Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 20

O vai te arii no apatoerau i teie mahana?

O vai te arii no apatoerau i teie mahana?

“E tae râ oia i to ˈna iho hopea, e aore roa o ˈna e tauturu.”—DAN. 11:45.

HIMENE 95 E anaana ˈtu â te parau mau

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

 MEA rahi te haapapuraa te ora nei tatou i te hopea o te mau mahana hopea o teie faanahoraa o te ao. Fatata Iehova e Iesu Mesia i te haamou i te mau faatereraa atoa o te patoi ra i ta te Atua Faatereraa arii. Hou râ te reira a tupu ai, e tamau te arii no apatoerau e te arii no apatoa i te aro te tahi i te tahi, e i te nunaa atoa o te Atua.

2 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou i te parau tohu i roto i te Daniela 11:40–12:1. E ite mai tatou o vai te arii no apatoerau i teie mahana, e oia atoa, no te aha tatou e papu ai e faaora iho â Iehova i to ˈna nunaa.

TE ARII NO APATOERAU I TEIE MAHANA

3-4. O vai te arii no apatoerau i teie mahana? A faataa.

3 I muri aˈe i te toparaa te faatereraa Rusia tahito i 1991, ua “turu-iti-hia” te nunaa o te Atua. Ua nehenehe ratou e poro ma te tiamâ tau matahiti. (Dan. 11:34) I te mau tuhaa fenua i faaterehia na e te faatereraa Rusia tahito, ua maraa rahi roa te numera o te feia poro. I te roaraa o te mau matahiti, ua amo mai Rusia e te mau faatereraa tei turu ia ˈna i te tiaraa o te arii no apatoerau. Mai ta tatou i hiˈopoa i roto i te haapiiraa na mua ˈtu, e amo te hoê faatereraa i te tiaraa arii no apatoerau aore ra arii no apatoa mai te peu e faaî oia i teie na titauraa e toru. A tahi roa, e haafifi tera faatereraa i te nunaa o te Atua. A piti, e faaite ta ˈna mau ohipa ua riri o ˈna ia Iehova e i to ˈna nunaa. E a toru, e aro na arii e piti te tahi i te tahi.

4 A tapao na no te aha tatou e parau ai o Rusia e te mau faatereraa e turu ra ia ˈna te arii no apatoerau i teie mahana. A tahi roa, te haafifi nei ratou i te nunaa o te Atua ma te tapea i te ohipa pororaa e ma te hamani ino e rave rahi roa taeae e tuahine na te mau tuhaa fenua ta ratou e faatere ra. A piti, te faaite ra ta ratou mau ohipa ua riri ratou ia Iehova e i to ˈna nunaa. A toru, te aro ra ratou i te arii no apatoa, oia hoi te hau Beretane Marite. E hiˈo anaˈe mea nafea Rusia e te mau faatereraa e turu ra ia ˈna i te amoraa mai i te tiaraa o te arii no apatoerau.

E “NENEI” TE ARII NO APATOA E TE ARII NO APATOERAU TE TAHI I TE TAHI

5. Eaha ta te Daniela 11:40-43 e faaite ra?

5 A taio i te Daniela 11:40-43. Te faaite mai ra teie tuhaa o te parau tohu eaha te tupu i te tau hopea. Te faataa ra teie mau irava mea nafea te arii no apatoerau e te arii no apatoa e aro ai te tahi i te tahi. Mai ta Daniela i tohu, i te tau hopea, e “nenei” te arii no apatoa i te arii no apatoerau.—Dan. 11:40.

