Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 15

¿Maʼ biiyuʼ ximodo nuu «ca layú ca» la?

¿Maʼ biiyuʼ ximodo nuu «ca layú ca» la?

«Laguindisalú ne laguuyaʼ, maʼ blancu nuu lu ca layú ca, maʼ nuucani listu para guiasa cosecha» (JUAN 4:35).

CANCIÓN 64 Gucheechenu diidxaʼ né guendanayecheʼ

NI ZAZÍʼDINU *

1, 2. ¿Xiñee zándaca guníʼ Jesús ca diidxaʼ ni zeeda lu Juan 4:35, 36?

DXI zeʼ Jesús Galilea, gudíʼdibe gaxha de caadxi layú, verde rihuinni lu ca layú que purtiʼ naríʼniruʼ cebada ni bidxiibacabe lúcani (Juan 4:3-6). Ne cayaadxaruʼ tapa beeu para guiasa cosecha. Óraque gudxi Jesús ca discípulo xiixa ni nabé bidxagayaacaʼ: «Laguindisalú ne laguuyaʼ, maʼ blancu nuu lu ca layú ca, maʼ nuucani listu para guiasa cosecha» (biindaʼ Juan 4:35, 36). ¿Xidé caníʼ Jesús raríʼ yaʼ?

2 Ruluíʼ caníʼ Jesús de ti cosecha espiritual o de ca binni ni maʼ nuu listu para gucaadiaga stiidxaʼ Dios. Guiníʼ íquenu ni bizaaca raríʼ. Neca qué ridxaaga peʼ ca judíu ca samaritanu la? biʼniʼ predicar Jesús ti gunaa de Samaria, ne bicaadiaga gunaa riʼ laabe. Ne laga caníʼ Jesús «maʼ blancu nuu lu ca layú ca, maʼ nuucani listu para guiasa cosecha», bidxiñaʼ ti grupu de samaritanu. Guniʼné gunaa que laacabe de Jesús ne zeedacabe para gánnacaʼ jma de laabe (Juan 4:9, 39-42). Ti binni ni nanna stale de lu Biblia guníʼ: «Ora bidxiña ca binni que ra nuube para gucaadiágacaʼ laabe [...] bisihuínnicaʼ nácacaʼ casi ti cosecha ni maʼ nuu listu para guiasa».

¿Xi zanda gúninu pa guidúʼyanu maʼ nuu ca layú ca blancu ne listu «para guiasa cosecha»? (Biiyaʼ párrafo 3).

3. Pa guidúʼyanu binni casi modo biʼyaʼ Jesús laacaʼ, ¿xiñee zuni predicarnu jma jneza?

3 ¿Laanu yaʼ? ¿Ximodo ridúʼyanu ca binni ni riguni predicarnu? ¿Ñee riníʼ íquenu nácacabe casi ti cosecha ni maʼ nuu listu para guiasa la? Pa zacá ridúʼyanu laacabe, zúninu chonna cosa. Primé, jma zaguixhe íquenu guni predicarnu. Cumu cadi naquiiñeʼ tidiʼ stale tiempu para guiasa ti cosecha la? naquiiñeʼ gácani nagueenda. Guiropa, ziuʼnu nayecheʼ ora gúninu dxiiñaʼ riʼ né stale gana. Biblia ná riecheʼ binni tiempu cayasa cosecha (Is. 9:3). Ne guionna, zadúʼyanu laacabe casi ca binni ni zanda gueeda gaca xpinni Cristu, nga runi zanínenu laacabe de tema ni jma riuuláʼdxicabe.

4. ¿Xi chonna cosa zazíʼdinu de apóstol Pablo lu artículo riʼ?

