Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 19

Te arii no apatoerau ia tae i te mau mahana hopea

Te arii no apatoerau ia tae i te mau mahana hopea

“Ia tae ra i te taime hopea ra e nenei mai ai te arii i apatoa ra ia ˈna [i te arii ïa no apatoerau].”—DAN. 11:40.

HIMENE 150 A imi i te Atua ia ora oe

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta te mau parau tohu Bibilia e faaite mai ia tatou?

 EAHA te tiai maira i te nunaa o Iehova i mua nei? E au te mau parau tohu Bibilia i te hoê haamaramarama e na reira ˈtu tatou i te ite i te mau ohipa faufaa e tupu i nia i te nunaa o Iehova. Hoê parau tohu taa ê te faaite ra eaha ta te tahi mau faatereraa i nia i te fenua e rave. Ua papaihia te reira i roto i te buka Daniela pene 11 o te faaite ra i te aroraa o te tupu i rotopu e piti arii, te arii no apatoerau e te arii no apatoa. Ua tupu aˈena te tahi tuhaa o tera parau tohu, e haapapuraa ïa e tupu iho â te toea o tera parau tohu.

2. Ia au i te Genese 3:15 e te Apokalupo 11:7 e te 12:17, eaha te titauhia ia haamanaˈo a hiˈopoa ˈi tatou i te parau tohu a Daniela?

2 No te taa i te parau tohu o te pene 11 o te buka Daniela, e titauhia ia haamanaˈo te faahiti ra o ˈna i te mau arii e faatereraa anaˈe o te haafifi i te nunaa o te Atua. Ia hiˈohia râ mea iti roa te mau tavini a te Atua na te ao nei. No te aha ïa teie mau faatereraa e riri ai i te nunaa o te Atua? No te mea te fa a Satani e a ta ˈna ao, o te haamouraa ïa i te mau taata atoa o te tavini ra ia Iehova e o te pee ra ia Iesu. (A taio i te Genese 3:15 e te Apokalupo 11:7; 12:17.) No te taa maitai i te parau tohu a Daniela, e titauhia ia hiˈopoa i te tahi atu mau buka Bibilia no te papu ua tuati anei ta tatou tatararaa i te toea o te poroi Bibilia.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie, e i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa?

3 Ma te haamanaˈo i te reira, e hiˈopoa anaˈe i te Daniela 11:25-39. E ite mai tatou o vai te arii no apatoerau e te arii no apatoa mai te matahiti 1870 e tae noa ˈtu i te matahiti 1991. E ite atoa mai tatou no te aha mea faufaa ia faatano i te tahi tuhaa o ta tatou tatararaa no nia i tera parau tohu. I roto i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou i te Daniela 11:40–12:1. E horoahia mai te tahi tatararaa apî no nia i teie tuhaa o te parau tohu o tei haamata i te tupu i te matahiti 1991 e tae roa ˈtu i te tamaˈi rahi ra o Aramagedo. A hiˈopoa ˈi na tumu parau haapiiraa e piti, a apee maite i te tuatapaparaa tau o te api 8-10. Na mua râ, e titauhia ia ite tatou o vai na arii e piti i roto i teie parau tohu.

E NAFEA IA PAPU O VAI TE ARII NO APATOERAU E TE ARII NO APATOA?

