Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 29

«Ora qué gapaʼ stipa, óraque nga jma napaʼ poder»

«Ora qué gapaʼ stipa, óraque nga jma napaʼ poder»

«Riecheʼ de ca cosa ni rusihuinni débil naa, casi ora riguudícabe naa, ora qué gapaʼ ni iquiiñeʼ, ora rizanándacabe naa ne ora cadideʼ ra nagana pur Cristu» (2 COR. 12:10).

CANCIÓN 38 Jiobá cayapa lii

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi bidii apóstol Pablo cuenta?

BIDII apóstol Pablo cuenta guyuu biaje biʼniʼ sentir débil. Guniʼbe «zirá stipa» xcuérpube, laaca bíʼnibe stipa pur gúnibe ni jneza ne cadi guiráʼ ora bicabi Jehová oración stibe modo racaláʼdxibe (2 Cor. 4:16; 12:7-9; Rom. 7:21-23). Laaca bidiibe cuenta biiyaʼ ca enemigu stibe laabe casi ti binni débil. * Peru qué niníʼ íquebe qué risácabe pur ca cosa feu ni guníʼcabe de laabe ne pur ca debilidad stibe (2 Cor. 10:10-12, 17, 18).

2. Casi ná 2 Corintios 12:9, 10, ¿xi ti cosa nabé risaca biziidiʼ apóstol Pablo?

2 Biziidiʼ Pablo ti cosa nabé risaca: zanda guni sentir ti binni débil laa, peru napa stipa (biindaʼ 2 Corintios 12:9, 10). Ora gudxi Jehová Pablo, «rihuinni pabiáʼ nadipaʼ poder stinneʼ ora huaxiéʼ stipa nápaluʼ», cayabi laabe zudii laabe stipa ni caquiiñebe. Primeru guidúʼyanu xiñee cadi naquiiñeʼ chuʼ xhaatanu xizaa ora cuʼ dí ca enemigu stinu laanu.

GUIÉCHENU ORA CUʼDÍCABE LAANU

3. ¿Xiñee zanda guiéchenu ora cuʼdícabe laanu?

3 Guirutiʼ riuulaʼdxiʼ cuʼdícabe laa. Peru, pa chuʼ xhaatanu xizaa ora cuʼ diʼ ca enemigu stinu laanu la? zanda guireʼnu gana (Prov. 24:10). Yanna, ¿xi zanda gúninu ora gucaalúcabe laanu yaʼ? Zanda gúninu cásica biʼniʼ Pablo ne guiéchenu ora cuʼdícabe laanu (2 Cor. 12:10). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ ora cuʼdícabe ne gucaalúcabe laanu rihuinni dxandíʼ xpinni Cristu laanu (1 Ped. 4:14). Guníʼ Jesús zazananda binni ca xpinni (Juan 15:18-20). Ne nga peʼ nga ni bizaaca lu primé siglu. Guzéʼtenu caadxi ejemplu, para ca binni ni yenanda cultura stiʼ ca griegu la? qué ganna ca xpinni Cristu gastiʼ ne qué risácacaʼ. Ne para ca judíu qué risácacabe ne qué nizácabe scuela, casi guníʼcabe de apóstol Pedro ne Juan (Hech. 4:13). Stale binni guníʼ ique débil ca xpinni Cristu, purtiʼ qué riuucaʼ lu política nin lu ejércitu, ne bíʼnicaʼ menu laacabe.

4. ¿Xi biʼniʼ ca primé xpinni Cristu ora guníʼ ca enemigu sticaʼ mal de laacaʼ?

4 Gupa ca primé xpinni Cristu enemigu ni guníʼ mal de laacaʼ, peru qué nudiicaʼ lugar nucueezacabe laacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, para apóstol Pedro ne Juan ti privilegiu nga sanándacabe laacaʼ pur nácacaʼ discípulo stiʼ Jesús ne pur rusiidicaʼ xcaadxi binni de ni caziidicaʼ (Hech. 4:18-21; 5:27-29, 40-42). Ca xpinni Cristu de primé siglu que la? qué gápacaʼ razón para guituí lucaʼ. Neca qué ñuni respetar binni laacabe la? jma peʼ ca gucanécabe binni, ti cosa ni qué ñuni ca enemigu stícabe. Ti ejemplu nápanu nga ca libru ni bicaacabe pur espíritu santu, ni cayacané ne ni cudii esperanza millón de binni. Ne Reinu ni biʼniʼ predicárcabe que, maʼ cayuni mandar ni tiempu riʼ ne maʼ cadi candaa zuni mandar ni lu guidubi Guidxilayú (Mat. 24:14). Peru gobiernu ni guzananda laacabe que, maʼ xadxí bisaana de guni mandar. Ne ca discípulo ni bizuubaʼ diidxaʼ que, maʼ nácacaʼ rey guibáʼ. Peru ca enemigu stícabe maʼ gúticaʼ; ne, pa gueeda guiásacaʼ de lade gueʼtuʼ la? zuni mandar Reinu ni biʼniʼ predicar ca xpinni Cristu que laacaʼ (Apoc. 5:10).