4 Qué niníʼ ique Jesús qué ziuu dxi guchaa ca samaritanu, sínuque biiyabe laacaʼ casi binni ni zanda gueeda gaca discípulo stibe, peru zándaca cadi zacá guníʼ ique ca xpínnibe. Ne zacá naquiiñeʼ guidúʼyanu binni ni nabeza neza ra runi predicarnu. Ne apóstol Pablo bisaana ti ejemplu galán para laanu. Lu artículo riʼ zadúʼyanu chonna cosa ni zanda guizíʼdinu de laabe. Primé, binibiaʼbe caadxi de ca ni biʼniʼ cré binni ni biʼniʼ predicarbe. Guiropa, gúnnabe xi riuuláʼdxicaʼ. Ne guionna, biiyabe laacaʼ casi binni ni zanda gueeda gaca xpinni Cristu.

¿XI RUNI CRÉ BINNI?

5. ¿Xiñee gunda biene Pablo ca binni ni biʼniʼ predicarbe ndaaniʼ sinagoga?

5 Nabé biʼniʼ predicar apóstol Pablo ndaaniʼ ca sinagoga stiʼ ca judíu. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi nuube ndaaniʼ ti sinagoga ni nuu Tesalónica, guníʼnebe caadxi judíu ne «chonna sábadu gucanebe laacaʼ guiénecaʼ Stiidxaʼ Dios» (Hech. 17:1, 2). Ne nanna dxíchinu riuuláʼdxibe guni predicarbe ndaaniʼ ca sinagoga, purtiʼ judíu laabe (Hech. 26:4, 5). Biénebe ca judíu, ngue runi qué ñaca nagana para laabe guni predicarbe laacaʼ (Filip. 3:4, 5).

6. ¿Xiñee maʼ gadxé ca binni ni bicaadiaga Pablo ndaaniʼ sinagoga de ca ni bicaadiaga laabe ndaaniʼ luguiaa stiʼ Atenas?

6 Dxi guladxi ca enemigu stiʼ Pablo laa de Tesalónica ne de Berea la? guyebe Atenas. Dxi maʼ nuube Atenas, laaca «guyebe ndaaniʼ sinagoga, gucanebe ca judíu ne xcaadxi binni ni runi adorar Dios guiénecaʼ Stiidxaʼ Dios» (Hech. 17:17). Peru dxi biʼniʼ predicarbe ra plaza stiʼ luguiaa, bidxaagabe sti clase binni. Ládecabe nuu filósofo ne caadxi binni ni cadi judíu ne para laacaʼ nacubi ca ni cusiidiʼ Pablo, nga runi guniʼcaʼ: «Caniʼluʼ caadxi cosa ni qué huayuu dxi gunadiágadu» (Hech. 17:18-20).

7. Casi ná Hechos 17:22, 23, ¿xi biʼniʼ Pablo para biʼniʼ predicar ca ni cadi judíu?

7 (Biindaʼ Hechos 17:22, 23). Qué ñuni predicar Pablo ca binni de Atenas ni cadi naca judíu casi modo biʼniʼ predicarbe ca judíu ndaaniʼ ca sinagoga que. Zándaca gunabadiidxabe laca laabe xi runi cré ca binni de Atenas. Biiyabe guiráʼ ni nuu ndaaniʼ guidxi que ne bidiibe cuenta xi costumbre napa ca binni que. Biyúbibe modo guiníʼnebe laacaʼ de xiixa ni maca runi crecaʼ ne ni zeeda lu Biblia. Ti binni ni nanna stale de Biblia ná: «Cumu judíu Pablo ne xpinni Cristu laa, bidii cuenta qué runi adorar ca griegu Dios ni dxandíʼ, Dios ni runi adorar ca xpinni Cristu judíu, ne nuube guluiʼbe ca binni de Atenas zanda gunibiaʼcaʼ Dios ni nacaʼ qué runibiaʼcaʼ». Nga runi, biyúbibe modo guni predicarbe ca binni de Atenas. Gúdxibe laacaʼ ni canayuiʼbe que zeeda ni de xa Dios ni qué runibiaʼcaʼ, ni racaláʼdxicaʼ guni adorarcaʼ. Neca qué runibiáʼ ca binni ni cadi judíu Stiidxaʼ Dios la? qué niníʼ ique Pablo qué zuchaacabe. Sínuque biiyabe laacaʼ casi ti cosecha ni maʼ nuu listu para guiasa ne biyúbibe modo guiníʼnebe laacaʼ de ca noticia galán.