4. Eaha na manaˈo e toru o te tauturu mai ia ite o vai te arii no apatoerau e o vai te arii no apatoa?

4 I tahito ra, e faahitihia te parau, arii no apatoerau e arii no apatoa, no te feia faatere o te tuhaa fenua apatoerau aore ra apatoa o Iseraela. I roto râ i te parau tohu a Daniela, ua parau te melahi: “I haere mai nei hoi au e faaite ia oe i te tupu i nia iho i to oe ra mau taata i te mau mahana hopea ra.” (Dan. 10:14) Mai te tau o Daniela e tae roa mai i te Penetekose o te matahiti 33, o te nunaa Iseraela to te Atua mau taata. Mai te Penetekose 33 mai râ, ua haapapu Iehova o te mau pǐpǐ haapao maitai a Iesu ta ˈna i faariro ei taata no ˈna. No reira i roto i te parau tohu o te pene 11 o te buka Daniela, te faahitihia ra ïa te parau no te mau pǐpǐ a te Mesia. (Ohi. 2:1-4; Roma 9:6-8; Gal. 6:15, 16) I te roaraa o te tau, ua taui te mau faatere o tei amo i te tiaraa arii no apatoerau, oia atoa to te arii no apatoa. Noa ˈtu râ, te vai ra te tahi mau tuearaa. Na mua, e haafifi teie mau arii i te nunaa o te Atua. A piti, e faaite ta ratou mau ohipa ua riri ratou i te Atua mau ra o Iehova. E a toru, e aro na arii e piti te tahi i te tahi.

5. Te vai ra anei tei amo i te tiaraa arii no apatoerau e arii no apatoa mai te matahiti 100 e tae roa mai i te matahiti 1870? A faataa.

5 Tau taime i muri aˈe i te matahiti 100, ua rahi roa ˈtu â te mau taata haavarevare tei faaô mai i roto i te amuiraa Kerisetiano. Na ratou i haaparare i te mau haapiiraa hape e i huna i te parau mau Bibilia. Mai te matahiti 100 tae roa mai i te matahiti 1870, aita te mau tavini o Iehova i te fenua nei i faanahohia ei nunaa no te Atua. Ua rahi roa mai te mau faahua Kerisetiano tei faaauhia i te zizania, e aita ˈtura i ite-papu-hia o vai te mau Kerisetiano mau. (Mat. 13:36-43) No te aha mea faufaa ia ite i te reira? Te taa ra ïa ia tatou, eita te mau faatere aore ra arii o tei faatere mai te matahiti 100 tae roa mai i te matahiti 1870 e ô i roto i te mau arii o tei amo i te tiaraa o te arii no apatoerau e to te arii no apatoa. Aita e pǔpǔ taata faanahohia to te Atua i nia i te fenua nei i roto i tera area tau, aita iho â ïa teie na arii i nehenehe e haafifi i te nunaa o te Atua. * E au ra râ ua fa faahou mai te arii no apatoerau e te arii no apatoa i muri aˈe i te matahiti 1870. E nafea tatou ia papu?

6. Inafea ra to te Atua mau taata i te faanahoraahia ei nunaa no Iehova? A faataa.

6 I te omuaraa o te matahiti 1870, ua haamata te mau taata o te Atua i te faanahohia ei nunaa no ˈna. I tera matahiti to Charles Russell e to ˈna mau hoa i te haamauraa i te hoê pǔpǔ Feia haapii Bibilia. Ua haa ratou mai te vea o tei “haamaitai i te eˈa” hou Iesu a riro mai ai ei Arii. (Mal. 3:1) E nehenehe atura ïa e papu maitai o vai te nunaa o te Atua! Ua haafifi anei te tahi faatereraa i te mau tavini o te Atua? E hiˈopoa anaˈe i tei tupu.

O VAI TE ARII NO APATOA?

7. O vai tei amo maite i te tiaraa o te arii no apatoa i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua?

7 Mai te matahiti 1870, ua riro mai te hau Beretane ei faatereraa rahi roa ˈˈe i te ao nei e na ˈna te nuu puai roa ˈˈe. Te faahohoˈahia ra te hau Beretane i te hoê tara iti tei iriti e toru tara ê atu, o te hau Farani ïa, Paniora e Holane. (Dan. 7:7, 8) I te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, ua amo maite te hau Beretane i te tiaraa o te arii no apatoa. I roto i te hoê â area tau, ua riro mai te hau Marite ei faatereraa puai i te pae faufaa e tahoê atura i te hau Beretane.

8. I te roaraa o te mau mahana hopea, o vai te arii no apatoa?

8 I te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, ua tahoê te hau Marite e te hau Beretane no te aro i te tahi atu mau fenua. I tera taime, ua riro mai raua ei hau Beretane Marite. Mai ta Daniela i tohu, e “nuu rahi roa e te puai” ta teie arii. (Dan. 11:25) I te roaraa o te mau mahana hopea, o te hau Beretane Marite tei amo i te tiaraa o te arii no apatoa. * O vai râ tei amo i te tiaraa o te arii no apatoerau?