5. Casi ná Juan 15:19, ¿xiñee runi binni menu laanu?

5 Tiempu riʼ, laaca nuu binni ni runi menu laanu, ni runi burla ne ruuyaʼ laanu casi binni ni qué ganna gastiʼ ne ni qué risaca. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ qué rúninu ni rúnicabe. Jma nga rusisácacabe binni ni naca orgulloso, ni riníʼ ique jma risaca que xcaadxi ne ca ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Peru laanu, rúninu stipa pur gácanu humilde, nadóʼ ne guzúʼbanu diidxaʼ. Laaca qué riuʼnu lu política nin lu ejércitu stiʼ ti guidxi. Cumu qué rinándanu ni runi binni la? riníʼ íquecaʼ qué risácanu (biindaʼ Juan 15:19; Rom. 12:2).

6. ¿Xi dxiiñaʼ nabé galán cayúninu pur cayacané Jehová laanu?

6 Neca riníʼ ique binni mal de laanu, riquiiñeʼ Jehová laanu para guni ti dxiiñaʼ nabé galán. Cayacanebe gaca predicar lu guidubi Guidxilayú, ti cosa ni qué huayuudxí gaca. Laanu, ca xpínnibe, runi traducirnu stale publicación lu gadxé gadxé idioma ne riguíʼzinu cani lu guidubi Guidxilayú, ne laaca riquiiñenu Biblia para gacanenu millón de binni guibani jma galán. Ne cayaca ca dxiiñaʼ riʼ purtiʼ caquiiñeʼ Jehová ti grupu de binni ni ruluíʼ débil laa para ganda guni ca dxiiñaʼ nabé galán riʼ. Peru ¿xi cayuni cada tobi de laanu yaʼ? ¿Ñee zanda gacané Jehová laanu gápanu stipa la? Ne pa zacá ni, ¿xi zanda gúninu para gacanebe laanu? Guidúʼyanu chonna cosa ni zanda guizíʼdinu de apóstol Pablo.

CADI GÁPANU CONFIANZA STIPA STINU

7. ¿Gunáʼ nga primé cosa ni rizíʼdinu de ejemplu stiʼ apóstol Pablo?

7 Primé cosa ni rizíʼdinu de ejemplu stiʼ apóstol Pablo nga cadi naquiiñeʼ gápanu confianza stipa stinu o ca habilidad stinu ora gúninu ni ná Jehová. Nezalú binni, ñanda ñaca Pablo orgulloso ne ñapa confianza laca laa. Biniisibe ndaaniʼ guidxi Tarso, capital stiʼ ti provincia de Roma, ti guidxi nabé ricu ne ra nuu ti scuela nabé risaca. Guyé apóstol Pablo ti scuela nabé risaca, ne Gamaliel nga guca maestru stibe, tobi de ca xaíque stiʼ ca judíu ni jma runi respetar binni tiempu que (Hech. 5:34; 22:3). Laaca guca apóstol Pablo ti binni risaca lade ca judíu. Sicaríʼ guniʼbe: «Lade stale binni xquidxeʼ ni napa biaʼ iza napaʼ, naa nga ni jma ziyuni progresar lu religión stiʼ ca judíu» (Gál. 1:13, 14; Hech. 26:4). Peru neca zaqué, qué ñápabe confianza laca laabe.

Biiyaʼ Pablo guiráʼ ca cosa ni nuu lu Guidxilayú riʼ «casi ti montón guixi» ne jma bisisácabe privilegiu de chinándabe Cristu. (Biiyaʼ párrafo 8). *

8. a) Casi ná Filipenses 3:8, ¿ximodo biiyaʼ apóstol Pablo ca cosa ni bisaana atrá? b) ¿Xiñee guníʼ Pablo riecheʼ purtiʼ débil laa?

