Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 29

“Ia paruparu hoi au, i reira ïa vau e puai ai”

“Ia paruparu hoi au, i reira ïa vau e puai ai”

“No te Mesia te oaoa nei au i to ˈu nei mau paruparu, oia atoa te faainoraa, te ereraa, te hamani-ino-raa e te fifi.”—KOR. 2, 12:10.

HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta te aposetolo Paulo i ite maitai?

 UA ITE maitai te aposetolo Paulo e paruparuhia o ˈna i te tahi taime. Ua farii Paulo “te ruhiruhia noa ˈtu ra” te huru taata rapaeau, e titauhia ia tutava oia no te rave i te mea tano. Hau atu â, aita Iehova i pahono noa i ta ˈna mau pure mai ta Paulo i hinaaro. (Kor. 2, 4:16; 12:7-9; Roma 7:21-23) Ua ite atoa Paulo, no to ˈna mau enemi, e taata paruparu oia. * Aita râ Paulo i vaiiho i te feruriraa tano ore o vetahi ê aore ra i to ˈna iho mau paruparu ia turai ia ˈna ia manaˈo e mea faufaa ore o ˈna.—Kor. 2, 10:10-12, 17, 18.

2. Ia au i te Korinetia 2, 12:9, 10, eaha te haapiiraa faufaa roa ta Paulo i huti mai?

2 E haapiiraa faufaa roa ta Paulo i huti mai, oia hoi e nehenehe te hoê taata e puai noa ˈtu ua paruparu oia. (A taio i te Korinetia 2, 12:9, 10.) Ua parau Iehova ia Paulo, “i roto hoi i te paruparu e ite-maitai-hia ˈi” to ˈNa puai. Te auraa, e fanaˈo Paulo i te puai o Iehova i te taime e ere ai oia i te reira. Na mua, e hiˈo anaˈe no te aha eiaha tatou ia inoino a faaino mai ai te enemi.

“TE OAOA NEI AU I . . . TE FAAINORAA”

3. No te aha e “oaoa” tatou i te faainoraa?

3 E nehenehe tatou e paruparu ia haapeapea rahi roa tatou no te mau parau faaino a te enemi. (Mas. 24:10) I tera mau taime, eaha te huru feruriraa e titauhia ia faaite? Mai ia Paulo, e “oaoa” anaˈe i te faainoraa. (Kor. 2, 12:10) No te aha? E faaite hoi te mau faainoraa e patoiraa e pǐpǐ mau tatou na Iesu. (Pet. 1, 4:14) Ua parau Iesu e hamani-ino-hia ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioa. 15:18-20) Te reira tei tupu i nia i te mau Kerisetiano matamua. No te feia nunaa ê o to ratou tau, mea paruparu te mau Kerisetiano e te ite ore. Area no te mau ati Iuda, aita te mau pǐpǐ a Iesu mai ia Petero raua Ioane i “haere i te haapiiraa.” (Ohi. 4:13) Ua faarirohia te mau Kerisetiano ei feia paruparu e te faufaa ore no te mea aita ratou i faaô i roto i te ohipa poritita e i te nuu.

4. Eaha te huru o te mau Kerisetiano matamua i mua i te faainoraa a to ratou enemi?

4 Ua haaparuparu anei te mau Kerisetiano matamua no te faainoraa a to ratou mau enemi? Aita. Ei hiˈoraa, ua oaoa te aposetolo Petero e Ioane i te hamani-ino-raahia raua no te mea ua pee raua ia Iesu e ua faaite atoa i ta ˈna mau haapiiraa. (Ohi. 4:18-21; 5:27-29, 40-42) Noa ˈtu aita ratou i faaturahia, ua tauturu rahi te mau Kerisetiano i te taata hau aˈe i ta to ratou mau enemi i rave. Aita e tumu e haama ˈi te mau pǐpǐ! Ua papai hoi vetahi o ratou i te mau buka o te Bibilia o te tamau nei i te tauturu e i te faaitoito e mirioni taata. Te faatereraa ta ratou i faaite haere na, ua faatere ïa i te raˈi i teie nei, e fatata roa i nia i te fenua. (Mat. 24:14) Area te faatereraa tei hamani ino i te mau Kerisetiano, ua topa ïa mea maoro i teie nei. Hau atu â, e arii taua mau pǐpǐ haapao maitai i te raˈi i teie mahana. Area to ratou mau enemi, ua pohe ïa! E mai te peu noa ˈtu e faatiahia mai ratou, e faaterehia ratou e te mau Kerisetiano ta ratou i hae na.—Apo. 5:10.