6. Mea nafea te arii no apatoa e te arii no apatoerau i te neneiraa te tahi i te tahi?

6 E tamau te arii no apatoerau e te arii no apatoa i te aro te tahi i te tahi no te riro mai ei hau puai rahi i te ao nei. I muri aˈe i te piti o te Tamaˈi rahi, ua haru te faatereraa Rusia tahito e te mau faatereraa i turu ia ˈna e rave rahi tuhaa fenua i Europa. Rave ihora te arii no apatoa i te hoê faaauraa e te tahi atu mau fenua no te haapuai i ta ˈna nuu, e parauhia tera faaauraa OTAN. E tamau te arii no apatoerau e te arii no apatoa i te imi i te ravea ia puai noa ˈtu â ta te tahi e te tahi nuu. Ua turu atoa te arii no apatoerau i te mau fenua e aro ra i te arii no apatoa mai te fenua Afirika, Asia e Marite Latino. I te mau matahiti i mairi, ua riro mai Rusia e te mau faatereraa e turu ra ia ˈna ei hau puai rahi i te ao nei. Ua faaohipa atoa te arii no apatoerau i te ravea roro uira no te haaparuparu i te arii no apatoa. Te pari nei te tahi i te tahi i te faaohipa i tera ravea no te haafifi i te imiraa faufaa e te faatereraa a te tahi e te tahi. Mai ta Daniela atoa râ i tohu, e tamau te arii no apatoerau i te aro i te nunaa o te Atua.—Dan. 11:41.

E TOMO TE ARII NO APATOERAU I ROTO I “TE FENUA HINUHINU”

7. I teie mahana, te faahohoˈa ra “te fenua hinuhinu” i te aha?

7 Te parau ra te Daniela 11:41, e faaô, aore ra e tomo, te arii no apatoerau i roto i “te fenua hinuhinu.” I tahito ra, o Iseraela hoê o te mau fenua nehenehe roa ˈˈe i te ao nei. (Ezk. 20:6) Ua riro mai râ Iseraela ei vahi faufaa roa no te mea i reira te nunaa o te Atua e haamori ai ia Iehova. Ua purara ê râ te mau tavini a Iehova na te mau fenua e rave rahi. Mai te Penetekose o te matahiti 33 mai â, e ere ïa tera “fenua” i te hoê vahi mau. No reira i teie mahana, te faahohoˈa ra “te fenua hinuhinu” i te faanahonahoraa a Iehova i reira to ˈna nunaa e tavini ai ia ˈna.

8. Mea nafea te arii no apatoerau i te tomoraa i roto i “te fenua hinuhinu”?

8 I te roaraa o te mau mahana hopea, e tamau te arii no apatoerau i te tomo i roto i “te fenua hinuhinu.” Mea nafea? I te roaraa iho â o te piti o te Tamaˈi rahi, ua tomo te faatereraa Heremani Nazi i roto i “te fenua hinuhinu” ma te hamani ino e ma te haapohe i te mau tavini o te Atua. I muri aˈe i te piti o te Tamaˈi rahi, ua tomo te faatereraa Rusia tahito i roto i “te fenua hinuhinu” ma te hamani ino i to Iehova nunaa e ma te hopoi ia ratou i te fenua ê.

9. I te mau matahiti i mairi, mea nafea Rusia e te mau faatereraa e turu ra ia ˈna i te tomoraa i roto i “te fenua hinuhinu”?

9 I te mau matahiti i mairi, ua tomo â te arii no apatoerau i roto i “te fenua hinuhinu.” Mea nafea? I te matahiti 2017, ua opani Rusia e te mau faatereraa e turu ra ia ˈna i te ohipa a te mau Ite no Iehova e ua huri atoa te tahi mau taeae e tuahine i roto i te fare tapearaa. Ua opani atoa oia i ta tatou mau papai mai te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa. Ua haru atoa oia i ta tatou amaa i Rusia, e oia atoa i te mau Piha a te Basileia e te mau Piha tairururaa. Ia au i te mau ohipa a teie arii, ua parau te Tino aratai i 2018 o Rusia e te mau faatereraa e turu ra ia ˈna te arii no apatoerau i teie mahana. Noa ˈtu te hamani-ino-raa, eita te nunaa o Iehova e orure hau i te faatereraa. E haapao râ ratou i te aˈoraa Bibilia ia pure no “te feia tiaraa teitei atoa,” eiaha hoi ta ratou mau faaotiraa ia haafifi i ta tatou taviniraa.—Tim. 1, 2:1, 2.

E PAU ANEI TE ARII NO APATOA I TE ARII NO APATOERAU?

