Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 14

Ti ataque ni zeeda de ladu guiáʼ

Ti ataque ni zeeda de ladu guiáʼ

«Maʼ biʼniʼ invadir ti nación nadipaʼ ni napa stale binni guidxi stinneʼ» (JOEL 1:6).

CANCIÓN 95 Zeʼ dxi ziyaaniʼ jma

NI ZAZÍʼDINU *

1. a) ¿Xi método de estudiu yenanda hermanu Russell ne ca compañeru stiʼ? b) ¿Xi guleendúcabe ora yenándacabe método que?

RACA jma de ti gayuaa iza, bidagulisaa hermanu Russell ne caadxi xcompañeru, chupa chonna binni ni ruundaʼ Stiidxaʼ Dios, para guyúbicaʼ xi rusiidiʼ Biblia de Jehová, Jesucristu, guendaguti ne xiñee guti Jesús pur laanu. Yenándacabe ti método de estudiu ni cadi nagana. Tobi de laacabe rinabadiidxaʼ xiixa, de racá maʼ runi estudiar guidubi grupu que ca textu stiʼ Biblia ni caníʼ de tema que. Ora maʼ bilúxecabe rucaacabe ni biénecabe. Cumu guluu Jehová ndaayaʼ ca hermanu que la? biénecabe stale enseñanza básica ni zeeda lu Biblia, ne dede yanna nabé risácacani para laanu.

2. ¿Xiñee nuu biaje cadi jneza modo riénenu ti profecía ni zeeda lu Biblia?

2 Peru nin qué nindaa bidii ca binni ni ruundaʼ Biblia que cuenta gadxé nga guidxelaʼ tuuxa ni rusiidiʼ Biblia de ti doctrina ne gadxé nga gusiene chaahuiʼ tuuxa ti profecía. ¿Xiñee jma nagana ndiʼ yaʼ? Primé razón nga purtiʼ jma fácil guiene tuuxa ti profecía laga cayaca cumplir ni o despué de maʼ guca cumplir ni. Guiropa razón nga purtiʼ para guiene chaahuiʼ tuuxa ti profecía, caquiiñeʼ guʼndaʼ contextu stini. Pa guidúʼyanu ti cosa si ni zeeda lu ti profecía sin guidúʼyanu contextu stini la? zándaca cadi biaʼsi diʼ modo guiénenu ni. Ne ruluíʼ nga nga ni bizaaca né ti profecía stiʼ Joel. Guidúʼndanu ni ne guidúʼyanu xiñee caquiiñeʼ guchaʼnu modo biénenu ni dxiqué.

3, 4. ¿Ximodo bisiénenu profecía ni zeeda lu Joel 2:7-9?

3 (Biindaʼ Joel 2:7-9). Guníʼ Joel zunitilú ti plaga de langosta guidxi Israel. Ca langosta ni candaana riʼ nápacaʼ quijada ne láyacaʼ cásica napa ti lión ne rocaʼ guiráʼ ni nuu neza ra zidíʼdicaʼ (Joel 1:4, 6). Pur stale iza, biénenu caníʼ profecía riʼ de xquidxi Jehová, purtiʼ runi predicarcaʼ casi ora ñácacaʼ stale langosta ni guirutiʼ qué randa rucueeza. Guníʼ íquenu zunduuxe dxiiñaʼ stinu guidubi ti «guidxi», o ca binni ni runi ni ná ca xaíque yuʼduʼ. *

4 Pa ñaca nidúʼndanu Joel 2:7-9 si la? biaʼsi nga nusiénenu caníʼ profecía riʼ de xquidxi Dios. Peru ora guidúʼndanu contextu stini, rudiʼnu cuenta caquiiñeʼ guchaʼnu modo riénenu profecía riʼ. ¿Xiñee yaʼ? Guidúʼyanu tapa razón.

TAPA RAZÓN PUR BIDXAA MODO RIÉNENU PROFECÍA RIʼ

5, 6. a) ¿Xi zándaca guinabadiidxanu ora maʼ cayuni estudiarnu Joel 2:20? b) ¿Ne xi zándaca guinabadiidxanu ora maʼ cayuni estudiarnu Joel 2:25?