5. Ia au i te Ioane 15:19, no te aha eita teie nei ao e faatura i te mau Ite no Iehova?

5 I teie mahana, eita vetahi taata e faatura i te mau Ite no Iehova, e faaooo râ ratou ma te parau e feia paruparu tatou e te ite ore. Eaha te tumu? No te mea e ere tatou mai ia ratou. Te tutava nei hoi tatou i te faaite i te haehaa, te mǎrû e i te auraro. Area teie nei ao, te faahiahia nei ïa i te feia faaoru, teoteo e te orure hau. Hau atu â, eita tatou e faaô i roto i te ohipa poritita e eita atoa e turu i te nuu a te tahi noa ˈˈe fenua. Te manaˈo nei te taata mea faufaa ore tatou no te mea aita tatou e pee nei i te huru o teie nei ao.—A taio i te Ioane 15:19; Roma 12:2.

6. Eaha te mau ohipa faahiahia ta Iehova e faatupu nei na roto i ta ˈna mau tavini?

6 Noa ˈtu te manaˈo nei teie nei ao mea paruparu tatou, te faaohipa nei Iehova ia tatou no te faatupu i te mau ohipa faahiahia. Te ravehia nei te hoê ohipa pororaa aita i itehia aˈenei i nia i te fenua. Te huri e te pûpû nei ta ˈna mau tavini i teie mahana i te mau vea na te ao nei, e te faaohipa nei ratou i te Bibilia no te tauturu e mirioni taata ia haamaitai i to ratou oraraa. O Iehova te tia ia faahanahanahia, na ˈna hoi e faaohipa ra i teie pǔpǔ taata manaˈohia e mea paruparu no te faatupu i teie mau ohipa faahiahia. E horoa anei Iehova i te puai i te Kerisetiano tataitahi? Mai te peu e e, eaha te titauhia ia rave no te fanaˈo i taua puai ra? E hiˈopoa anaˈe e toru ohipa ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo.

EIAHA E TIATURI I TO OUTOU IHO PUAI

7. Eaha te tahi haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o Paulo?

7 Teie te tahi haapiiraa ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o Paulo: Eiaha e tiaturi i to outou iho puai aore ra ite no te tavini ia Iehova. E rave rahi taata tei faahiahia na ia Paulo no to ˈna oraraa fanaˈo e no to ˈna ite. No te taata, e nehenehe iho â Paulo e faaoru e e tiaturi ia ˈna iho! Ua paari oia i te oire pu Roma i Tareso i Kilikia. E oire ruperupe Tareso e e pu rahi atoa no te haapiiraa. Ua haere Paulo i te haapiiraa teitei e ua haapiihia oia e Gamaliela, hoê o te mau aratai ati Iuda faatura-rahi-hia! (Ohi. 5:34; 22:3) E taata rahi Paulo i rotopu i te mau ati Iuda. Ua parau oia: “I roto i te haapaoraa ati Iuda, to mua roa vau i te taata e rave rahi hoê â matahiti o to ˈu iho nunaa.” (Gal. 1:13, 14; Ohi. 26:4) Aita râ Paulo i tiaturi ia ˈna iho.

Ua haafaufaa Paulo i te haamaitairaa ia riro ei pǐpǐ na te Mesia e ua faariro i te mau mea ta teie ao e faahiahia ei “pueraa pehu” (A hiˈo i te paratarafa 8) *

8. Ia au i te Philipi 3:8, eaha to Paulo manaˈo i te mau mea ta ˈna i faarue e no te aha oia i oaoa ˈi i to ˈna “mau paruparu”?