8 Bisaana apóstol Pablo ca ni runi laa ti binni risaca nezalú xcaadxi binni. Ne dede guniʼbe zeeda gaca ca cosa que «casi ti montón guixi» (biindaʼ Filipenses 3:8). Peru bíʼnibe stale sacrificiu para gácabe xpinni Cristu. Dede guca nanalaʼdxiʼ binni xquídxibe laabe (Hech. 23:12-14). Ne ca romanu, ni naca binni xquídxibe, gudíñecaʼ ne biseguyoocaʼ laabe (Hech. 16:19-24, 37). Ne laaca bidiibe cuenta nácabe binni ruchee ne nagana para gúnibe ni jneza (Rom. 7:21-25). Peru qué nudiibe lugar nucueeza ca enemigu ne ca debilidad stibe laabe. Ne sicaríʼ guniʼbe: «Riecheʼ de ca cosa ni rusihuinni débil naa». ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ ora runi sentirbe débil, ruuyabe modo racané poder stiʼ Dios laabe (2 Cor. 4:7; 12:10).

9. ¿Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca cosa ni ruluíʼ zanda gucueeza laanu de gúninu ni ná Jehová?

9 Pa racaláʼdxinu gápanu poder stiʼ Jehová la? cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu risácanu purtiʼ nazaacanu, purtiʼ guyuunu scuela, pur cultura stinu ne purtiʼ nápanu bueltu. Purtiʼ cadi ca cosa riʼ nga runi laanu ti binni risaca nezalú Jehová. Ne ndaaniʼ xquidxi Dios, chupa chonna si de laanu nga nuu xpiaaniʼ para binni guidxilayú, chupa chonna si de laanu napa ti puestu ni rudii poder binni ne chupa chonna si de laanu zeeda de familia risaca. Peru Jehová maʼ gulí «ca cosa débil stiʼ guidxilayú» (1 Cor. 1:26, 27). Nga runi, pa cadi nazaacanu, pa qué ñuunu scuela, pa gadxé cultura stinu ne pa qué gápanu bueltu, cadi guiníʼ íquenu qué zanda gúninu ni ná Jehová, sínuque guidúʼyanu cani casi ti oportunidad para gudiʼnu cuenta ximodo riquiiñeʼ Jehová poder stiʼ para gacané laanu. Guzéʼtenu ti ejemplu, pa gacalaʼdxiʼ tuuxa gucaa laanu guiníʼ íquenu cadi dxandíʼ ni runi crenu ne guituí lunu, guinábanu Jehová gudii valor laanu para guni defendernu ni runi crenu (Efes. 6:19, 20). O pa nápanu ti guendahuará malu, guinábanu Jehová stipa para cadi gusaana de gúninu ni ná. Cada biaje guidúʼyanu modo racanebe laanu la? jma zápanu fe laabe ne jma zápanu stipa.

GUIZÍʼDINU DE CA BINNI NI RUZEETEʼ BIBLIA

10. ¿Xiñee caquiiñeʼ guidúʼndanu ejemplu stiʼ ca xpinni Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ de dxiqué ni riete lu Hebreos 11:32-34?

10 Gupa apóstol Pablo costumbre guni estudiar Stiidxaʼ Dios. Nga runi, biziidibe stale cosa risaca de ca xpinni Dios ni bibani dxiqué. Lu carta ni biseendabe ra nuu ca xpinni Cristu hebreu, gudxi Pablo laacabe chinándacabe ejemplu stiʼ ca xpinni Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ de dxiqué (biindaʼ Hebreos 11:32-34). Tobi de laacabe nga rey David. Gupa xidé bidxiilube ora bicaalú ca xhenemígube laabe, ne ora bicaalú caadxi de ca ni guca xhamígube laabe. Guizíʼdinu jma de ejemplu stiʼ David. Zacá zadúʼyanu ximodo gucané ejemplu stibe Pablo ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Pablo.

Dxi gudindené David Goliat, gúpabe confianza Jehová neca jma nasoo Goliat que laabe biiyabe ni casi ti oportunidad para gúʼyabe poder stiʼ Dios. (Biiyaʼ párrafo  11).

11. ¿Xiñee guníʼ ique Goliat débil David? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda lu portada).