5 Primé la? guidúʼyanu xi guníʼ Jehová lu Joel 2:20: «Ni zeeda de ladu guiáʼ que [o plaga de langosta] ziniaʼ laa zitu de laatu». Pa runi representar ca langosta riʼ ca testigu stiʼ Jehová, ca ni runi predicar ne racané binni gaca discípulo casi biʼniʼ mandar Jesús, ¿xiñee ziné Jehová laacabe zitu yaʼ? (Ezeq. 33:7-9; Mat. 28:19, 20). Nanna dxíchinu qué riné Dios ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ zitu, sínuque rinebe tuuxa o xiixa ni cucaalú laacaʼ.

6 Guiropa, guiníʼ íquenu ni guníʼ Jehová lu Joel 2:25: «Zudxiguetaʼ laatu ca cosecha stitu biaʼ iza gudó ca langosta ni, langosta ni napa xhiaa, langosta ni qué gapa xhiaa, langosta ni ró stale ne langosta ni rabi, ejércitu naroʼbaʼ ni biseendaʼ para gucaalú laatu que». Lu versículo riʼ cayuni prometer Dios zudxiguetaʼ guiráʼ ni binitilú ca langosta. Pa ñuni representar ca langosta riʼ ca testigu stiʼ Jehová, ¿xiñee guniʼbe zuniná mensaje ni runi predicarcaʼ yaʼ? Pa rulá mensaje stícabe binni ne zanda gacaneni binni ni runi cosa malu gaca arrepentir (Ezeq. 33:8, 19). Zeeda gácani ti cosa galán para binni.

7. ¿Xiñee nabé risaca diidxaʼ «despué» ni zeeda lu Joel 2:28, 29?

7 (Biindaʼ Joel 2:28, 29). Guionna, guidúʼyanu xi orden rizaaca ca cosa ni riete lu profecía riʼ. Jehová ná: «Despué zudieeʼ espíritu stinneʼ», o despué de guiluxe ca langosta que dxiiñaʼ sticaʼ. Yanna, pa runi representar ca langosta que ca ni runi predicar Reinu stiʼ Dios, ¿xiñee ndiʼ gudii Jehová espíritu stiʼ laacabe despué de guilúxecabe dxiiñaʼ stícabe yaʼ? Ni dxandíʼ la? cayandaruʼ cayuni predicárcabe hasta nagasi pur poder stiʼ espíritu santu stiʼ Dios neca nuu tu huayacalaʼdxiʼ gucueeza laacabe o neca huayuu gobiernu ni huayuni prohibir dxiiñaʼ stícabe.

Né stale valor guníʼ hermanu Joseph Rutherford ne xcaadxi xpinni Cristu ungidu zusabanáʼ Dios guidxilayú malu riʼ. (Biiyaʼ párrafo 8).

8. ¿Tu runi representar ca langosta ni riete lu Apocalipsis 9:1-11? (Biiyaʼ foto ni zeeda lu portada).

8 (Biindaʼ Apocalipsis 9:1-11). Guidúʼyanu guidapa razón. Dxiqué guninu runi representar plaga de langosta ni ruzeeteʼ Joel que predicación ni rúninu purtiʼ lu libru stiʼ Apocalipsis riete ti profecía casi laani. Lu profecía riʼ rihuinni stale langosta ne casi lú binni lúcame «ne nuu casi ti corona de oro íquecame» (Apoc. 9:7). Runinácame «ca binni ni cadi cá sellu stiʼ Dios lucuá» —o ca enemigu stiʼ Jehová— ne rúnicame ni gaayuʼ beeu, purtiʼ biaʼ ca nga ribani ti langosta (Apoc. 9:4, 5). Profecía riʼ huaxa ruluíʼ caniʼni de ca xpinni Jehová ni naca ungidu, purtiʼ runi predicarcaʼ ne riniʼcaʼ né stale valor zusabanáʼ Dios guidxilayú malu riʼ, ne ndiʼ nga ni ruchiichi ca binni ni zinanda guidxilayú riʼ.

