Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 17

“Ua parau vau ia outou e hoa”

“Ua parau vau ia outou e hoa”

“Ua parau vau ia outou e hoa, no te mea ua faaite atu vau ia outou i te mau mea atoa ta ˈu i faaroo i to ˈu Metua.”—IOA. 15:15.

HIMENE 13 Te Mesia to tatou hiˈoraa

HAAPOTORAA *

1. E nafea tatou e riro ai ei hoa no te tahi taata?

 IA RIRO mai e piti taata ei hoa, e titauhia ia haamatau, ia paraparau e ia faaite te tahi i te tahi i to ˈna manaˈo e te mau mea ta raua i farerei. No te riro râ ei hoa piri no Iesu, eita tatou e nehenehe e na reira. Eaha te tumu?

2. Eaha te tumu matamua o te nehenehe e tapea ia tatou ia riro ei hoa no Iesu?

2 Na mua roa, aita tatou i farerei tino roa ia Iesu. I te senekele matamua, e rave rahi Kerisetiano tei ore atoa i farerei ia Iesu. Ua parau râ te aposetolo Petero: “Noa ˈtu e aita outou i ite aˈenei ia ˈna, te here ra outou ia ˈna. Noa ˈtu e aita outou e ite ra ia ˈna i teie nei, te faatupu ra outou i te faaroo ia ˈna.” (Pet. 1, 1:8) No reira, e nehenehe iho â e riro ei hoa no Iesu noa ˈtu aita tatou i farerei tino roa ia ˈna.

3. Eaha te piti o te tumu o te nehenehe e tapea ia tatou ia riro ei hoa no Iesu?

3 Te piti o te tumu o te nehenehe e tapea ia tatou ia riro ei hoa no Iesu, eita tatou e nehenehe e paraparau roa ia Iesu. Ia pure anaˈe tatou, e faatae tatou i ta tatou pure ia Iehova. Parau mau, e pure tatou i te iˈoa o Iesu, eita râ tatou e paraparau roa ˈtu ia ˈna. Eita Iesu e hinaaro ia pure tatou ia ˈna. No te aha? No Iesu, te pure o te hoê ïa huru haamoriraa, e o Iehova anaˈe te tia ia haamorihia. (Mat. 4:10) Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e here ia ˈna.

4. Eaha te toru o te tumu o te nehenehe e tapea ia tatou ia riro ei hoa no Iesu e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

4 Te toru o te tumu o te nehenehe e tapea ia tatou ia riro ei hoa no Iesu, no te mea ïa te ora ra Iesu i nia i te raˈi. E nehenehe râ tatou e ite e rave rahi ohipa no nia ia Iesu. E hiˈopoa faahou mai tatou e maha ravea no te riro ei hoa no ˈna. Na mua roa râ, e hiˈo mai tatou no te aha mea faufaa roa ia riro ei hoa no te Mesia.

NO TE AHA MEA TITAUHIA IA RIRO EI HOA NO IESU?

5. No te aha mea titauhia ia riro tatou ei hoa no Iesu? (A hiˈo atoa i te mau tumu parau “ E hoa anaˈe tatou no Iesu, e hoa atoa ïa tatou no Iehova!” e “ Te manaˈo tano no nia ia Iesu.”)

5 No te riro ei hoa no Iehova, mea titauhia ia riro ei hoa no Iesu. E hiˈo mai tatou e piti tumu. A tahi, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Mea here hoi na te Metua ia outou, no te mea mea here na outou ia ˈu.” (Ioa. 16:27) Ua parau atoa Iesu: “Aore roa e taata e tae i te Metua ra, na roto noa râ ia ˈu.” (Ioa. 14:6) Ia hinaaro tatou e riro ei hoa no Iehova ma te ore e here ia Iesu, e au ra ïa te hinaaro ra tatou e tomo i roto i te hoê fare ma te ore e faaohipa i te opani. I roto i te tahi faahohoˈaraa, ua parau Iesu: “O vau te uputa e na reira te mau mamoe e haere ai i roto e i rapae.” (Ioa. 10:7) Te piti o te tumu, no te mea ïa ua pee maite Iesu i te mau huru maitatai o to ˈna Metua. Ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “O tei ite mai ia ˈu, ua ite atoa ïa i te Metua.” (Ioa. 14:9) No reira, mea faufaa roa ia hiˈopoa i te oraraa o Iesu no te ite o vai Iehova. A na reira ˈi, e rahi mai to tatou here ia Iesu e i to ˈna Metua.

