Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 35

A faatura i te mero tataitahi o ta Iehova amuiraa

A faatura i te mero tataitahi o ta Iehova amuiraa

“Eita te mata e nehenehe e parau i te rima, ‘Aita to oe e faufaa no ˈu,’ e eita te upoo e nehenehe e parau i na avae, ‘Aita to orua e faufaa no ˈu.’”—KOR. 1, 12:21.

HIMENE 124 E taiva ore anaˈe

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta Iehova i faataa no ta ˈna mau tavini haapao maitai atoa?

 MA TE here, ua faataa Iehova i te hoê parahiraa no ta ˈna mau tavini haapao maitai atoa i roto i ta ˈna amuiraa. Noa ˈtu e tuhaa taa ê ta te mero tataitahi, e faufaaraa to tatou paatoa e ua tuatiatihia tatou te tahi i te tahi.

2. Ia au i te Ephesia 4:16, no te aha mea titauhia ia faatura te tahi i te tahi a ohipa amui atoa ˈi?

2 I roto i te irava tumu o teie haapiiraa, ua parau Paulo eita e tia i te hoê tavini a Iehova ia parau i te tahi atu “Aita to oe e faufaa no ˈu.” (Kor. 1, 12:21) Ia hinaaro tatou ia haa te amuiraa ma te au maite, mea titauhia ia faatura te tahi i te tahi a ohipa amui atoa ˈi. (A taio i te Ephesia 4:16.) Ia hoê anaˈe tatou, e here te tahi i te tahi e e puai te amuiraa.

3. Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 E nafea tatou ia faaite i te faatura i te tahi atu mau Kerisetiano o te amuiraa? I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou e nafea te mau matahiapo e faatura ˈi te tahi i te tahi. I muri mai, e nafea tatou ia here i to tatou mau taeae e tuahine faaipoipo-ore-hia. E te hopea, e nafea tatou ia faatura e ia here i te feia o te ore e paraparau maitai i to tatou reo.

E TE MAU MATAHIAPO, A FAATURA TE TAHI I TE TAHI!

4. Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa i te mau matahiapo i roto i te Roma 12:10?

4 Ua faatoroahia te mau matahiapo atoa e te varua moˈa o Iehova, mea taa ê râ te aravihi o te tahi e te tahi. (Kor. 1, 12:17, 18) Mea faatoroa-apî-hia vetahi e e ere paha ratou i te mea aravihi roa. Mea iti paha ta vetahi e rave nei no te matahiti rahi aore ra te maˈi. Eiaha râ te tahi noa ˈˈe matahiapo e manaˈo e ere te tahi atu matahiapo i te mea faufaa. E titauhia ia pee te matahiapo tataitahi i ta Paulo aˈoraa i roto i te Roma 12:10.—A taio.

E faaite te mau matahiapo i te faatura ma te faaroo maite te tahi i te tahi (A hiˈo i te paratarafa 5-6)

5. E nafea te mau matahiapo ia faaite i te faatura te tahi i te tahi e no te aha mea faufaa ia na reira ratou?

5 E faaite te mau matahiapo i te faatura ma te faaroo maite te tahi i te tahi. Mea faufaa roa ˈtu â te reira ia putuputu te tino matahiapo no te hiˈopoa i te tahi mau ohipa faufaa a te amuiraa. No te aha? Te na ô ra Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 1988: “Ua ite te mau matahiapo e nehenehe te Mesia e faaohipa i te varua moˈa no te aratai i te tahi atu matahiapo ia horoa i te aratairaa Bibilia e hinaarohia no te tahi tupuraa aore ra faaotiraa. (Ohi. 15:6-15) Eita te varua moˈa e tauturu i te hoê anaˈe matahiapo, i te taatoaraa râ.”

6. E nafea te mau matahiapo e ohipa amui ai e e nafea te amuiraa e faufaahia ˈi?

6 E nafea te hoê matahiapo ia faatura te tahi i te tahi? E ere o ˈna noa te haamata i te paraparau. E ere atoa o ˈna anaˈe te paraparau e eita atoa o ˈna e manaˈo ta ˈna anaˈe te parau tano. E horoa râ o ˈna i to ˈna manaˈo ma te haehaa. E faaroo maite o ˈna i ta te tahi atu e parau mai. Te mea faufaa roa ˈtu, e imi oia i te faaueraa Bibilia e e pee atoa i te aratairaa a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45-47) Ia itehia te here e te faatura i rotopu i te mau matahiapo, e aratai te varua moˈa o te Atua ia ratou ia rave i te mau faaotiraa e maitai ai te amuiraa.—Iak. 3:17, 18.