9. ¿Xi diferencia risaca napa ca langosta ni biʼyaʼ Joel ne ca ni biʼyaʼ Juan?

9 Nuu ra caníʼ profecía stiʼ Apocalipsis ne stiʼ Joel de ti cosa si. Peru laaca nápacani diferencia nabé risaca. Guzéʼtenu ti ejemplu, ca langosta ni riete lu profecía stiʼ Joel runitilucaʼ guiráʼ guixi nagáʼ, peru ca langosta ni riete lu visión ni biʼyaʼ Juan que «gúdxicabe laacame cadi guninácame guixi nagáʼ ni nuu lu guidxilayú» (Joel 1:4, 6, 7; Apoc. 9:4). Ca langosta ni biʼyaʼ Joel que zeedacaʼ de ladu guiáʼ, peru ca ni biʼyaʼ Juan que bireecaʼ ndaaniʼ ti bizé (Joel 2:20; Apoc. 9:2, 3). Lu libru stiʼ Joel ná ziné Jehová ca langosta que zitu, peru lu libru stiʼ Apocalipsis rudii Jehová lugar gunduuxecame dxiiñaʼ stícame. Ne rihuinni dxíchica riuulaʼdxiʼ Jehová ni runi ca langosta ni riete lu libru stiʼ Apocalipsis (biiyaʼ recuadru ni láʼ «Ca langosta stiʼ ca profecía riʼ: ruluíʼ ngueca laacame, peru nápacame diferencia»).

10. Bizeeteʼ ti ejemplu ni rusihuinni zanda iquiiñeʼ Biblia ti símbolo si para guni representar gadxé gadxé cosa.

10 Ca diferencia bizéʼtenu riʼ, racaneni laanu gudiʼnu cuenta maʼ gadxé guiropaʼ profecía riʼ. Ni nuunu guininu raríʼ nga cadi ngueca diʼ ca langosta ni riete lu libru stiʼ Joel né ca ni riete lu libru stiʼ Apocalipsis. Peru cadi caquiiñeʼ guidxagayaanu, purtiʼ nuu biaje riquiiñeʼ Biblia ti símbolo si para guiníʼ de gadxé gadxé cosa lu gadxé gadxé contextu. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu Apocalipsis 5:5 ná naca Jesús «Lión ni zeeda de tribu stiʼ Judá», peru lu 1 Pedro 5:8 ná zeeda gaca Binidxabaʼ «casi ti lión ni canaguu beedxeʼ». Cumu maʼ bidxaa modo riénenu profecía stiʼ Joel riʼ la? yanna caquiiñeʼ gánnanu xi explicación nacubi nápani. Guidúʼyanu gunáʼ nga laani.

¿XI RACA SIGNIFICAR PROFECÍA STIʼ JOEL?

11. ¿Ximodo racané Joel 1:6 ne 2:1, 8, 11 laanu guiénenu tuu nga zeeda gaca ca langosta?

11 Ora guni estudiarnu xcaadxi versículo zeeda lu profecía stiʼ Joel, riénenu caníʼ profeta riʼ de ti ataque stiʼ ti ejércitu (Joel 1:6; 2:1, 8, 11). Guníʼ Jehová zaquiiñeʼ «ejércitu naroʼbaʼ» stiʼ (ca soldadu stiʼ Babilonia) para gusabanáʼ ca israelita ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ (Joel 2:25). Ne zeeda ejércitu riʼ de ladu guiáʼ, purtiʼ de raqué nga zeeda ca babilonio para guni invadircaʼ guidxi Israel (Joel 2:20). Ruchaagacabe ejércitu riʼ casi stale langosta ni maca nanna xi chiguni. Sicaríʼ guníʼ Joel naca ca soldadu que: «Cada hombre zizá lu neza stiʼ. [...] Runi invadircaʼ guidxi que, ruxooñecaʼ luguiáʼ ca muru. Ricacaʼ cueʼ yoo, riuucaʼ neza ra ventana casi runi ti gubaanaʼ» (Joel 2:8, 9). ¿Ñee maʼ bixuíʼlunu ni cayaca racá la? Nuu soldadu guiráʼ ladu. Ne gastiʼ ra gucaachilú binni. Guirutiʼ qué zalá de lu náʼ ca babilonio.