6. Eaha te tahi atu tumu mea faufaa ia riro ei hoa no Iesu? A faataa.

6 Mea titauhia ia riro ei hoa no Iesu ia hinaaro tatou ia pahonohia ta tatou mau pure. Te auraa ïa, eita e navai noa ia faatae i ta tatou pure i te iˈoa o Iesu. Mea titau-atoa-hia râ ia ite mea nafea Iehova ia faaohipa ia Iesu no te pahono i ta tatou pure. Ua parau Iesu i te mau aposetolo: “Te mau mea atoa ta outou e ani ma to ˈu iˈoa, e rave au.” (Ioa. 14:13) Na Iehova e faaroo e e pahono i te mau pure, ua horoa râ o ˈna i te mana ia Iesu no te faatupu i to ˈna hinaaro. (Mat. 28:18) A ani ai tatou ia faaorehia ta tatou mau hara, e hiˈo na mua Iehova mai te peu ua faaohipa tatou i teie aˈoraa a Iesu: “Ia faaore hoi outou i ta te taata ra hapa, e faaore atoa mai ïa to outou Metua i ta outou. Ia ore râ outou e faaore i ta te taata ra hapa, e ore atoa ïa to outou Metua e faaore i ta outou.” (Mat. 6:14, 15) Te taa ra ïa ia tatou i te faufaaraa ia faaore i ta vetahi ê hara mai ta Iehova e Iesu i rave no tatou.

7. O vai te fanaˈo i te mau maitai o te tusia taraehara o Iesu?

7 O te mau hoa anaˈe o Iesu te fanaˈo i te mau maitai o te tusia taraehara. No te aha tatou e na reira ˈi i te parau? Ua na ô hoi Iesu, e “horoa te hoê taata i to ˈna ora no to ˈna mau hoa.” (Ioa. 15:13) E titauhia i te feia haapao maitai tei ora hou Iesu a haere mai ai i nia i te fenua ia haapii no nia ia Iesu. Te auraa, ia tia faahou mai Aberahama, Sara, Mose e Rahaba, e titauhia ia ratou ia haapii no nia ia Iesu e ia here ia ˈna no te fanaˈo i te ora mure ore.—Ioa. 17:3; Ohi. 24:15; Heb. 11:8-12, 24-26, 31.

8-9. Mai tei faataahia i roto i te Ioane 15:4, 5, eaha ta tatou e nehenehe e rave maoti te tauturu a Iesu e no te aha mea faufaa ia ati noa ia ˈna?

8 I teie mahana, te oaoa atoa nei tatou i te ohipa e o Iesu no te poro e no te haapii i te taata i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii. A haere mai ai Iesu i te fenua nei, ua haapii o ˈna i te taata. E mai to ˈna hoˈiraa ˈtu i te raˈi, ua tamau Iesu i te aratai i te ohipa pororaa e haapiiraa ei Upoo no te amuiraa. Te ite e te haafaufaa nei Iesu i te mau tutavaraa e ravehia ra no te tauturu i te taata ia ite i te parau mau no nia ia ˈna e i to ˈna Metua. E oti teie ohipa maoti noa te tauturu a Iehova e a Iesu.—A taio i te Ioane 15:4, 5.

9 Te faaite maitai ra te Parau a te Atua e titauhia ia here ia Iesu ia farii Iehova ia tatou. I teie nei, e hiˈo mai tatou na ravea e maha no te riro ei hoa no Iesu.

E NAFEA IA RIRO EI HOA NO IESU?