Casi biʼniʼ Pablo, guiduʼyaʼ chaahuinu xidé zanda guinínenu binni, guinínenu laacaʼ de tema ni jma riuuláʼdxicaʼ ne guidúʼyanu laacaʼ casi tuuxa ni zanda gaca discípulo. (Biiyaʼ párrafo 8, 12 ne 18). *

8. a) ¿Xi zacané laanu gánnanu xi runi cré ca binni ni nabeza neza ra runi predicarnu? b) ¿Xi zanda guicábinu ti binni ni gabi laanu napa religión?

8 Cásica Pablo, guiduʼyaʼ chaahuinu. Guiduʼyaʼ chaahuinu dede ca cosa jma nahuiiniʼ ni gusihuinni xi runi cré ca binni ni nabeza neza ra runi predicarnu. ¿Ñee nanda xiixa adorno ra lídxibe o ndaaniʼ carru stibe la? ¿Ñee rihuinni xi religión nápabe ora riniʼbe tu labe, modo rácube lari ne pur modo ruzuchaahuibe la? O zándaca maʼ gúdxicabe laanu maʼ nápacabe religión. Sicaríʼ ricabi ti precursora especial ora rizaaca ni bizéʼtenu riʼ: «Cadi zendaʼ para guchaaʼ lii de religión. Ni racalaʼdxeʼ nga guinieniaʼ lii de...».

9. ¿Xii nga ca cosa ni runi crenu ni zándaca runi cré binni napa religión?

9 ¿Xi tema zanda guinínenu ti binni ni napa religión? Guidúʼyanu pa runi crebe xiixa ni runi crenu casi pa runi adorarbe ti Dios si, runi crebe Jesús nga bilá binni guidxilayú o runi crebe maʼ cadi candaa zaree ca cosa malu ni nuu yanna. Ora runi crebe xiixa ni runi crenu, iquiiñenu ni para guinínenu laabe de Biblia.

10. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu, ne xiñee?

10 Cadi guiaandaʼ laanu zándaca qué runi cré binni guiráʼ ni rusiidiʼ religión stiʼ. Nga runi, ora gánnanu xi religión napa tuuxa, gúninu stipa gánnanu xi runi crebe. Ti precursor especial de Australia ni láʼ David guníʼ: «Tiempu riʼ, stale binni ruguchaa ni rusiidiʼ religión stiʼ né ni rusiidiʼ binni». Sicaríʼ guníʼ ti hermana de Albania: «Nuu biaje rinieniáʼ binni ni rabi naa napa religión, peru despué rábicaʼ naa qué runi crecaʼ Dios». Ne ti misioneru de Argentina guníʼ nuu binni ná runi cré trinidad peru qué runi crécabe pa laaca Dios nga Jesús ne espíritu santu. Ne laacaʼ guniʼbe: «Ora maʼ nánnanu ndiʼ la? zacaneni laanu guinínenu laabe de xiixa ni runi crenu ne ni runi crebe». Nga runi, gúninu stipa gánnanu xi peʼ runi cré binni. Pa gúninu ni, cásica biʼniʼ Pablo, zanda gúninu «stale cosa lade guiráʼ clase binni» (1 Cor. 9:19-23).

¿XI JMA RIUULAʼDXIʼ BINNI GANNA?

