Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 28

Ia papu ia oe e parau mau ta oe e tiaturi ra

Ia papu ia oe e parau mau ta oe e tiaturi ra

“A tamau i roto i te mau mea i haapiihia ia oe e i tauturuhia ia oe ia tiaturi.”—TIM. 2, 3:14.

HIMENE 56 Farii i te parau mau

HAAPOTORAA *

1. Eaha te parau mau no tatou?

 UA UI mai paha vetahi ia oe: “Mea nafea oe i te iteraa i te parau mau?” “Ua paari anei oe i roto i te parau mau?” “Ehia maororaa oe i roto i te parau mau?” Eaha mau na râ te parau mau no tatou? O ta tatou ïa e tiaturi ra, ta tatou huru haamoriraa e to tatou huru oraraa. Ua haapii tatou i te Bibilia e ua haapao atoa i te mau faaueraa i roto. Maoti taua parau mau ra i tiamâ ˈi tatou i te mau haapiiraa hape e te oaoa atoa nei noa ˈtu to tatou huru tia ore.—Ioa. 8:32.

2. Ia au i te Ioane 13:34, 35, eaha te nehenehe e turai i te taata ia farii i te parau mau?

2 Eaha tei turai ia oe ia farii i te parau mau? Peneiaˈe, o te haerea maitai o te mau tavini a Iehova aore ra o te here paha ta ratou i faaite. (Pet. 1, 2:12) I te putuputuraa matamua ta ratou i apiti, e rave rahi tei ore i tapea mai i te mau manaˈo atoa i horoahia, ua putapû roa râ ratou i te here o te mau Kerisetiano. E ere i te mea maere, ua parau hoi Iesu e itehia ta ˈna mau pǐpǐ i te here ta ratou e faaite te tahi i te tahi. (A taio i te Ioane 13:34, 35.) Teie râ, e navai noa anei te here ia puai to tatou faaroo?

3. Eaha te nehenehe e tupu ia niuhia to tatou faaroo i nia noa i te here o te mau taeae e tuahine?

3 Eiaha to tatou faaroo ia niu-noa-hia i nia i te here o te mau Kerisetiano. Eaha te tumu? E nehenehe te hoê matahiapo aore ra pionie e hara. Aita anaˈe, e haamauiui atu paha te hoê taeae aore ra tuahine ia oe. Aore ra e taiva te tahi a parau atu ai mea hape te haapiiraa ta tatou e tiaturi ra. I roto i teie mau tupuraa, e aueue anei to oe faaroo a faaea ˈtu ai oe i te tavini ia Iehova? Ia faatupu oe i te faaroo no te mau ohipa noa ta vetahi ê i rave, eiaha râ no to oe here i te Atua, eita to oe faaroo e mau papu. E faaohipa tatou i te materia papu no te patu i to tatou fare. Hoê â huru atoa no to tatou faaroo, e niu tatou i te reira i nia i te parau mau no ǒ mai ia Iehova ra, eiaha râ i nia i te taata. E titauhia ia papu ia oe i ta te Bibilia e haapii ra no nia ia Iehova.—Roma 12:2.

4. Ia au i te Mataio 13:3-6, 20, 21, eaha te huru o vetahi i mua i te tamataraa?

4 Ua parau Iesu e farii oioi vetahi i te parau mau “ma te oaoa.” I mua râ i te tamataraa e te fifi, turori atura ratou. (A taio i te Mataio 13:3-6, 20, 21.) Aita paha teie feia i taa e nehenehe ratou e farerei i te fifi a pee ai ia Iesu. (Mat. 16:24) Ua manaˈo atoa paha ratou e paruru te Atua i te mau Kerisetiano i te mau fifi o te oraraa. I roto râ i teie ao ino, e tupu te fifi e e taui te tupuraa a ere mǎrû noa ˈtu ai te taata i te oaoa.—Sal. 6:6; Koh. 9:11.

5. Mea nafea te rahiraa o to tatou mau taeae i te papuraa tei roto ratou i te parau mau?

5 Ua papu i te rahiraa o to tatou mau taeae e tuahine tei roto ratou i te parau mau. Aita ratou i turori a haamauiui ai te tahi Kerisetiano ia ratou aore ra a hara ˈi vetahi. (Sal. 119:165) Aita to ratou faaroo i paruparu i mua i te tamataraa, ua puai roa ˈtu râ. (Iak. 1:2-4) E nafea oe ia patu i te hoê faaroo puai i te Atua?