No te riro ei hoa no Iesu, (1) a haapii i te parau mau no nia ia ˈna, (2) a pee i to ˈna huru feruriraa e haerea, (3) a turu i to ˈna mau taeae e (4) a turu i te mau faaotiraa a te faanahonahoraa a Iehova (A hiˈo i te paratarafa 10-14) *

10. Eaha te ravea matamua no te riro ei hoa no Iesu?

10 Te ravea matamua no te riro ei hoa no Iesu, o te haapiiraa ïa i te parau mau no nia ia Iesu. E nehenehe tatou e ite o vai Iesu ma te taio i te mau buka Bibilia a Mataio, Mareko, Luka e Ioane. A feruri maite ai i te oraraa o Iesu, e here e e faatura tatou ia Iesu no te mau huru maitatai ta ˈna i faaite i nia i te taata. Ei hiˈoraa, noa ˈtu e o ˈna te Fatu, aita Iesu i hiˈo i ta ˈna mau pǐpǐ mai te mau tîtî. Ua faaite atu râ oia i to ˈna mau manaˈo hohonu. (Ioa. 15:15) Ua faaite Iesu i te aumihi e ua oto atoa mai ia ratou. (Ioa. 11:32-36) Ua farii atoa to ˈna mau enemi e hoa Iesu no te feia i farii i ta ˈna poroi. (Mat. 11:19) Ia faaite tatou i te mau huru maitatai o Iesu, e oaoa e e faatupu tatou i te hau e o vetahi ê a rahi atoa mai ai to tatou mauruuru i te Mesia.

11. Eaha te piti o te ravea no te riro ei hoa no Iesu e no te aha mea faufaa ia na reira?

11 Te piti o te ravea no te riro ei hoa no Iesu, o te peeraa ïa i to ˈna huru feruriraa e haerea. Rahi atu â tatou i te ite e i te pee i to ˈna huru feruriraa, rahi atu â tatou i te piri ia ˈna. (Kor. 1, 2:16) E nafea ia pee ia Iesu? E rave noa tatou hoê hiˈoraa. Mea faufaa aˈe no Iesu ia tauturu ia vetahi ê i te imi i to ˈna iho maitai. (Mat. 20:28; Roma 15:1-3) Ua tapea Iesu i te hoê feruriraa haapae e ua ineine atoa i te faaore i ta vetahi ê hapa. Aita Iesu i inoino i ta te taata e parau no nia ia ˈna. (Ioa. 1:46, 47) Aita atoa o ˈna i haamanaˈo i ta vetahi ê hara tahito. (Tim. 1, 1:12-14) Mea faufaa ïa ia na reira atoa tatou, ua parau hoi Iesu: “I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” (Ioa. 13:35) E uiui anaˈe, ‘Te pee ra anei au i te hiˈoraa o Iesu ma te rave i ta ˈu tuhaa no te faatupu i te hau e to ˈu mau taeae e tuahine?’

12. Eaha te toru o te ravea no te riro ei hoa no Iesu e e nafea tatou ia rave i te reira?

12 Te toru o te ravea no te riro ei hoa no Iesu Mesia, o te tururaa ïa i to ˈna mau taeae. No Iesu, te mau mea atoa ta tatou e rave no to ˈna mau taeae faatavaihia, ua na reira atoa tatou no ˈna. (Mat. 25:34-40) Te tahi ohipa faufaa ta tatou e rave, o te haapaoraa ïa i ta Iesu i faaue mai, oia hoi ia poro i te Faatereraa arii e ia faariro i te taata ei pǐpǐ na ˈna. (Mat. 28:19, 20; Ohi. 10:42) Maoti te tauturu a te mau “mamoe ê atu” e nehenehe ai te mau taeae o te Mesia e rave i teie ohipa na te ao taatoa nei. (Ioa. 10:16) I te mau taime atoa e apiti ai outou i teie ohipa, te faaite ra outou i to outou here eiaha noa i te feia faatavaihia, ia Iesu atoa râ.