11 Ora biʼyaʼ ti soldadu nabé nadipaʼ ni láʼ Goliat David la? guníʼ ique nabé débil laabe, biʼniʼ burla ne biʼniʼ menu laabe. Dxandíʼ nga jma nasoo Goliat, napa guiibaʼ ne nanna tinde. Neca nahuiiniruʼ David ne ruluíʼ cadi nuu listu para cheʼ lu guerra, gupa confianza Jehová ne bidii Jehová poder laabe para biitibe Goliat (1 Sam. 17:41-45, 50).

12. ¿Xi sti guendanagana bidxaagalú David?

12 Bidxaagalú David sti guendanagana ni ñándaca nucaa laa ñuni sentir débil o qué risaca. Gúcabe ti siervu leal stiʼ Saúl, rey ni gulí Jehová para guni mandar guidxi Israel. Primé la? biʼniʼ respetar Saúl laabe. Peru ra gudiʼdiʼ tiempu, guca rey riʼ orgulloso ne gupa envidia David. Biʼniʼ tratarbe laa mal ne dede gucaláʼdxibe ñuutibe laa (1 Sam. 18:6-9, 29; 19:9-11).

13. ¿Xi biʼniʼ David neca cadi jneza modo biʼniʼ tratar rey Saúl laa?

13 Neca cadi jneza modo biʼniʼ tratar Saúl David la? biʼniʼ respetar David laabe, purtiʼ nanna laabe nga rey ni gulí Jehová (1 Sam. 24:6). Laaca qué nugaanibe donda Dios pur ca cosa malu biʼniʼ Saúl laabe, sínuque gúpabe confianza zudii Jehová laabe stipa ni caquiiñebe para gudxiilube guendanagana ni cadíʼdibe que (Sal. 18:1, encabezamiento).

14. ¿Xi guendanagana bidxaagalú apóstol Pablo cásica bidxaagalú David?

14 Laaca bidxaagalú apóstol Pablo guendanagana cásica ni bidxaagalú David. Gúpabe enemigu jma nadipaʼ que laabe. Gulézabe lade binni risaca ni guca nanalaʼdxiʼ laabe, ni biʼniʼ mandar guniná binni laabe ne ni guluu laabe cárcel. Ne cásica David, laaca bininá ca xhamigu Pablo laa. Ne caadxi de ca hermanu de congregación bicaalucaʼ laabe (2 Cor. 12:11; Filip. 3:18). Peru qué nudii Pablo lugar nucueeza ca xhenemigu laa ne qué nusaana de ñuni predicar neca bicaalú binni laa. Qué nusaanabe ca hermanu stibe neca bidxiidéchecaʼ laabe. Ne ni jma risaca nga gúcabe fiel Dios dede dxi gútibe (2 Tim. 4:8). Neca stale binni bicaalú laabe, biʼniʼ ganarbe purtiʼ gúpabe confianza Jehová ne qué ñápabe confianza laca laabe.

Gácanu nachaʼhuiʼ ne guicábinu né respetu ora guiníʼ binni mal de ni runi crenu. (Biiyaʼ párrafo 15). *

15. ¿Xii nga racaláʼdxinu gúninu, ne ximodo zanda gúninu ni?

15 ¿Ñee caquiiñeʼ guni huantarnu cuʼ diʼ o sananda ca compañeru de scuela o de dxiiñaʼ laanu la? o ca familia stinu ni cadi Testigu la? ¿Ñee huayuni tratar tuuxa de congregación laanu mal la? Pa zacá ni, guietenaláʼdxinu ni bizaaca David ne Pablo. Cadi gusaana de guni ganarnu «ni nadxabaʼ pur ni nachaʼhuiʼ» (Rom. 12:21). Ora gucaalú binni laanu la? cadi gucáʼlunu laacabe cásica bicaalú David Goliat. Lugar de nga ni racaláʼdxinu nga iquiiñenu Stiidxaʼ Dios para gusíʼdinu laacabe de Jehová. ¿Ximodo zanda gúninu ni yaʼ? Ora iquiiñenu Biblia para guicábinu ca pregunta ni runi binni, ora nacháʼhuinu ne runi respetarnu ca ni runi tratar laanu mal, ne ora gacanenu xcaadxi binni, dede ca xhenemígunu (Mat. 5:44; 1 Ped. 3:15-17).

GUDIʼNU LUGAR GACANÉ XCAADXI LAANU

16, 17. ¿Xi cosa qué ñuu dxi nusiaandaʼ apóstol Pablo?

