Fanatu ki te fakasologa

Fanatu ki te fakasologa o mataupu

Tamâ fatu ne tusi i luga i ei a te igoa o Pelesala.

Ne Iloa ne Koe?

Ne Iloa ne Koe?

Ne fakamautinoa mai pefea ne sukesukega ne fai ki tala mua e uiga ki te tulaga o Pelesala mai Papelonia?

MŌ SE fia tausaga, ne fai mai a tino suke‵suke ki mea i te Tusi Tapu me i te tupu ko Pelesala, telā ne sae mai i te tusi o Tanielu, ne seki ola. (Tani. 5:1) Ne tali‵tonu latou ki te mea tenei me ne seki mafai ne tino sukesuke mea mua o maua se fakamaoniga me i a ia se tino tonu eiloa telā ne ola i aso mua. Kae ne ‵fuli te kilokiloga tenā i te 1854. Kaia?

I te tausaga tenā, ne maua aka ne se ofisa Peletania e igoa ki a J. G. Taylor a nisi mea kolā ne ‵toe mai i te fakai mua ko Ulo, telā ko te feitu o Iraq ki saute i aso nei. I konā, ne maua aka ne ia a tamā fatu i se taoa maluga. A tamā fatu takitasi konā e nofo olotou ‵loa ki se fa futu (10 cm), kae e isi ne tusitusiga i luga i ei. A tusitusiga i luga i se tasi o tamā fatu konā e aofia i ei se ‵talo ko te mea ke maua ne te tupu o Papelonia e igoa ki a Naponaitisi fakatasi mo tena tama tagata matua ko Pelesala, se olaga leva. Ke oko foki loa ki tino sukesuke mea mua, ne ‵tau o tali‵tonu ki ei: Ne fakamaoni mai i mea konei me i a Pelesala se tino tonu eiloa telā ne ola i taimi mua.

Kae, e se fai mai fua te Tusi Tapu me i a Pelesala se tino tonu ne ola kae ne fai mai foki me i a ia se tupu. Kae, ne fakalotolotolua foki a tino sukesuke mea mua e uiga ki ei. E pelā me se fakaakoakoga, i te 19 senitenali, ne tusi mai te saienitisi Peletania ko William Talbot me ne fai mai a nisi tino i a “Pele-sala-suli [Pelesala] ne pule fakatasi mo tena tamana ko Naponaitisi i te taimi eiloa e tasi. Kae e se lava fua i te fakamaoniga tenei.”

Kae ne faka‵lei aka te kinauga tenā, i te taimi ne maua atu i nisi tamā fatu a fakamatalaga me i te tamana o Pelesala, te Tupu ko Naponaitisi, ne galo mai te laumua telā ko Papelonia mō se fia o tausaga i se taimi e tasi. Se a te mea ne tupu i te taimi ne galo ei a ia mai konā? “I te taimi ne ave fakapagota ei a Naponaitisi,” e fai mai te Encyclopaedia Britannica, “ne tuku atu ne ia ki a Pelesala a te pulega fakatupu kae ke pule atu foki ki luga i tena kautau.” Tela la, a te ‵tonuga loa, ne fai a Pelesala i te taimi tenā e pelā me se sui tupu i Papelonia. Tela la, ne fai mai a tino sukesuke mea mua mo te tino poto i mea tau ‵gana ko Alan Millard me se mea ‵tau eiloa “me ne taku a Pelesala i te Tusi o Tanielu ki te ‘tupu.’”

E tonu, e pelā me ne tavini a te Atua, a te fakamaoniga tonu me i te tusi o Tanielu e tonu eiloa kae ne māfua mai i te Atua e maua eiloa i loto i te Tusi Tapu.—2 Timo. 3:16.