A FAATURA I TE MAU KERISETIANO FAAIPOIPO-ORE-HIA

7. Eaha to Iesu manaˈo i te feia faaipoipo-ore-hia?

7 I roto i te amuiraa, te vai ra te feia faaipoipohia, te mau utuafare e te mau taeae e tuahine atoa aita i faaipoipohia. Eaha to tatou manaˈo i te feia faaipoipo-ore-hia? E faaite anaˈe i te hoê â manaˈo e to Iesu. I te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua, aita Iesu i faaipoipo. Ua maiti oia eiaha e faaipoipo no te tiatonu i nia i ta ˈna taviniraa. Aita roa ˈtu Iesu i haapii e titauhia i te Kerisetiano ia faaipoipo aore ra ia faaea taa noa. Ua parau râ oia ua faaoti vetahi eiaha e faaipoipo. (Mat. 19:11, 12) Ua faatura Iesu i te feia faaipoipo-ore-hia. Aita oia i haafaufaa ore i teie feia e aita atoa o ˈna i parau eita ratou e oaoa ia ore ratou ia faaipoipohia.

8. Ia au i te Korinetia 1, 7:7-9, eaha ta Paulo i faaitoito i te mau Kerisetiano ia feruri?

8 Mai ia Iesu, ua faaoti atoa te aposetolo Paulo i te ore e faaipoipo i te roaraa o ta ˈna taviniraa. Aita roa ˈtu Paulo i haapii e mea ino ia faaipoipo. Ua ite oia na te taata tataitahi e faaoti e faaipoipo aore ra eita. Tera râ, ua faaitoito Paulo i te mau Kerisetiano ia feruri e nehenehe anei ratou e faaea taa noa a tavini ai ia Iehova. (A taio i te Korinetia 1, 7:7-9.) Mea papu, aita Paulo i haafaufaa ore i te feia aita i faaipoipo. Ua maiti hoi oia ia Timoteo, te hoê taeae faaipoipo-ore-hia, no te amo i te mau hopoia rahi. * (Phil. 2:19-22) Mea hape ïa ia manaˈo mea aravihi aˈe te feia faaipoipohia aore ra mea faufaa aˈe te mau Kerisetiano aita i faaipoipohia.—Kor. 1, 7:32-35, 38.

9. Eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i te faaipoiporaa e te faaea-taa-noa-raa?

9 Aita Iesu e o Paulo i haapii mea titauhia i te mau Kerisetiano ia faaipoipo aore ra ia faaea taa noa. Eaha ïa ta tatou e nehenehe e parau no nia i te faaipoiporaa e te faaea-taa-noa-raa? Teie te faataahia ra i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 2012: “E ô no ǒ mai i te Atua ra [te faaipoiporaa e te faaea-taa-noa-raa]. . . . No Iehova, eiaha te feia faaea taa noa ia haama aore ra ia haapeapea no te mea aita ratou i faaipoipohia.” E titauhia ïa ia faatura tatou i te mau taeae e tuahine faaipoipo-ore-hia.

No to tatou faatura i te feia faaipoipo-ore-hia, eaha te mau uiraa ta tatou e haapae i te ani atu? (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. E nafea tatou ia faatura i te mau taeae e tuahine faaipoipo-ore-hia?

10 Mea titauhia ia faatura tatou i te mau taeae e tuahine faaipoipo-ore-hia. E nafea? E haamanaˈo anaˈe ua faaoti vetahi i te ore e faaipoipo. Vetahi, te tiai ra ïa i te taata e au ia ratou. Area te tahi atu, ua pohe ïa to ratou hoa faaipoipo. Mea tano anei ia ani tatou i teie mau Kerisetiano: “No te aha oe i faaoti ai eiaha e faaipoipo? E hinaaro anei oe i te tauturu no te imi i te hoa faaipoipo?” Aita e fifi mai te peu na ratou e ani mai i te tauturu. Mai te peu râ aita ratou i na reira, a feruri na ïa i te huru o teie mau taeae e tuahine a faahiti ai tatou i tera mau uiraa. (Tes. 1, 4:11; Tim. 1, 5:13) E hiˈo anaˈe i te manaˈo o te tahi mau taeae e tuahine faaea taa noa.