10. E pau anei te arii no apatoa i te arii no apatoerau? A faataa.

10 I roto i te Daniela 11:40-45, te faaite-noa-hia ra te ohipa ta te arii no apatoerau e rave. Te auraa anei ua pau te arii no apatoa ia ˈna? Aita. Te ora noa ra â hoi te arii no apatoa a haamata ˈi Iehova raua Iesu i te haamou i te mau faatereraa taata atoa i te tamaˈi o Aramagedo. (Apo. 19:20) No te papu i te reira, e hiˈopoa anaˈe i te mau parau tohu i roto i te buka Daniela e Apokalupo.

I Aramagedo, e haamou te Faatereraa arii a te Atua tei faahohoˈahia i te hoê ofai i te mau faatereraa taata tei faahohoˈahia i te hoê tii rahi (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. Eaha ta te Daniela 2:43-45 e faaite ra? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

11 A taio i te Daniela 2:43-45. Ua faahiti te peropheta Daniela i te hoê tii rahi. Te faahohoˈa ra te mau tuhaa e rave rau o tera tii i te mau faatereraa o tei haafifi i te nunaa o te Atua i te roaraa o te tau. Te faatereraa hopea o te faahohoˈahia ra i te tapuae avae auri e araea, o te hau Beretane Marite ïa. Ia au i tera parau tohu, te faatere noa ra â te hau Beretane e Marite i te taime a tairi ai te Faatereraa arii a te Atua i te mau faatereraa taata.

12. O vai te faahohoˈahia ra i te hitu o te afii o te puaa taehae e no te aha mea faufaa ia ite i te reira?

12 Te faahiti atoa ra te aposetolo Ioane i te mau faatereraa e rave rau o tei haafifi i te nunaa o Iehova i te roaraa o te tau. I roto i te Apokalupo, ua faahohoˈahia tera mau faatereraa i te hoê puaa taehae e hitu afii. Te hitu o te afii, te faahohoˈahia ra ïa i te hau Beretane Marite. Mea faufaa ia tapao e, aita ˈtu afii te tupu mai i muri aˈe i te hitu. Te auraa, e faatere noa â te hitu o te afii o teie puaa taehae i te taime a haamou ai te Mesia e ta ˈna mau nuu i te mau arii o teie nei ao. *Apo. 13:1, 2; 17:13, 14.

EAHA TA TE ARII NO APATOERAU E FATATA I TE RAVE?

13-14. O vai “Goga i te fenua o Magoga” e na te aha e turai ia ˈna ia aro i te nunaa o te Atua?

13 Te faaite atoa ra te tahi parau tohu i roto i te buka Ezekiela i te ohipa e tupu hou te arii no apatoerau e te arii no apatoa e haamouhia ˈi. E au ra e te faahiti ra te Ezekiela 38:10-23, te Daniela 2:43-45 e te 11:44–12:1, oia atoa te Apokalupo 16:13-16, 21 i te hoê â tau e tupuraa. Mai te peu tera iho â, e nehenehe ïa tatou e tiaturi teie te mau ohipa o te tupu.

14 Tau taime rii i muri aˈe e haamata ˈi te ati rahi, e tahoê “te mau arii atoa o te fenua nei.” (Apo. 16:13, 14; 19:19) I roto i te mau Papai, e parauhia ratou “Goga i te fenua o Magoga.” (Ezk. 38:2) E tamata teie mau faatereraa tahoê i te haamou roa i te nunaa o te Atua. Eaha te turai ia ratou ia na reira? Ma te manaˈo i te ati rahi e tupu, ua parau te aposetolo Ioane e topa mai te ûa paari rahi i nia i te mau enemi o te Atua. Te faahohoˈa ra tera ûa paari rahi i te poroi faautuaraa ta te nunaa o Iehova e faaite. Na tera paha poroi e turai ia Goga no Magoga ia aro i te nunaa o te Atua.—Apo. 16:21.

15-16. (a) Eaha paha te tupuraa ta te Daniela 11:44, 45 e faahiti ra? (b) Eaha te hopearaa o te arii no apatoerau e to Goga no Magoga?