UA FA FAAHOU MAI TE ARII NO APATOERAU

9. Inafea te arii no apatoerau i te fa-faahou-raa mai e mea nafea te Daniela 11:25 i te tupuraa?

9 I 1871, hoê matahiti i muri aˈe i to taeae Russell e to ˈna mau hoa haamauraa i te pǔpǔ Feia haapii Bibilia, ua fa faahou mai te arii no apatoerau. I tera matahiti, ua faaohipahia Otto Bismarck no te faatia mai i te faatereraa Heremani. O Guillaume I te arii matamua o tera faatereraa e ua maiti oia ia Otto Bismarck ei faatere hau nui. * I te mau matahiti i muri mai, ua puai roa mai te faatereraa Heremani a haru ai o ˈna i te tahi mau fenua i Afirika e i roto i te moana Patitifa. Ua tamata ïa Heremani i te riro ei faatereraa puai aˈe i to Beretane. (A taio i te Daniela 11:25.) Ua imi te faatereraa Heremani i te ravea ia puai roa mai ta ˈna nuu e tei ia ˈna ra te piti o te nuu moana puai roa ˈˈe i te ao nei. Ua faaohipa Heremani i tera nuu no te aro i to ˈna mau enemi i te Tamaˈi rahi matamua.

10. Mea nafea te piti o te tuhaa o te Daniela 11:25, 26 i te tupuraa?

10 I muri iho, ua faaite Daniela eaha te tupu i nia i te faatereraa Heremani e ta ˈna nuu. Te faaite ra te parau tohu e ore te arii no apatoerau “e mau mai.” Eaha te tumu? Te na ôhia ra: “E riro hoi ratou i te opua i ta ratou ravea ia ˈna. Oia ïa, na tei amu i ta ˈna ra maa e imi i to ˈna pohe.”(Dan. 11:25b, 26a) I te tau o Daniela, te feia o tei amu i “te tufaa maa . . . i mua i te aro o te arii,” o te feia ïa i tavini na i te arii. (Dan. 1:5) No vai teie parau? No te feia ïa tiaraa teitei i roto i te faatereraa Heremani. E ô atoa mai te parau o te mau tenerara e te mau tia a te nuu i raro aˈe i te faatereraa a te arii, te mau taata atoa o tei haa amui no te faatahuri i te faatereraa Heremani. * Aita noa teie parau tohu i faaite atea i te faatahuriraa o te faatereraa Heremani, ua faaite atoa râ eaha te tupu i muri aˈe i te aroraa a te arii no apatoerau e te arii no apatoa. No nia i te arii no apatoerau, teie te parauhia ra: “E nina-noa-hia tana ra nuu, e hiˈa hoi ratou e rave rahi i raro ma te pohe roa.” (Dan. 11:26b) I te Tamaˈi rahi matamua, mai tei tohuhia, ua “nina-noa-hia” to Heremani e e rave rahi tei “pohe.” I tera tamaˈi i itehia ˈi e rave rahi roa taata tei pohe!

11. Ia au i te Daniela 11:27-30 eaha ta te arii no apatoerau e te arii no apatoa i rave?

11 I roto i te Daniela 11:27, 28, te faaitehia ra te ohipa e tupu hou te Tamaˈi rahi matamua. E faahiti te arii no apatoerau e te arii no apatoa i “te parau haavare i te amuraa-maa hoê ra.” Te parau-atoa-hia ra, e haapue te arii no apatoerau i “te taoˈa rahi.” Tera iho â anei tei tupu? E! Ua faaoti te faatereraa Heremani e to Beretane i te faatupu i te hau. Na te mau ohipa râ ta raua i rave i te tamaˈi i 1914 i haapapu ua haavare raua e piti. Tau matahiti na mua ˈtu i te matahiti 1914, ua haapue to Heremani i te taoˈa rahi e riro mai nei oia te piti o te faatereraa puai roa ˈˈe i te pae faufaa i te ao nei. Mai ta te Daniela 11:29 e te tuhaa matamua o te irava 30 e faaite ra, ua aro iho â Heremani i te arii no apatoa, o ˈna râ tei pau!