11. Casi ná Hechos 14:14-17, ¿xi biʼniʼ Pablo para guyuulaʼdxiʼ ca binni de Listra gucaadiágacaʼ laabe?

11 (Biindaʼ Hechos 14:14-17). Biiyaʼ Pablo xi riuulaʼdxiʼ ca binni ni bicaadiaga laa ne guníʼnebe laacaʼ de ni caquiiñecaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, ca binni de Listra ni biʼniʼ predicarbe zándaca huaxiéʼ o qué lica gánnacaʼ de Biblia. Ngue runi guniʼné Pablo laacabe de ca cosa ni maca runibiáʼcabe, guníʼnebe laacaʼ de ora riasa stale cosecha ne ximodo guibánicaʼ nayecheʼ. Biquiiñebe ejemplu ne diidxaʼ ni ganda guiénecaʼ.

12. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para gánnanu xi jma riuulaʼdxiʼ binni ne guinínenu laacaʼ de laani?

12 Gúninu stipa gánnanu xi jma riuulaʼdxiʼ ca binni nabeza lu territorio stinu ne guinínenu laacabe de laani. ¿Ximodo gánnanu xi riuulaʼdxiʼ ti binni ante guidxíñanu laa o ante guidxíñanu ra lidxi? Iquiiñenu ni guidúʼyanu. Zándaca cusiabe ra lídxibe, cayuundabe periódicu o cayuni chaahuibe moto stibe. Pa guidúʼyanu zanda la? guzulú guinínenu laabe de ni cayúnibe (Juan 4:7). Dede ni nacu binni ca zanda gacané laanu gánnanu padé laabe, xi dxiiñaʼ rúnibe ne xi equipo favorito stibe. Sicaríʼ guníʼ ti hermanu láʼ Gustavo: «Gunieniaʼ ti joven de 19 iza, lu playera ni nácube que cá foto stiʼ ti cantante famoso. Gunabadiidxaʼ laabe xiixa de playera que ne gúdxibe naa xiñee riuuláʼdxibe gucaadiágabe cantante que. Zaqué bizuluáʼ ti estudiu né laabe, yanna maʼ hermanu stinu laabe».

13. ¿Ximodo zanda gábinu ti binni pa zudiʼnu laa estudiu ne gúninu ni modo chuulaʼdxiʼ?

13 Ora gábinu ti binni pa zudiʼnu estudiu laa, gúninu ni modo chuuláʼdxibe. Gusiénenu laabe ximodo zacaneni laabe lu xquendanabánibe (Juan 4:13-15). Guzéʼtenu ni bizaaca ti gunaa, cumu guyuuláʼdxibe ni gudxi ti hermana lá Hester laabe la? guluube laa ndaaniʼ lídxibe. Ora biʼyaʼ hermana que ti diploma ni cá cueʼ yoo, bidii cuenta profesora de Pedagogía laabe, ngue runi bisiene hermana que laabe laanu laaca rusíʼdinu binni ora rudiʼnu estudiu laacaʼ ne lu ca reunión stinu. Biʼniʼ aceptar gunaa que ti estudiu ne despué guyebe ti asamblea de circuito. Ne ti iza despué guyuunísabe. Guiníʼ íquenu pregunta riʼ: «Ora rigannaʼ ti binni para guneʼ revisita, ¿ñee nannaʼ xi cosa jma riuuláʼdxibe gánnabe la? ¿Ñee zanda gusieneʼ laacabe ximodo rudiʼnu estudiu ne guneʼ ni modo chuuláʼdxicabe la?».

14. ¿Ximodo guni estudiárnenu cada binni?