12. ¿Ximodo guca cumplir profecía stiʼ Joel ni caníʼ de ca langosta?

12 Casi xa ñaca ca babilonio (o ca caldeu) que langosta, biʼniʼ invadircaʼ guidxi Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stinu. Guidúʼyanu xi ná Biblia biʼniʼ «rey stiʼ ca caldeu» ndaaniʼ guidxi que: «Biiti [rey que] ca joven que né espada. [...]. Qué ñabe ca joven, ca binnidxaapaʼ, ca binnigola nin ca débil. Bisaana Dios guirani lu nabe». Ne laaca ná: «Bizaaquibe lidxi Dios ni dxandíʼ ne bisábabe muru stiʼ Jerusalén, bizaaquibe guiráʼ ca torre stini ne binitilube ca cosa risaca nuu raqué» (2 Crón. 36:17, 19). Despué de binduuxeʼ ca babilonio guidxi que, ca binni ni ridiʼdiʼ neza raqué riniʼcaʼ: «Guirutiʼ nabeza racá, nin hombre nin maniʼ, ne maʼ lu náʼ ca caldeu nuuni» (Jer. 32:43).

13. ¿Xi raca significar ca diidxaʼ ni riete lu Jeremías 16:16, 18?

13 Biaʼ chupa gayuaa iza despué de guníʼ Joel profecía stiʼ la? biquiiñeʼ Jehová Jeremías para guiníʼ sti cosa de modo gaca ataque riʼ: guniʼbe zuyubi chaahuiʼ ca soldadu que ca israelita malu guiráʼ ladu ne zanaazecabe guiracaʼ. Jeremías 16:16, 18 ná: «Zuseendacaaʼ stale pescador —ná Jehová—, ne zanaazecaʼ laacabe. Despué zuseendacaaʼ stale hombre ni rié guuzeʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ, ne zanaazecaʼ laacabe lu ca dani ne lu ca danihuiiniʼ ne lade ca huecu nuu lade ca dani». Ne laaca guniʼruʼ: «Zudieeʼ laatu ni runi merecertu pur bicheetu ne pur ca pecadu stitu». Neca cheʼ ca israelita ni qué ñaca arrepentir ndaaniʼ nisadóʼ bani ne ndaaniʼ guiʼxhiʼ para cadi igaacaʼ zadxela ca babilonio que laacabe.

ZACA CHAAHUIʼ NI BINITILÚ

14. ¿Padxí guca cumplir ni ná Joel 2:28, 29?

14 Laaca guníʼ Joel ti noticia nabé galán: zudii layú stiʼ ca israelita cuananaxhi sti biaje (Joel 2:23-26). Ne ra tidiʼ tiempu la? zudii Jehová stale guendaró espiritual. Jehová cayuni prometer: «Zudieeʼ espíritu stinneʼ guiráʼ clase binni. Zuni profetizar ca xiiñitu, cásica hombre zaqueca gunaa [...]. Ne laaca zudieeʼ espíritu stinneʼ ca esclavu ne ca esclava stinneʼ» (Joel 2:28, 29). ¿Padxí guca cumplir ca diidxaʼ riʼ yaʼ? Qué ñaca cumplir ca diidxaʼ ca dxi bibiguetaʼ ca israelita xquídxicaʼ despué de bireecaʼ de Babilonia, sínuque guca cumplir ni stale siglu despué, lu Pentecostés stiʼ iza 33. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ?