E ARO NA ARII E PITI I TE NUNAA O TE ATUA

12. I te Tamaˈi rahi matamua, eaha ta te arii no apatoerau e te arii no apatoa i rave?

12 Mai te matahiti 1914 mai, ua aro noa ˈtu â te arii no apatoerau e te arii no apatoa te tahi i te tahi, oia atoa râ i te nunaa o te Atua. I te Tamaˈi rahi matamua, ua hamani ino te faatereraa Heremani e to Beretane atoa i te mau tavini o te Atua tei ore i farii i te haere i te tamaˈi. Ua huri te hau Marite i te mau taeae e haapao ra i te ohipa pororaa i roto i te fare tapearaa. Ua faatupu ïa ta ratou hamani-ino-raa i te parau tohu e faahitihia ra i roto i te Apokalupo 11:7-10.

13. Mai te matahiti 1933 e i te roaraa o te piti o te Tamaˈi rahi, eaha ta te arii no apatoerau i rave?

13 Mai te matahiti 1930 e i te roaraa iho â râ o te piti o te Tamaˈi rahi, ua hamani ino te arii no apatoerau i te nunaa o te Atua ma te aroha ore. Ua haru te pǔpǔ Nazi i te faatereraa Heremani e ua opani Hitler e to ˈna mau taata i te ohipa a te nunaa o te Atua. Ua haapohe te enemi fatata 1 500 tavini no Iehova e ua hopoi ê atoa e rave rahi roa i te aua haavîraa. Ua faaite atea Daniela i te reira! Ua haaviivii te arii no apatoerau i “te vahi moˈa” e “ua hopoi ê i te tusia no te mau mahana atoa ra.” Ua opani etaeta hoi oia i te mau tavini o te Atua ia faahanahana i te iˈoa o Iehova. (Dan. 11:30b, 31a) Ua horeo roa Hitler i te haamou i te nunaa o te Atua i Heremani.

UA TIA MAI TE ARII APÎ NO APATOERAU

14. O vai tei amo i te tiaraa o te arii no apatoerau i muri aˈe i te piti o te Tamaˈi rahi? A faataa.

14 I muri aˈe i te piti o te Tamaˈi rahi, ua haru te faatereraa Rusia tahito Communiste i te tuhaa fenua ta Heremani i faatere na, e amo mai nei oia i te tiaraa o te arii no apatoerau. Mai te faatereraa haavî Nazi, ua hamani ino rahi te faatereraa Rusia tahito i te feia atoa o te tuu i te haamoriraa i te Atua mau i te parahiraa matamua.

15. Eaha ta te arii no apatoerau i rave i muri aˈe i te hoperaa o te piti o te Tamaˈi rahi?

15 Tau taime rii i muri aˈe i te hoperaa o te piti o te Tamaˈi rahi, ua hamani ino te arii apî no apatoerau, oia hoi te faatereraa Rusia tahito e te mau fenua tei tahoê ia ˈna, i te nunaa o te Atua. Ia au i te parau tohu i roto i te Apokalupo 12:15-17, ua opani teie arii i ta tatou ohipa pororaa e ua hopoi ê atoa e rave rahi roa tavini o Iehova i te fenua ê. I te roaraa o te mau mahana hopea, e pihaˈe te arii no apatoerau i “te anavai” o te hamani-ino-raa, eita râ oia e tapea i te ohipa a te nunaa o te Atua. *