14 Pa maʼ cudiʼnu estudiu tuuxa la? naquiiñeʼ gaca prepararnu ante chigánnanu laa, ne ora gúninu ni guiníʼ íquenu xi caquiiñebe ne xi riuuláʼdxibe. Guiníʼ íquenu xi textu guidúʼndanenu laabe, xi videu zanda guluinu laabe ne xi ejemplu iquiiñenu para gusiénenu laabe ni zeeda lu Biblia. Guinabadiidxanu xi ziuulaʼdxiʼ estudiante stinu ne xi zindá ndaaniʼ ladxidoʼbe (Prov. 16:23). Ndaaniʼ guidxi Albania, sicaríʼ guníʼ ti gunaa ni rudii ti precursora estudiu laa: «Qué zanda diʼ guneʼ cré zabani ca binni ni maʼ guti». Hermana ca guníʼ: «Bidieeʼ cuenta primeru caquiiñeʼ gunibiaʼbe Dios ni cayuni prometer zusibani ca ni maʼ guti». De raqué, ora rudii hermana riʼ estudiu laabe ruzeeteʼ ca cualidad stiʼ Jehová casi guendarannaxhii, guendanuuxpiaaniʼ ne poder. Ra gudiʼdiʼ tiempu, maʼ biʼniʼ cré gunaa riʼ zabani ca binni ni maʼ guti. Yanna maʼ rúnibe ni ná Jehová né stale gana.

GUIDÚʼYANU LAACABE CASI BINNI NI ZANDA GACA XPINNI CRISTU

15. Casi ná Hechos 17:16-18, ¿xi costumbre gupa ca binni de Atenas ni qué ñuulaʼdxiʼ Pablo, peru xiñee qué niníʼ íquebe qué zuchaacaʼ?

15 (Biindaʼ Hechos 17:16-18). Biʼniʼ adorar ca binni de Atenas Dios ni cadi dxandíʼ, biʼniʼ practicárcabe pecadu sexual ne biʼniʼ crecaʼ filosofía. Peru qué niníʼ ique Pablo qué zuchaacabe ne neca gudindenécabe laabe qué nireebe gana. Laapebe beeda gácabe ti xpinni Cristu neca dxiqué guniʼbe mal de Dios, guzanándabe ca xpinni ne gúcabe ti binni orgulloso (1 Tim. 1:13). Cásica qué niníʼ ique Jesús qué zuchaa Pablo la? laaca qué niníʼ ique Pablo zacá de ca binni de Atenas. Ne biaʼsi ni guníʼ íquebe de laacaʼ (Hech. 9:13-15; 17:34).

16, 17. ¿Xi ejemplu rusihuinni zanda gaca binni de guiráʼ clase discípulo stiʼ Jesús?

16 Lu primé siglu, binni de guiráʼ clase beeda gaca discípulo stiʼ Jesús. Dxi bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto guniʼbe nuu de laacaʼ gúcacaʼ binni malu ne biʼniʼ practicarcaʼ pecadu sexual. Ne despué guniʼbe: «Peru yanna maʼ nayá nuutu» (1 Cor. 6:9-11). ¿Ñee laaca niníʼ íquenu ñanda nuchaa ca binni que ne ñeeda gácacaʼ xpinni Cristu la?

17 Tiempu riʼ, stale binni racalaʼdxiʼ guchaa modo nabani ne gaca discípulo stiʼ Jesús. Guzéʼtenu ni bizaaca ti precursora especial de Australia ni láʼ Yukina, bidiibe cuenta tutiica binni zanda gucaadiaga ni zeeda lu Biblia. Ti biaje nuube ndaaniʼ ti tienda, ne biiyabe ti baʼdudxaapaʼ cá jma tatuaje ladi ne nacu lari ni nahuahuaʼ. Sicaríʼ guníʼ Yukina: «Rabeʼ qué zanieniáʼ laabe. Peru, ora bineʼ ni, bidieeʼ cuenta riuuláʼdxibe gánnabe jma de Biblia purtiʼ caadxi diidxaʼ ni zeeda lu ca Salmo nga ca tatuaje ni cá ládibe». Bizulú gucuaa baʼdudxaapaʼ que estudiu ne guyé reunión. *

18. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guni juzgarnu binni?