15. Casi ridúʼndanu lu Hechos 2:16, 17, ¿xi bichaa Pedro ora bizeeteʼ de Joel 2:28, ne xi riniʼni?

15 Gucané Jehová apóstol Pedro para bichaaga ca diidxaʼ ni zeeda lu Joel 2:28, 29 né ni bizaaca lu Pentecostés stiʼ iza 33. Biaʼ las 9 de la mañana, bidii Dios espíritu santu stiʼ, ne ca ni gucuaa ni bizulú guniʼcaʼ de «ca cosa ni biʼniʼ Dios né poder stiʼ» lu gadxé gadxé idioma (Hech. 2:11). Peru ¿ñee maʼ bidiʼnu cuenta biquiiñeʼ Pedro caadxi diidxaʼ maʼ gadxé ora bizeetebe de profecía stiʼ Joel la? (Biindaʼ Hechos 2:16, 17). Biʼniʼ Jehová xiixa para cadi nuzulú Pedro né diidxaʼ «despué», sínuque bizulú né ca diidxaʼ «lu ca últimu dxi» —raríʼ caniʼbe de ca últimu dxi stiʼ Jerusalén ne templu stiʼ— zudii Dios espíritu stiʼ «guiráʼ clase binni». Ndiʼ riníʼ gudiʼdiʼ stale tiempu para guca cumplir profecía stiʼ Joel.

16. a) ¿Ximodo gucané espíritu santu stiʼ Dios ca hermanu ni bibani lu primé siglu para biʼniʼ predicarcaʼ? b) ¿Ximodo cayacané espíritu santu laanu tiempu riʼ?

16 Despué de bidii Dios espíritu santu ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu, bihuinni bizulú guca predicar stale lugar. Dxi bicaa Pablo carta para ca Colosenses, zándaca biaʼ lu iza 61, guniʼbe maʼ guca predicar ca noticia galán «lu guidubi naca creación ni nuu xagueteʼ de guibáʼ» (Col. 1:23, nota). Ora guníʼ Pablo «lu guidubi naca creación», caníʼ de guiráʼ lugar ni nuu lu Guidxilayú ni runibiáʼ binni ca dxi que. Ca dxi stinu riʼ, cayacané espíritu santu stiʼ Jehová laanu, nga runi jmaruʼ si stale lugar cayaca predicar «lu guidubi guidxilayú» (Hech. 13:47; biiyaʼ recuadru ni láʼ «Zudieeʼ espíritu stinneʼ»).

¿XI MAʼ BICHAA?

17. ¿Xi maʼ bichaa de modo riénenu profecía stiʼ Joel ni caníʼ de ca langosta que?

17 Yanna, ¿xi maʼ bichaa yaʼ? Jma maʼ biaʼsi riénenu profecía stiʼ Joel 2:7-9. Purtiʼ cadi caniʼni de predicación ni rúninu né stale gana, sínuque caniʼni de dxi biʼniʼ invadir ejércitu stiʼ Babilonia guidxi Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stinu.

18. ¿Xi caʼruʼ guchaa lu dxiiñaʼ ni rúninu casi testigu stiʼ Jehová?

18 ¿Xi caʼruʼ guchaa? Dede yanna, laanu ca testigu stiʼ Jehová, cayuni predicarnu ca noticia galán guiráʼ ladu ne riquiiñenu guiráʼ ni nápanu para gúninu ni (Mat. 24:14). Nin ti cosa ni guni gobiernu qué zucueeza laanu de guni cumplirnu né dxiiñaʼ stinu de guni predicarnu. Ne cumu caguu Jehová ndaayaʼ laanu la? yanna nga jma caninu né stale valor de Reinu stibe. Cuyúbirunu né stale humildad gacané Jehová laanu guiénenu ca profecía zeeda lu Biblia ne nanna dxíchinu zusiénebe laanu guiráʼ «ni dxandíʼ» órapeʼ caquiiñeʼ gaca ni (Juan 16:13).

CANCIÓN 97 Caquiiñenu Stiidxaʼ Dios para guibáninu

^ párrafo 5 Pur stale iza, ora maʼ cadúʼndanu profecía ni zeeda lu primé ne guiropa capítulo stiʼ Joel, biʼniʼ crenu caniʼni de predicación cayaca tiempu riʼ. Peru yanna maʼ nuu tapa razón nabé risaca ni cucaa laanu guchaʼnu modo riénenu profecía stiʼ Joel riʼ. Guidúʼyanu gunáʼ nga laacani.

^ párrafo 3 Zanda gúʼndaluʼ tema ni láʼ «Guiráʼ cani bizáʼ Jiobá rusihuínnicani pabiáʼ nuu xpiaanibe», ni biree lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 de abril de 2009, párrafo 14 hasta 16.