11-12. E nafea paha tatou e haaparuparu ai i te feia faaipoipo-ore-hia?

11 Ua parau te tahi tiaau haaati faaipoipo-ore-hia aravihi mea rahi te maitai ta ˈna i fanaˈo ia faaea taa noa. Ua faataa râ oia e haaparuparu te mau taeae e tuahine ia ˈna a ani mai ai: “No te aha aita oe i faaipoipo?” Te na ô ra te tahi taeae faaipoipo-ore-hia e tavini ra i te hoê amaa: “I te tahi taime, mea aroha roa na vetahi taeae e tuahine i te feia faaipoipo-ore-hia. E nehenehe atura e manaˈohia e ere te faaea-taa-noa-ra i te hoê ô, e fifi râ.”

12 Ua parau te tahi tuahine faaipoipo-ore-hia e tavini ra i te Betela: “Te manaˈo ra vetahi o te amuiraa pauroa te feia faaea taa noa te imi ra i te hoa faaipoipo aore ra e ravea te mau taime farereiraa no te imi i te hoa faaipoipo. A tere ai au i te tahi atu fenua no ta ˈu ohipa i te Betela, ua tae atu vau i te hoê po putuputuraa. Ua parau mai te tuahine o tei farii ia ˈu e piti taeae hoê â matahiti e to ˈu to roto i te amuiraa. Ua parau mai oia aita o ˈna e imi ra i te hoa no ˈu. I te tomoraa ˈtu râ mâua i roto i te Piha a te Basileia, aratai atura oia ia ˈu i na taeae e piti ra. Ua huru ê roa vau e na taeae atoa.”

13. O vai tei faaitoito i te hoê tuahine faaipoipo-ore-hia?

13 Ua parau te tahi atu tuahine e tavini ra i te Betela: “Ua matau vau i te tahi mau pionie matahiti rahi e te faaea taa noa o te faaite i te feruriraa paari, te tiatonu i nia i te taviniraa, tei ineine i te tauturu ia vetahi ê e te mauruuru atoa i ta ratou e rave ra. E tauturu rahi ratou no te amuiraa! E feruriraa tano to ratou no nia i te faaea-taa-noa-raa. Ei feia faaipoipo-ore-hia, aita ratou e manaˈo ra e mea maitai aˈe ratou aore ra e oaoa aˈe ratou ahani ratou i faaipoipo e i tamariihia.” Mea au mau te hoê amuiraa e faatura e e here te mau mero atoa te tahi i te tahi. Eita te aroha tano ore, te pohehae, te tâuˈa ore e te manaˈo faateitei e itehia. O te here râ te faaitehia na mua.

14. E nafea tatou ia faatura i te feia faaipoipo-ore-hia?

14 E oaoa to tatou mau taeae e tuahine faaea taa noa ia herehia ratou no to ratou mau huru maitatai, eiaha râ no te mea aita ratou i faaipoipohia. E haafaufaa anaˈe i to ratou haapao maitai. Eita ïa ratou e manaˈo te parau atura tatou: “Aita to oe e faufaa no ˈu.” (Kor. 1, 12:21) E papu râ i teie feia faaipoipo-ore-hia, mea faatura e mea here te amuiraa ia ratou.

A FAATURA I TE FEIA AITA E PARAPARAU MAITAI RA I TO OE REO

15. Eaha te mau tauiraa ta vetahi i rave no te poro rahi atu â?

15 I te mau matahiti i mairi, e rave rahi feia poro tei haapii i te reo ê no te poro rahi atu â. Ua rave ratou i te tahi mau tauiraa i roto i to ratou oraraa. Ua faarue i te amuiraa e paraparau ra i to ratou reo tumu no te turu i te hoê amuiraa reo ê i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro. (Ohi. 16:9) Na teie mau Kerisetiano iho i rave i tera faaotiraa no te tavini atu â ia Iehova. Noa ˈtu e titauhia e rave rahi matahiti no te paraparau maitai i te reo apî, ua tauturu rahi to ratou mau huru maitatai e aravihi i te amuiraa ia mau papu i roto i te faaroo. Mea here mau na tatou i teie mau taeae e tuahine tei rave i te mau haapaeraa!