16 Ante gaca apóstol Pablo —ni binibiáʼcabe casi Saulo— xpinni Cristu la? gúcabe ti joven orgulloso ni guzananda ca xpinni Jesús (Hech. 7:58; 1 Tim. 1:13). Peru Jesús pe guniʼné laabe dede guibáʼ, bisichepaʼ lube ne maʼ qué nudii lugar nucaalúrube congregación. Para gunda biʼyaʼ Pablo sti biaje, gupa xidé guyebe ra nuu ca binni ni guzanándabe. Gúcabe humilde ne bidiibe lugar gucané ti discípulo láʼ Ananías laabe, bisianda hombre riʼ laabe ne gunda bíʼyabe sti biaje (Hech. 9:3-9, 17, 18).

17 Despué beeda gaca Pablo ti binni risaca ndaaniʼ congregación, peru qué ñuu dxi nusiaandabe ni bisiidiʼ Jesús laabe dxi guniʼné laabe de guibáʼ dxi zebe Damasco. Gúcabe humilde ne de guidubi ladxidoʼbe bidiibe lugar gacané ca hermanu ne ca hermana stibe laabe. Laapebe guniʼbe gucanecaʼ laabe ne nabé bidiicaʼ stipa laabe (Col. 4:10, 11).

18. ¿Xiñee zándaca gaca nagana para laanu gudiʼnu lugar gacané xcaadxi laanu?

18 ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Pablo laanu yaʼ? Ora bizulunu biʼniʼ estudiarnu Biblia la? zándaca bidiʼnu lugar gacané xcaadxi laanu purtiʼ racaláʼdxinu guizíʼdinu jma (1 Cor. 3:1, 2). Peru ¿yanna yaʼ? Pa maʼ zinenu stale iza ndaaniʼ xquidxi Jehová ne maʼ nápanu stale experiencia, zándaca cadi casi ziuunu zudiʼnu lugar gacanécabe laanu, jmaruʼ si pa ni guni ni ca cadi tan xadxí de caziidiʼ de Jehová. Peru riquiiñeʼ Jehová hermanu ne hermana para gudii stipa laanu (Rom. 1:11, 12). Ndiʼ nga ti cosa ni caquiiñeʼ gánnanu pa racaláʼdxinu guicaanu poder ni rudii Jehová.

19. ¿Xiñee gunda biʼniʼ apóstol Pablo stale dxiiñaʼ guizáʼ galán?

19 Despué de guca Pablo xpinni Cristu la? bíʼnibe caadxi dxiiñaʼ guizáʼ galán. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ biénebe gastiʼ naca de padé nga zeeda tuuxa, pabiáʼ stipa napa, pa guyé ti scuela risaca o napa stale bueltu, ni jma risaca nga gaca tobi humilde ne gapa confianza Jehová. Nga runi, gúninu cásica biʼniʼ Pablo: gápanu confianza Jehová, guizíʼdinu de ca binni ni riete lu Biblia ne gudiʼnu lugar gacané ca hermanu stinu laanu. Ne pa guni sentirnu nuunu débil la? zudii Jehová stipa laanu.

CANCIÓN 71 ¡Nácanu soldadu stiʼ Jiobá!

^ párrafo 5 Lu artículo riʼ zazíʼdinu de ejemplu stiʼ apóstol Pablo. Zadúʼyanu pa gácanu humilde, zudii Jehová laanu stipa para guni huantarnu ora gúnicabe burla laanu ne para gudxíʼlunu intiica cosa ni gucaa laanu guni sentirnu qué risácanu.

^ párrafo 1 IDEA RISACA: Nuu stale cosa ni zanda gucaa laanu guiníʼ íquenu débil laanu o qué risácanu, zándaca purtiʼ binni ruchee laanu, pobre laanu, nápanu ti guendahuará, o purtiʼ huaxiéʼ guyuunu scuela. Ne laaca purtiʼ racalaʼdxiʼ ca enemigu stinu cueecaʼ gana laanu pur ni gúnicaʼ o ni gábicaʼ laanu.

^ párrafo 57 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Dxi bizulú biʼniʼ predicar apóstol Pablo mensaje stiʼ Cristu la? bisaanabe guiráʼ cosa ni bíʼnibe dxi gúcabe fariseu, zándaca lade ca cosa que nuu caadxi rollo ni caníʼ de dxiiñaʼ stibe ne ti caja huiiniʼ ra nuu caadxi relatu ni biree lu Biblia.

^ párrafo 61 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Nuu ti hermanu ra dxiiñaʼ ne cucaa ca xcompañeru laa chuʼ lu ti lanibidóʼ.