18 ¿Ñee guníʼ Jesús maʼ nuu ca layú ca listu para guiasa cosecha purtiʼ guleza ninanda mayoría de binni laa la? Coʼ. Purtiʼ maca gucuá lu Biblia huaxiéʼ binni zapa fe laabe (Juan 12:37, 38). Ne gupa Jesús poder para ganna xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni (Mat. 9:4). Neca zacá, biʼniʼ predicarbe laacaʼ né stale gana, peru gudixhe íquebe gacanebe ca ni biʼniʼ cré laabe. Yanna, ¿laanu yaʼ? Cumu qué gánnanu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni la? gúninu stipa cadi guni juzgarnu ti binni o ca binni ni nabeza neza ra runi predicarnu. Jma jneza guidúʼyanu laacabe casi ca binni ni zanda gueeda gaca xpinni Cristu. Sicaríʼ guníʼ ti misioneru de guidxi Burkina Faso ni láʼ Marc: «Ca binni peʼ ni rabeʼ nagueenda cayuni progresar nga ca ni rusaana de guni estudiar. Peru ca binni ni riníʼ iqueʼ qué zuni progresar nga ca ni jma rúnini. Maʼ biziideʼ ni jma jneza guni tuuxa nga gudii lugar gacané espíritu santu stiʼ Jehová laa».

19. ¿Ximodo caquiiñeʼ guidúʼyanu ca binni ni nabeza neza ra runi predicarnu?

19 Zándaca guiníʼ íquenu huaxiéʼ binni ni nabeza neza ra runi predicarnu zeeda gaca casi cosecha ni maʼ nuu listu para guiasa. Peru cadi guiaandaʼ laanu ni gudxi Jesús ca discípulo stiʼ. Gúdxibe laacaʼ maʼ blancu nuu lu ca layú ca, o maʼ nuucani listu para guiasa cosecha. Nga runi, cadi guiaandaʼ laanu zanda guchaa binni ne zanda gácacaʼ discípulo stiʼ Cristu. Ne para Jehová la? nabé risácacabe (Ageo 2:7). Pa guidúʼyanu binni cásica ruuyaʼ Jehová ne Jesús la? zúninu stipa gánnanu xi cazaacacaʼ ne xi jma riuuláʼdxicaʼ. Ne qué zadúʼyanu laacaʼ casi binni ni qué runibiaʼnu, sínuque casi tuuxa ni zaca hermanu stinu despué.

CANCIÓN 57 Rinínenu guiráʼ binni

^ párrafo 5 Modo guidúʼyanu ca binni nabeza lu territorio stinu zucaani laanu guyúbinu modo guni predicarnu ne gusíʼdinu laacaʼ. Lu artículo riʼ zazíʼdinu ximodo biiyaʼ Jesús ne apóstol Pablo ca binni ni biʼniʼ predicarcaʼ. Laaca zazíʼdinu xi zanda gúninu para chinándanu ejemplu stícabe ora guicaanu en cuenta ni runi cré binni ne ni riuulaʼdxiʼ, ne guidúʼyanu laacabe casi ca binni ni zanda gueeda gaca xpinni Cristu.

^ párrafo 17 Lu ca serie de artículo ni láʼ «Gucané Biblia laacabe para bichaacabe», zadxélaluʼ stale ejemplu ra riete xi zanda guni binni para guchaa. Biree serie riʼ lu revista Torre stiʼ ni rapa hasta lu iza 2017. Yanna maʼ rireeni lu jw.org®. Guyé ra ná TU LAADU > EXPERIENCIA.

^ párrafo 57 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Canayuni predicar ti guendaxheelaʼ de yoo pur yoo ne cayuuyacaʼ 1) ti yoo nayá ne ni napa ti adorno de guieʼ; 2) ti yoo ra nabeza ti familia ni napa xiiñiʼ; 3) ti yoo ra qué rusiácabe, ne 4) ti yoo ra nabeza binni ni napa religión. ¿Paraa rábiluʼ zadxélaluʼ ti binni ni zanda gueeda gaca xpinni Cristu?