia ˈna. (Eph. 6:1) Mea tano iho â ia auraro tatou ia Iehova, o ˈna te tumu o to tatou ora, na ˈna e aupuru nei ia tatou e aita ˈtu metua paari aˈe ia ˈna! Te tumu matamua râ e faaroo ai tatou ia Iehova, no to tatou ïa here ia ˈna. (A taio i te Ioane 1, 5:3.) Eita râ Iehova e faahepo ia tatou ia auraro ia ˈna. Ua horoa mai te Atua i te ô o te tiamâraa e maiti, e oaoa ïa oia ia faaoti tatou i te faaroo ia ˈna ma te here.

9-10. No te aha mea faufaa ia haapii e ia haapao i te mau ture aveia a te Atua?

9 Eita te mau metua e hinaaro ia fifi aore ra ia mauiui ta ratou tamarii. No reira ratou e haapii atu ai eaha te mea maitai e te mea ino. Ia haapao te tamarii i ta ratou mau faaueraa, te tiaturi e te faatura ra ïa ratou i to ratou mau metua. E titau-atoa-hia ia haapii e ia haapao tatou i te mau ture aveia a to tatou Metua i te raˈi. Ma te na reira, te faaite ra tatou i to tatou here e faatura ia Iehova e e maitaihia tatou. (Isa. 48:17, 18) Ia faaroo ore râ tatou, te patoi ra ïa tatou ia Iehova e i ta ˈna mau ture aveia a roohia ˈtu ai tatou i te mauiui rahi.—Gal. 6:7, 8.

10 Ia rave tatou i te mau mea e here ai Iehova ia tatou, e maitaihia to tatou tino, aau e feruriraa e hau roa ˈtu â to tatou auhoaraa e o ˈna. O Iehova tei ite eaha te mea maitai roa ˈˈe no tatou! Teie ta te tuahine Aurora e ora ra i Marite i parau: “Ua ite au e oaoa te noaa mai ia faaroo tatou ia Iehova!” Aita anei outou i maitaihia i te haapaoraa i ta Iehova aratairaa î i te here?

11. E tauturu mai te pure ia aha?

11 E tauturu mai te pure ia faaroo i te Atua. I te taime e ere i te mea ohie ia na reira, e haavî anaˈe ia tatou. Mai te papai salamo, e taparu anaˈe i te Atua: “Ia tauturuhia mai au e te aau tiamâ [aore ra auraro].” (Sal. 51:12) Te na ô ra te hoê pionie tamau o Denise te iˈoa: “E ere anaˈe i te mea ohie no ˈu ia haapao i te tahi faaueraa a Iehova, e pure au ia noaa mai ia ˈu te puai no te rave i te mea tia.” Papu, e pahono Iehova i te mau pure mai tera te huru.—Luka 11:9-13.

A TAUTURU I TE TAATA IA HERE I TO TATOU METUA I TE RAˈI

12. Eaha ta te Ephesia 5:1 e faaitoito mai ra ia rave?

12 A taio i te Ephesia 5:1. Ei “tamarii herehia” e Iehova, e faaitoito tatou i te pee i to ˈna haerea. Mai ia Iehova, e here, e hamani maitai e e faaore tatou i te hara te tahi i te tahi. Ia ite te taata i to tatou haerea maitai, e hinaaro paha ratou e haapii i te parau mau no nia ia Iehova. (Pet. 1, 2:12) Mea faufaa atoa ia faaite te mau metua i te huru o Iehova i nia i ta ratou tamarii. E nehenehe hoi te reira e turai i ta ratou tamarii ia faatupu i to ratou iho auhoaraa e to tatou Metua here i te raˈi.

A hiˈo i te paratarafa 13

13. Eaha te titauhia ia haamanaˈo?

13 E haapeu te hoê tamarii i to ˈna metua tane e e oaoa oia i te faaite ia vetahi ê o vai o ˈna. Te haapeu atoa nei tatou i to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova e te hinaaro nei tatou ia ite te taata o vai o ˈna. Te manaˈo nei tatou mai te arii Davida o tei parau: “E arue tau aau ia Iehova.” (Sal. 34:2) E nehenehe râ te huru mamahu e tapea ia tatou. I tera mau taime, e haamanaˈo anaˈe ia paraparau tatou no nia ia Iehova, e faaoaoa te reira ia ˈna e e tauturu tatou i te taata. E horoa mai iho â Iehova i te itoito no te faaite i te parau mau no nia ia ˈna. Ua tauturu oia i to tatou mau taeae i te senekele matamua ia paraparau ma te mǎtaˈu ore, e na reira atoa oia no tatou.—Tes. 1, 2:2.

14. No te aha mea faufaa ia rave i ta tatou tuhaa no te faariro i te taata ei pǐpǐ?

14 Eita Iehova e maitiiti i te taata, e oaoa roa ïa oia a ite ai ia tatou ia here i te mau huru taata atoa. (Ohi. 10:34, 35) Eaha te tahi ravea e faaite ai tatou te here i te taata? O te faaiteraa ïa ia ratou i te parau apî oaoa. (Mat. 28:19, 20) E nehenehe te oraraa o te feia atoa e farii i tera poroi e maitaihia i teie nei â a fanaˈo atu ai ratou i te tiaturiraa ia ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua.—Tim. 1, 4:16.

A HERE I TO TATOU METUA I TE RAˈI A OAOA ˈTU AI

15-16. Eaha te tahi mau tumu e oaoa ˈi tatou i teie mahana?

15 Ei Metua î i te here, e hinaaro Iehova ia oaoa to ˈna utuafare. (Isa. 65:14) Noa ˈtu te faaruru nei tatou i te fifi, e rave rahi tumu e oaoa ˈi tatou i teie mahana! Te oaoa nei tatou i te ite mea here roa na to tatou Metua i te raˈi ia tatou. Ua noaa ia tatou te hoê ite papu no nia i te Bibilia. (Ier. 15:16) Hau atu â, ua tahoê tatou i te hoê utuafare taa ê mau o te here ia Iehova, te hinaaro i ta ˈna mau ture aveia teitei e te here te tahi i te tahi!—Sal. 106:4, 5.

16 Te oaoa atoa nei tatou i te ite e maitai roa mai te oraraa a muri aˈe! Fatata Iehova i te faaore i te ino e te mauiui atoa. I raro aˈe i ta ˈna Faatereraa arii, e riro faahou mai te fenua ei paradaiso. Ua papu atoa ia tatou e farerei faahou tatou i te feia herehia tei pohe ia faahoˈi mai Iehova ia ratou i te ora. (Ioa. 5:28, 29) Auê oaoaraa e! Te mea faufaa roa ˈtu â, fatata roa te mahana e arue e e haamori ai to te raˈi e to te fenua atoa i to tatou anaˈe Metua i te raˈi!

HIMENE 12 Atua hau ê Iehova

a Ua here tatou i to tatou Metua ra o Iehova no te mea o ˈna na mua tei here ia tatou e na ˈna i faatae mai ia tatou i roto i to ˈna utuafare. E nafea ia haapapu mea here na tatou i to tatou Metua i te raˈi? I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou i te tahi mau ohipa ta tatou e nehenehe e rave.