8 Ua oaoa Paulo i te faarueraa i te mau mea i faahiahia ˈi teie ao ia ˈna. Ua tae roa oia i te faariro i te reira ei “pueraa pehu.” (A taio i te Philipi 3:8.) Ua faaruru Paulo e rave rahi fifi a riro mai ai ei pǐpǐ na te Mesia. Ua au-ore-hia oia e te feia o to ˈna iho nunaa. (Ohi. 23:12-14) Noa ˈtu e tino huiraatira no Roma o Paulo, ua tairihia e ua hurihia oia i roto i te fare tapearaa e to Roma. (Ohi. 16:19-24, 37) Ua ite atoa Paulo e taata paruparu oia, e ere ïa i te mea ohie ia rave i te mea maitai. (Roma 7:21-25) Aita râ to ˈna mau enemi e to ˈna iho mau paruparu i tapea ia ˈna ia pee i te Mesia. Ua oaoa oia i to ˈna “mau paruparu.” Eaha te tumu? No te mea a paruparu ai, ua ite Paulo i te puai o te Atua i te ohiparaa i roto ia ˈna.—Kor. 2, 4:7; 12:10.

9. Eaha to tatou manaˈo i te mau mea o te haaparuparu ia tatou?

9 Ia hinaaro tatou ia horoa mai Iehova i to ˈna puai, eiaha tatou e tiaturi i to tatou iho puai, ite, huru oraraa aore ra faufaa. E ere no te reira Iehova e haafaufaa ˈi ia tatou! I roto i te nunaa o te Atua, “aita rea e taata paari ia au i te tino, e aita rea e taata puai, aita rea e taata no roto mai i te opu hui arii.” Ua maiti râ Iehova i “te mau mea paruparu o teie nei ao.” (Kor. 1, 1:26, 27) A tapea i te feruriraa maitai no nia i to outou tupuraa. Aita anaˈe outou i fanaˈo i te mau mea i faahitihia ˈtu, e nehenehe noa â outou e tavini ia Iehova. E ite hoi outou i te puai o Iehova ia ohipa i roto ia outou! Ia taiâ outou i mua i te feia faahapahapa, a pure ia Iehova no te ani i te mǎtaˈu ore no te faataa i ta outou e tiaturi ra. (Eph. 6:19, 20) Ia mauiui outou no te maˈi rahi, a ani ia Iehova i te puai no te tamau i te tavini ia ˈna. I te mau taime atoa e ite ai outou i te rima o Iehova, e rahi mai to outou faaroo e e puai atu â outou!

A HAAPII MAI MAOTI TE MAU HIˈORAA BIBILIA

10. No te aha e feruri ai i te mau tavini haapao maitai a te Atua mai tei faahitihia i roto i te Hebera 11:32-34?

10 E taata Paulo o tei haapii maite i te mau Papai e e rave rahi haapiiraa ta ˈna i huti mai i te hiˈoraa o te mau tavini haapao maitai a Iehova. I roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano Hebera, ua ani atu oia ia feruri ratou i te hiˈoraa o te mau tavini haapao maitai a Iehova i tahito ra. (A taio i te Hebera 11:32-34.) Hoê o tera mau tavini, o te arii Davida ïa. Ua faaoromai tamau oia i te patoiraa a to ˈna mau enemi, oia atoa râ a te mau taata tei riro na ei hoa no ˈna. Ua itoitohia Paulo a feruri ai oia i te oraraa o Davida. E nehenehe atoa tatou e itoitohia ia feruri tatou i te hiˈoraa o te mau tavini a te Atua i tahito ra.

E taata paruparu paha Davida ia faaauhia i te faehau rahi ra o Golia. O ˈna râ te taata puai aˈe, ua upootia oia i nia i to ˈna enemi maoti te puai o te Atua (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. No te aha e manaˈohia e taata paruparu paha Davida?