15 A taio i te Daniela 11:44, 45. Te faahiti ra paha teie nau irava i te hoê â poroi faautuaraa e tupuraa o te itehia hou te mau enemi o te Atua e haamouhia ˈi. Te parau ra Daniela, e horuhoru te arii no apatoerau e e haere mai oia “ma te riri rahi” no te hoê parau “no te hitia o te râ mai e no te pae i apatoerau.” E opua te arii no apatoerau i te haapohe i “te taata e rave rahi.” Te faahohoˈahia ra teie mau “taata e rave rahi” i te mau tavini o Iehova. * Te faahiti ra paha ïa Daniela i te aroraa hopea roa i nia i te nunaa o te Atua.

16 Ia aro te arii no apatoerau e te tahi atu mau faatereraa i te nunaa o te Atua, e tupu mai to te Mana hope riri rahi e e haamata te tamaˈi o Aramagedo. (Apo. 16:14, 16) I tera taime te arii no apatoerau e o Goga no Magoga e haamouhia ˈi e “aore roa o ˈna e tauturu.”—Dan. 11:45.

I te tamaˈi o Aramagedo, e haamou Iesu Mesia e ta ˈna mau nuu i te raˈi i te ao ino a Satani a faaora atoa ˈi i te nunaa o te Atua (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. I roto i te Daniela 12:1, o vai “te arii rahi ra” o Mikaela e eaha ta ˈna e rave?

17 I muri iho, ua faaite Daniela mea nafea te arii no apatoerau e te mau faatereraa tei tahoê ia ˈna e haamouhia ˈi e mea nafea atoa tatou e faaorahia ˈi. (A taio i te Daniela 12:1.) O Mikaela te tahi atu iˈoa o to tatou Arii ra o Iesu Mesia. Ua “tia mai” oia i te pae o te nunaa o te Atua i to ˈna riroraa mai ei Arii i te raˈi i 1914. Fatata oia i te “tia mai” no te haamou i te mau enemi o te Atua i te tamaˈi o Aramagedo. O tera tamaˈi te tuhaa hopea o “te anotau ahoaho” ta Daniela i faahiti. Area te aposetolo Ioane, ua faahiti ïa i tera tau mai “te ati rahi” ra.—Apo. 6:2; 7:14.

E PAPAIHIA ANEI TO OE IˈOA I “ROTO I TE BUKA RA”?

18. No te aha eiaha tatou ia haapeapea no te mau ohipa o te fatata i te tupu?

18 Ia au i te peropheta Daniela e te aposetolo Ioane, e ora mai te feia atoa e tavini ia Iehova e te pee ia Iesu i te ati rahi. Te parau ra Daniela e papaihia to ratou mau iˈoa i “roto i te buka ra.” (Dan. 12:1) Eaha te titauhia ia rave ia papaihia to tatou iˈoa i roto i tera buka? E faaite papu anaˈe i to tatou faaroo ia Iesu, te Arenio a te Atua. (Ioa. 1:29) E pûpû atoa anaˈe i to tatou ora i te Atua a bapetizohia ˈtu ai. (Pet. 1, 3:21) Hau atu â, e turu anaˈe i te Faatereraa arii a te Atua ma te tauturu i te taata ia ite o vai Iehova.

19. Eaha te titauhia ia rave i teie nei â e no te aha mea faufaa ia na reira?

19 Teie te taime no te haapuai i to tatou tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. Teie atoa te taime no te turu i te Faatereraa arii a te Atua! Ma te na reira, e ora ˈtu ïa tatou ia haamou te Faatereraa arii a te Atua i te arii no apatoerau e te arii no apatoa!

HIMENE 149 Himene upootiaraa

^ O vai te arii no apatoerau i teie mahana e mea nafea o ˈna e haamouhia ˈi? Ia ite tatou i te pahonoraa, e puaihia to tatou faaroo e e tauturu atoa mai te reira ia faaineine no ta tatou e faaruru i te roaraa o te ati rahi.

^ No te tahi atu mau tatararaa o te Daniela 2:36-45 e te Apokalupo 13:1, 2, a hiˈo i te api 9-20 o Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 2012.

^ No te ite atu â, a hiˈo i te api 27-28 o Te Pare Tiairaa 15 no Me 2015.