13. E nafea tatou e haapao ai i ta Iesu faaueraa i roto i te Luka 16:9?

13 E nehenehe atoa tatou e riro ei hoa no Iehova e no Iesu ma te faaohipa i ta tatou mau faufaa no te turu i te ohipa ta raua e tiaau ra. (A taio i te Luka 16:9.) Peneiaˈe ma te horoa i te ô no te turu i te ohipa pororaa i te parau apî oaoa i te mau vahi atea, no te patu e no te atuatu i te mau vahi haamoriraa e no te tauturu i te feia i roto i te ati. E nehenehe atoa tatou e horoa i te ô no te turu i ta tatou iho amuiraa e i te feia e fifi ra. (Mas. 19:17) Ma te na reira, e turu atoa ïa tatou i te mau taeae o te Mesia.

14. Ia au i te Ephesia 4:15, 16, eaha te maha o te ravea no te riro ei hoa no Iesu?

14 Te maha o te ravea no te riro ei hoa no Iesu, o te tururaa ïa i te mau faaotiraa a te faanahonahoraa a Iehova. E here atu â Iesu ia tatou ia turu maite tatou i te feia i faatoroahia no te aupuru ia tatou. (A taio i te Ephesia 4:15, 16.) No te faaohipa maitai atu â i te mau Piha a te Basileia, ua titauhia ia tapiri te tahi mau amuiraa e ia taui i te mau tapura fenua. Ua iti mai te haamâuˈaraa na roto i tera faaotiraa. Tera râ, ua titauhia ia faatano te feia poro i to ratou oraraa i mua i teie tupuraa apî. Mea maoro paha vetahi i te taviniraa i roto i te hoê amuiraa e ua piri roa ratou i te tahi mau taeae e tuahine. Teie nei râ, ua anihia ia taui ratou i te amuiraa. E oaoa roa Iesu i te ite i teie mau pǐpǐ haapao maitai ia turu i teie mau faaotiraa!

E ATI MAITE ANAˈE IA IESU E A MURI NOA ˈTU!

15. A muri aˈe, e nafea to tatou here ia Iesu e puai roa mai ai?

15 Te tiaturi nei te feia faatavaihia i te varua moˈa e ora e a muri noa ˈtu e o Iesu ei arii o ta te Atua Faatereraa i te raˈi. I reira ratou e ite mata roa, e paraparau e e ohipa ˈi na muri i te Mesia. (Ioa. 14:2, 3) E here e e aupuru atoa Iesu i te feia e tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei. Eita ratou e ite mata ia Iesu a muri aˈe, e puai roa mai râ to ratou here ia ˈna a fanaˈo ai i te ora ta Iehova e ta Iesu i fafau ia ratou.—Isa. 9:6, 7.

16. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia parauhia tatou e hoa no Iesu?

16 E fanaˈo tatou e rave rahi haamaitairaa ia farii tatou i ta Iesu titau-manihini-raa ia riro ei hoa no ˈna. I teie nei â, te here e te tauturu nei Iesu ia tatou. Ua noaa atoa ia tatou te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. E te mea faufaa roa ˈtu, no to tatou here ia Iesu, e here atoa mai to ˈna Metua ra o Iehova ia tatou. Auê ïa fanaˈoraa rahi ia parauhia tatou e hoa no Iesu!

HIMENE 17 “E tia ia ˈu”

^ A ora ˈi Iesu i te fenua nei, ua paraparau e ua ohipa te mau aposetolo na muri ia ˈna a riro roa ˈtu ai ratou ei hoa piri. Te hinaaro atoa nei Iesu ia riro tatou ei hoa no ˈna. E ere râ i te mea ohie, aita hoi tatou i ite, i paraparau e i ohipa e o Iesu mai te mau aposetolo. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou eaha te nehenehe e tapea ia tatou ia riro ei hoa no ˈna. I muri mai, e faaitehia mai eaha te titauhia ia rave no te riro ei hoa no Iesu a ati maite noa ˈtu ai ia ˈna.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: (1) I roto i te haamoriraa utuafare, e nehenehe tatou e haapii no nia i te oraraa e te taviniraa a Iesu. (2) I roto i te amuiraa, e tapi anaˈe i te mau mea e faatupu i te hau. (3) E turu anaˈe i te mau taeae o te Mesia ma te apiti tamau i te ohipa pororaa. (4) Ia tapirihia te mau amuiraa, e turu anaˈe i te mau faaotiraa a te mau matahiapo.