IA NOAA IA OE TE “ITE MAU I TE ATUA”

6. Mea nafea te mau pǐpǐ o te senekele matamua i te faatupuraa i te faaroo i te Atua?

6 Ua niu te mau pǐpǐ o te senekele matamua i to ratou faaroo i nia i te ite papu o te Parau a te Atua e i te mau haapiiraa a Iesu Mesia, oia hoi “te parau mau o te parau apî oaoa.” (Gal. 2:5) Taua parau mau ra, o te taatoaraa ïa o te mau haapiiraa ta te mau Kerisetiano e tiaturi ra mai te tusia taraehara o Iesu e to ˈna tia-faahou-raa. Ua papu i te aposetolo Paulo mea mau tera mau haapiiraa. Eaha te tumu? Ua hiˈopoa oia i te mau Papai ia papu ia ˈna e titauhia “ia mauiui te Mesia e ia tia mai oia mai te pohe mai.” (Ohi. 17:2, 3) I te senekele matamua, ua farii te mau pǐpǐ a te Mesia i tera mau haapiiraa e ua tiaturi atoa e tauturu te varua moˈa ia ratou ia taa i te Parau a te Atua. Ua papu ia ratou ua niuhia tera mau haapiiraa i nia i te mau Papai. (Ohi. 17:11, 12; Heb. 5:14) Aita ratou i faatupu i te faaroo no te manaˈo e te huru o te taata, e aita atoa i na reira no to ratou here i to ratou mau hoa Kerisetiano. Ua niu râ teie mau pǐpǐ a te Mesia i to ratou faaroo i nia i te “ite mau i te Atua.”—Kol. 1:9, 10.

7. Eaha te tupu ia niu tatou i to tatou faaroo i nia i te parau mau Bibilia?

7 E vai â te parau mau no roto mai i te Bibilia e a muri noa ˈtu. (Sal. 119:160) Eita te parau mau e taui ia hara te tahi hoa Kerisetiano, ia haamauiui mai vetahi ê aore ra ia tamatahia tatou. E titauhia ïa ia hiˈopoa maite i ta te Bibilia e haapii ra e ia papu e parau mau te reira. Mai te tutau o te tapea maite i te hoê poti i roto i te vero, e mau papu atoa tatou i mua i te tamataraa mai te peu ua niuhia to tatou faaroo i nia i te parau mau Bibilia. Eaha te titauhia ia rave ia papu atu â ia oe e parau mau ta oe e tiaturi ra?

IA PAPU IA OE I TA OE E “TIATURI” RA

8. Ia au i te Timoteo 2, 3:14, 15, mea nafea Timoteo i te papuraa e parau mau ta ˈna e tiaturi ra?

8 A taio i te Timoteo 2, 3:14, 15. Na to ˈna mama e mama ruau i tauturu ia Timoteo ia ite i “te mau Papai moˈa.” Ua rave atoa râ o ˈna iho i te taime no te haapii i taua mau Papai ra. Mea na reira Timoteo i te papuraa e parau mau tei haapiihia ia ˈna. I muri mai, ua farii Timoteo, to ˈna mama e mama ruau i te mau haapiiraa a te Mesia. Eita e ore ua putapû Timoteo i te here ta te mau pǐpǐ a Iesu i faaite atu, hinaaro atura oia e apiti e e turu i te mau taeae e tuahine. (Phil. 2:19, 20) Aita Timoteo i faatupu i te faaroo no to ˈna noa here i te mau taeae e tuahine, no to ˈna atoa râ here ia Iehova. Mai ia Timoteo, mea titau-atoa-hia ia hiˈopoa maite oe i ta te Bibilia e haapii ra no nia ia Iehova.

9. Ia papu ia oe i teihea na haapiiraa e toru?

9 E titauhia ia papu na mua ia oe e toru haapiiraa faufaa no roto mai i te Bibilia. A tahi, ia papu ia oe na Iehova i poiete i te mau mea atoa. (Exo. 3:14, 15; Heb. 3:4; Apo. 4:11) A piti, ia papu ia oe ua haapapai te Atua i te Bibilia no te maitai o te huitaata. (Tim. 2, 3:16, 17) A toru, ia papu ia oe o te mau Ite no Iehova te pǔpǔ taata ta Iehova i faanaho no te haamori ia ˈna i raro aˈe i te aratairaa a te Mesia. (Isa. 43:10-12; Ioa. 14:6; Ohi. 15:14) Aita e titauhia ra ia ite oe i te mau mea atoa i roto i te Bibilia. Te mea faufaa, ia faaohipa oe i to oe “feruriraa atoa” ia papu atu â ia oe e parau mau ta te Bibilia e haapii ra.—Roma 12:1.