11 E taata paruparu paha Davida ia faaauhia i te faehau rahi ra o Golia. “Ua vahavaha” maira Golia a ite ai ia Davida. E taata rahi hoi Golia, e mauhaa tamaˈi maitai aˈe ta ˈna e mea faaineine-maitai-hia o ˈna no te tamaˈi. Area Davida, e taurearea noa ïa e aita ta ˈna e mauhaa tamaˈi. I roto râ i tera tupuraa, ua riro Davida ei taata puai! Eaha te tumu? Ua tiaturi oia ia Iehova no te tauturu ia ˈna e o ˈna tei upootia i nia i to ˈna enemi.—Sam. 1, 17:41-45, 50.

12. Eaha te tahi atu tupuraa ta Davida i farerei?

12 Eaha te tahi atu tupuraa o tei nehenehe e haaparuparu ia Davida? Ua tavini maite Davida ia Saula, te taata ta Iehova i maiti ei arii no Iseraela. I te haamataraa, mea faatura te arii Saula ia Davida. I muri mai râ, no te teoteo, ua pohehae Saula ia Davida. Ua rave Saula i te ohipa ino i nia ia Davida e ua hinaaro roa e haapohe ia ˈna.—Sam. 1, 18:6-9, 29; 19:9-11.

13. Eaha to Davida huru i mua i te mau ohipa ino ta te arii Saula i rave i nia ia ˈna?

13 Noa ˈtu te mau ohipa ino ta te arii Saula i rave i nia ia ˈna, ua tamau Davida i te faatura i te arii ta Iehova i faatahinu. (Sam. 1, 24:6) Aita Davida i faahapa ia Iehova, ua tiaturi râ e horoa Iehova ia ˈna i te puai e titauhia no te faaoromai tamau i tera tupuraa fifi.—Sal. 18:1.

14. Mai ia Davida, eaha te tupuraa ta te aposetolo Paulo i farerei atoa?

14 Ua faaruru atoa Paulo i te hoê â tupuraa e to Davida. Mea puai aˈe to Paulo mau enemi e e rave rahi feia tiaraa teitei o to ˈna tau tei hae ia ˈna. Ua tairi e ua huri ratou ia ˈna i roto i te fare tapearaa. Mai ia Davida, ua rave atoa te mau taata tei riro na paha ei hoa no ˈna i te ohipa ino i nia ia Paulo. Ua patoi atoa vetahi o te amuiraa Kerisetiano ia ˈna. (Kor. 2, 12:11; Phil. 3:18) Aita râ Paulo i tuu i mua i te feia atoa o tei patoi atu. Ua tamau oia i te poro noa ˈtu te patoiraa. Ua ati maite noa o ˈna i to ˈna mau taeae e tuahine noa ˈtu to ratou huru i nia ia ˈna. Te mea faufaa roa ˈtu, ua tapea oia i to ˈna haapao maitai e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. (Tim. 2, 4:8) Ua tia ia ˈna ia rave i teie mau mea atoa, eiaha maoti to ˈna iho puai, no te mea râ ua tiaturi o ˈna ia Iehova.

A faatura e a hamani maitai atu i te feia e faahapahapa i ta outou e tiaturi ra (A hiˈo i te paratarafa 15) *

15. Eaha ta tatou e rave i mua i te faainoraa e eaha te tauturu mai ia na reira?

15 Ua faainohia aore ra ua hamani-ino-hia anei outou e te mau hoa haapiiraa, hoa ohipa aore ra fetii e ere i te Ite no Iehova? Ua rave anei te tahi o te amuiraa i te ohipa ino i nia ia outou? Mai te peu e e, a haamanaˈo i te hiˈoraa o Davida e to Paulo. E nehenehe oe e “upootia noa . . . i nia i te ino ma te hamani maitai atu.” (Roma 12:21) Eita outou e taora i te ofai i nia i te rae o te taata mai ia Davida, e faaô râ outou i te Parau a te Atua i roto i to ratou feruriraa e aau. Eaha te tauturu mai ia na reira? A faaohipa i te Bibilia no te pahono i te uiraa a te taata, a faatura e a hamani maitai atu i te feia i rave i te ohipa ino i nia ia outou. A rave i te maitai i nia i te taata atoa, oia atoa i nia i to outou mau enemi.—Mat. 5:44; Pet. 1, 3:15-17.