16. Mea nafea to te faatereraa Rusia tahito faatupuraa i te parau tohu i roto i te Daniela 11:37-39?

16 A taio i te Daniela 11:37-39. Ua tupu tera parau tohu a ore ai te arii no apatoerau “e haapao i te Atua o to ˈna ra mau metua.” Mea nafea? Ua opua te faatereraa Rusia tahito e haamou roa i te haapaoraa, ua turai ïa o ˈna i te taata ia ore e tiaturi faahou i te Atua. I 1918, ua faaoti aˈena te faatereraa Rusia tahito ia haapiihia i te Fare haapiiraa aore e Atua. Mea nafea to te arii no apatoerau faaturaraa i “te [a]tua o te mau vahi etaeta ra”? Ua faaohipa te faatereraa Rusia tahito e rave rahi roa moni ia puai roa mai ta ˈna nuu e ia rahi atu â ta ˈna mauhaa atomi. Ua haapue ïa te arii no apatoerau, oia atoa te arii no apatoa, i te mauhaa no te haapohe e miria taata!

E HAA AMUI NA ARII E PITI!

17. O vai “te mea faufau e ano ai ra”?

17 Ua haa amui te arii no apatoerau e te arii no apatoa no te faatupu i te hoê ohipa faufaa. Ua haamau raua i “te mea faufau e ano ai ra,” oia hoi te Hau amui.—Dan. 11:31.

18. No te aha e parauhia ˈi “mea faufau” te Hau amui?

18 “Mea faufau” te Hau amui no te mea te opua ra oia e rave i ta te Atua anaˈe e nehenehe e faatupu, oia hoi e hopoi mai i te hau i nia i te fenua! Te faaite ra te parau tohu, e faatupu te mea faufau i te “ano.” E itehia te reira ia apiti te Hau amui i te haamouraa o te taatoaraa o te mau haapaoraa hape.—A hiˈo i te tuatapaparaa tau “Arii no apatoerau e no apatoa i te tau hopea.”

EAHA TE FAUFAARAA O TA TATOU I HIˈOPOA MAI?

19-20. (a) Eaha te faufaaraa o ta tatou i hiˈopoa mai? (b) Eaha te uiraa e pahonohia i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

19 Ua haapapu ta tatou i hiˈopoa mai ua tupu ta Daniela parau tohu no nia i te arii no apatoerau e te arii no apatoa mai te matahiti 1870 e tae roa mai i te matahiti 1991. Te haapapu atoa mai ra te reira e tupu iho â te toea o tera parau tohu.

20 I 1991, ua topa te faatereraa Rusia tahito. O vai ïa te amo ra i te tiaraa o te arii no apatoerau i teie mahana? E pahonohia tera uiraa i roto i to mua ˈtu haapiiraa.

HIMENE 128 Faaoromai tamau e tae noa ˈtu i te hopea

^ Te tamau nei ta Daniela parau tohu no nia i te arii no apatoerau e te arii no apatoa i te tupu. E nafea tatou ia papu i te reira? No te aha e titauhia ia taa maitai ia tatou teie parau tohu?

^ Ia au i te mau faataaraa i horoahia ˈtu, e ere faahou i te mea tano ia parau tei roto te faatere Roma Aurélien i te tapura o te feia faatere o tei amo i te tiaraa o te arii no apatoerau (matahiti 270-275). Hoê â atoa no te arii vahine Zenobia, aita ïa o ˈna i roto i te tapura o te feia faatere tei amo i te tiaraa o te arii no apatoa (matahiti 267-272). Te faatano ra teie faataaraa i te mau haamaramaramaraa i piahia i roto i te pene 13 e 14 o te buka Prêtons attention à la prophétie de Daniel!

^ I 1890, ua faahepo te faatere Guillaume II ia Otto Bismarck ia faahoˈi i to ˈna tiaraa.

^ Ua rau te ravea ta ratou i faaohipa ia topa oioi te faatereraa a te arii. Ei hiˈoraa, ua faaea ratou i te turu i te arii, ua puhara i te mau haamaramaramaraa no nia i te pau a te faatereraa Heremani i te roaraa o te tamaˈi e ua faahepo atoa i te arii ia faahoˈi i to ˈna tiaraa.

^ Ia au i te Daniela 11:34, no te hoê taime poto, e faaea te arii no apatoerau i te hamani ino i te mau Kerisetiano. Te tahi hiˈoraa, o te ohipa i tupu a topa ˈi te faatereraa Rusia tahito i 1991.