IA INEINE OE I TE FAATAA ˈTU IA VETAHI Ê

10. Taa ê atu i te iteraa i te parau mau, eaha te titau-atoa-hia ia tatou ia rave?

10 Ua papu anaˈe ia oe i na haapiiraa tumu no nia i te Atua, te Bibilia e te nunaa o Iehova, e titauhia ia faaohipa oe i te Parau a te Atua no te haapii i teie pue parau mau ia vetahi ê. Eaha te tumu? Ei Kerisetiano, e hopoia na tatou ia tufa i te parau mau ta tatou i haapii i te feia e faaroo mai. * (Tim. 1, 4:16) A faataa ˈi tatou ia vetahi ê i ta te Bibilia e haapii ra, e papu roa ˈtu â ia tatou e parau mau te reira.

11. E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo a haapii ai i te taata?

11 A haapii ai te aposetolo Paulo i te taata, ua “haaferuri . . . [oia] ia ratou no nia ia Iesu i nia i te ture a Mose e te mau papai a te mau peropheta.” (Ohi. 28:23) E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo? Eiaha tatou e faahiti noa i ta te Bibilia e parau ra, ia haaferuri atoa râ tatou i te mau piahi ia faafatata ratou ia Iehova. E hinaaro tatou ia farii te piahi i te parau mau eiaha no te mea te faatura ra o ˈna ia tatou, no te mea râ ua papu ia ˈna te haapii ra o ˈna i te parau mau no nia i to tatou Atua î i te here.

E te mau metua, a tauturu i ta outou tamarii ia patu i to ratou faaroo ma te haapii atu i “te hohonuraa o te paari o te Atua” (A hiˈo i te paratarafa 12-13) *

12-13. E nafea te mau metua ia tauturu i ta ratou tamarii ia mau papu i roto i te parau mau?

12 E te mau metua, mea papu te hinaaro ra outou ia mau papu ta outou tamarii i roto i te parau mau. E manaˈo paha outou ia amuimui ratou i te mau hoa papu o te amuiraa, e haere ratou i mua i te pae varua. Eita râ te reira e navai! Mea titauhia ia faahoa ratou iho i te Atua e ia papu atoa e parau mau ta te Bibilia e haapii ra.

13 Ia tiaturi te mau tamarii i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te Atua, e titauhia i te mau metua ia horoa i te hiˈoraa maitai. Hou outou a parau ai i te tamarii ia haapii e ia feruri maite i te Bibilia, e titauhia ia na reira na mua outou. Mai ta outou e rave no te hoê piahi Bibilia, e titau-atoa-hia ia haapii i ta outou tamarii ia faaohipa i te mau ravea a te faanahonahoraa. E tauturu outou i ta outou tamarii ia mauruuru ia Iehova e ia farii o “te tavini haapao maitai e te paari” ta te Atua e faaohipa ra no te horoa mai i te maa pae varua. (Mat. 24:45-47) E te mau metua, eiaha e haapii noa i te mau haapiiraa tumu Bibilia. A tauturu atoa râ i te tamarii ia patu i to ratou faaroo ma te haapii ia ratou i “te hohonuraa o te paari o te Atua” ia au i to ratou faito matahiti e i te maraa ia ratou.—Kor. 1, 2:10.

TE ITE PAPU NO NIA I TE MAU PARAU TOHU BIBILIA

14. No te aha e titauhia ia hiˈopoa maite tatou i te mau parau tohu Bibilia? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ E tia anei ia oe ia faataa i teie mau parau tohu?”)

14 E tuhaa faufaa roa te mau parau tohu i roto i te Parau a te Atua e e tauturu mai te reira ia tiaturi atu â ia Iehova. Eaha te mau parau tohu o tei haapuai i to oe faaroo ia Iehova? O te mau parau tohu paha no nia i “te mau mahana hopea.” (Tim. 2, 3:1-5; Mat. 24:3, 7) Te vai anei râ te tahi atu? Ei hiˈoraa, e tia anei ia oe ia faataa mea nafea te parau tohu i roto i te Daniela pene 2 e pene 11 i te tupuraa? * Eita to oe faaroo e aueue ia niu oe i te reira i nia i te Bibilia. E hiˈopoa mai tatou i te hiˈoraa o te mau taeae tei haamauiuihia i Heremani i te roaraa o te piti o te Tamaˈi rahi. Noa ˈtu aita teie mau taeae i taa roa i te mau parau tohu no nia i te mau mahana hopea, ua tiaturi papu ratou i te Parau a te Atua.

Maoti to tatou ite papu i te Bibilia e te mau parau tohu, e tiaturi atu â tatou i te Atua e e mau papu atoa i roto i te tamataraa (A hiˈo i te paratarafa 15-17) *

15-17. Mea nafea te ite papu no nia i te Bibilia i te tautururaa i te mau taeae a hamani-ino-hia ˈi ratou e te faatereraa Nazi?