A FARII I TE TAUTURU A TE MAU TAEAE E TUAHINE

16-17. Eaha te haapiiraa tei ore i moˈe ia Paulo?

16 Hou a pee ai i te Mesia, e taata teoteo Paulo o tei hamani ino na i te mau pǐpǐ a Iesu. (Ohi. 7:58; Tim. 1, 1:13) Na Iesu iho i tapea ia Paulo ia hamani ino i te mau Kerisetiano. Mai te raˈi mai, ua paraparau atu e ua haamatapo Iesu ia ˈna. Ia ite faahou to ˈna mata, ua titauhia ia Paulo ia imi i te tauturu a te feia ta ˈna i hamani ino na. Ma te haehaa, ua farii oia i te tauturu a Anania, te tahi pǐpǐ a Iesu.—Ohi. 9:3-9, 17, 18.

17 I muri mai, e taata matau-maitai-hia Paulo i roto i te amuiraa Kerisetiano. Aita râ i moˈe ia ˈna te haapiiraa ta Iesu i horoa ˈtu a haere ai oia i Damaseko. Ua faaite noa Paulo i te haehaa e ua farii atoa i te tauturu a to ˈna mau taeae e tuahine. Ua parau oia “ua faaitoito rahi” ratou ia ˈna.—Kol. 4:10, 11, nota.

18. I te tahi taime, no te aha tatou e ore ai e farii i te tauturu a vetahi ê?

18 Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Paulo? I te haamataraa tatou i te amuimui i te nunaa o Iehova, ua farii ohie paha tatou i te tauturu a vetahi ê, ua ite atoa mea rahi te titauhia ia tatou ia haapii. (Kor. 1, 3:1, 2) E teie nei? Ua tavini paha outou ia Iehova e rave rahi matahiti e ua faaruru paha i te fifi e rave rahi. Ua ineine noa anei outou i te farii i te tauturu noa ˈtu mea na roto mai i te hoê taeae e ere i te mea maoro roa i roto i te parau mau? Pinepine Iehova i te faaohipa i te mau taeae e tuahine no te faaitoito ia tatou. (Roma 1:11, 12) E titauhia ia farii tatou i te reira no te fanaˈo i te puai no ǒ mai ia Iehova.

19. No te aha i tia ˈi ia Paulo ia rave i te ohipa faahiahia?

19 Mea rahi te ohipa faahiahia ta Paulo i rave i to ˈna riroraa mai ei Kerisetiano. Eaha te tumu? No te mea anei mea mea puai, mea ite aore mea rahi ta ˈna faufaa? Aita, no te mea râ ua faaite Paulo i te haehaa e ua tiaturi ia Iehova i roto i to ˈna oraraa. E faaoti papu anaˈe ïa i te pee i to ˈna hiˈoraa ma te tiaturi ia Iehova, ma te haapii mai maoti te mau hiˈoraa Bibilia e ma te farii i te tauturu a te mau taeae e tuahine. E paruparu paha tatou, e horoa mai râ Iehova i te puai!

HIMENE 71 E nuu tatou na Iehova!

^ I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo. Mai ia ˈna, ia faaite tatou i te haehaa, e horoa mai Iehova i te puai no te faaoromai tamau noa ˈtu te mau faainoraa e i to tatou iho mau paruparu.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: E rave rau paha tumu tatou e paruparu ai. No to tatou anei huru tia ore, veve, maˈi aore ra no te mea aita tatou i haere i te haapiiraa teitei. Taa ê atu i te reira, e nehenehe te mau enemi e faaino aore ra e hamani ino ia tatou.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te riroraa mai Paulo ei pǐpǐ na te Mesia, ua faarue oia i te mau mea ta ˈna i fanaˈo na ei Pharisea mai te mau otaro a te feia papai Heleni e Roma e oia atoa te afata iti vairaa irava.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faahepohia ra te hoê taeae ia apiti i te oroa fanauraa o te tahi atu hoa ohipa.