15 I raro aˈe i te faatereraa Nazi, e tausani taeae e tuahine tei hopoi-ê-hia i roto i te mau aua haavîraa. Mea hae roa na Hitler e te raatira mutoi o Heinrich Himmler i te mau Ite no Iehova. Ia au i te tahi tuahine, teie ta Himmler i parau i te hoê pǔpǔ tuahine i roto i te hoê aua haavîraa: “Te faatere ra paha ta outou Iehova i te raˈi, i nia râ i te fenua, o matou te faatere! O vai te tapea maoro, outou aore ra matou? E ite atu outou!” Eaha tei tauturu i te nunaa o Iehova ia mau papu?

16 Ua ite tera Feia haapii Bibilia ua haamata te Faatereraa arii i te faatere i te matahiti 1914. Aita ïa ratou i maere i tera patoiraa uˈana. Ua papu râ i teie mau taeae aita hoê aˈe faatereraa taata e nehenehe e tapea i te opuaraa a te Atua. Eita e tia ia Hitler ia faaore i te haamoriraa mau aore ra ia haamau i te hoê faatereraa puai aˈe i ta te Atua. Ua papu i te mau taeae e mou iho â ta Hitler faatereraa.

17 Aita te tiaturiraa o teie mau taeae e tuahine i hape! Aita i maoro, ua topa te faatereraa Nazi. E o Himmler, te taata o tei parau “I nia râ i te fenua, o matou te faatere!”? I to ˈna horo-ê-raa, ua farerei oia i te taeae Lübke tei mau na i te fare auri. No te hepohepo, ua ani Himmler i te taeae Lübke: “E taata haapii Bibilia oe, a parau mai na eaha te tupu i teie nei?” Ua faataa ˈtu te taeae ua ite aˈena te mau Ite no Iehova e topa te faatereraa Nazi, area ratou, e faaorahia ïa. Ua nafea Himmler, te taata o tei faaino rahi na i te mau Ite no Iehova? Ua mamû noa oia! Tau taime rii i muri aˈe, haapohe atura Himmler ia ˈna iho. Eaha te manaˈo faufaa e tapea mai? Maoti to tatou ite papu i te Bibilia e te mau parau tohu, e tiaturi atu â tatou i te Atua e e mau papu atoa i roto i te tamataraa.—Pet. 2, 1:19-21.

18. Ia au i te Ioane 6:67, 68, no te aha e titauhia ia noaa “te ite mau e te haroˈaroˈa” mai ta Paulo i parau?

18 E titauhia ia tatou tataitahi ia faaite i te here o te haapapu e Kerisetiano mau tatou. Mea titau-atoa-hia râ ia noaa “te ite mau e te haroˈaroˈa.” (Phil. 1:9) Aita anaˈe, e aueue tatou i mua i “te haapiiraa haavare a te taata” mai ta te feia taiva e haaparare nei. (Eph. 4:14) A faaea ˈi e rave rahi pǐpǐ i te pee ia Iesu, ua haapapu te aposetolo Petero i to ˈna tiaturi aueue ore tei ia Iesu “te mau parau o te ora mure ore.” (A taio i te Ioane 6:67, 68.) Noa ˈtu i tera taime aita Petero i taa roa i ta Iesu mau parau, aita oia i taiva no te mea ua papu ia ˈna te parau mau no nia i te Mesia. No reira, mea faufaa roa ia papu atoa ia oe i ta te Bibilia e haapii ra. Eita ïa to oe faaroo e aueue i mua i te tamataraa. Hau atu â, e tauturu oe ia vetahi ê ia faatupu i te faaroo puai.—Ioa. 2, 1, 2.

HIMENE 72 E faaite anaˈe i te parau mau o te Basileia

^ E tauturu mai teie tumu parau haapiiraa ia haafaufaa i te mau haapiiraa no roto mai i te Parau a te Atua. E hiˈopoa atoa mai tatou e nafea ia papu atu â e parau mau ta tatou e tiaturi ra.

^ No te tauturu ia oe ia faataa i te tahi atu mau haapiiraa tumu Bibilia, a hiˈo i te tumu parau “Aparauraa e te hoê Ite no Iehova” tei piahia i roto i Te Pare Tiairaa mai te matahiti 2010 e tae atu 2015. Teie te tahi mau hiˈoraa: “No te aha e hiˈopoa ˈi i te Bibilia?,” “Inafea te Basileia o te Atua i haamata ˈi i te faatere?” e “Te tiaturi ra anei te mau Ite no Iehova ia Iesu?

^ No te ite atu â no nia i teie mau parau tohu, a hiˈo i Te Pare Tiairaa 1 no Tiunu 2012 e to te Me 2020.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I roto i te haamoriraa utuafare, te hiˈopoa ra na metua e ta raua tamarii i ta te Bibilia i tohu no nia i te ati rahi.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te ati rahi, aita taua utuafare i maere i te ohipa e tupu ra.