16. E nafea ia ite e nehenehe te hoê taeae e faatoroahia ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu?

16 Eiaha te tino matahiapo ia faaoti eita te hoê taeae e nehenehe e tavini ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu no te mea aita o ˈna e paraparau maitai ra i te reo o te amuiraa. E hiˈopoa râ te mau matahiapo ua faaî tera taeae i te mau titauraa Bibilia ia nehenehe o ˈna ia faatoroahia.—Tim. 1, 3:1-10, 12, 13; Tito 1:5-9.

17. A taui ai i te fenua, eaha te faaotiraa te titauhia i te mau metua ia rave?

17 No te mau fifi i to ratou fenua, ua imi te tahi mau utuafare Kerisetiano i te haapuraa aore ra i te ohipa i te fenua ê. I te fare haapiiraa, e haapiihia paha ta ratou tamarii na roto i te reo o taua fenua ra. E titauhia paha i te mau metua ia haapii atoa i tera reo no te imi i te ohipa. Mai te peu te vai ra te amuiraa aore pǔpǔ na roto i to ratou reo tumu, e titauhia anei i teie utuafare ia apiti i taua amuiraa ra? Aore ra e turu ratou i te amuiraa na roto i te reo o taua fenua ra?

18. Ma te haapao i te Galatia 6:5, e nafea tatou ia faatura i te faaotiraa a te upoo utuafare?

18 E titauhia i te upoo utuafare ia faaoti o vai te amuiraa ta to ˈna utuafare e apiti atu. E hiˈopoa oia eaha te mea maitai aˈe no to ˈna utuafare. (A taio i te Galatia 6:5.) E faatura e e farii tatou i te faaotiraa a te upoo utuafare. Ia apiti mai te utuafare i te amuiraa, e farii popou e e here tatou ia ratou.—Roma 15:7.

19. Eaha ta te mau upoo utuafare e feruri maite na roto i te pure?

19 I te tahi taime, e apiti te tahi mau utuafare i te hoê amuiraa e paraparau ra i te reo o te mau metua, e ere râ te mau tamarii i te mea papu roa i tera reo. Mai te peu tei roto tera amuiraa i te tuhaa fenua mea paraparau-aˈe-hia te reo o taua fenua ra, e ere paha ïa i te mea ohie no te mau tamarii ia taa i te mau putuputuraa e ia faafatata ˈtu ia Iehova. Eaha te tumu? I te fare haapiiraa, ua matau ratou i te faaroo i te reo o taua fenua ra, eiaha râ i te reo tumu o to ratou mau metua. Mea faufaa ïa ia feruri maite te mau upoo utuafare na roto i te pure no te ite eaha te titauhia ia rave no te tauturu i te mau tamarii ia faahoa ia Iehova e i to ˈna nunaa. E titauhia anei i te mau metua ia haapii i ta raua tamarii ia paraparau maitai i to raua reo? E apiti anei ratou i te hoê amuiraa na roto i te reo ta te mau tamarii i papu? Noa ˈtu eaha te faaotiraa a te upoo utuafare, e faatura e e here te amuiraa ia ratou.

E nafea tatou ia faatura i te feia e haapii ra i te reo apî? (A hiˈo i te paratarafa 20)

20. E nafea tatou ia faatura i te mau taeae e tuahine e haapii ra i te reo apî?

20 No te mau tupuraa e rave rau ta tatou i hiˈopoa mai, e rave rahi taeae e tuahine o te tutava nei i te haapii i te reo apî. E ere paha i te mea ohie no ratou ia faaite i to ratou manaˈo. Ma te ore râ e haapao noa mea nafea ratou ia paraparau i te reo ta ratou e haapii ra, e ite tatou i to ratou here ia Iehova e to ratou hinaaro e tavini ia ˈna. Eita tatou e parau i teie mau taeae e tuahine: “‘Aita to oe e faufaa no ˈu’ no te mea aita oe e paraparau maitai ra i to ˈu reo.” E here e e faatura mau râ tatou ia ratou.

MEA FAUFAA TATOU NO IEHOVA

21-22. Eaha te haamaitairaa ta Iehova i horoa i te mero tataitahi o te amuiraa?

21 Te mauruuru mau nei tatou e tuhaa ohipa ta Iehova i horoa i te mero tataitahi o te amuiraa. E taeae aore ra e tuahine tatou, faaipoipohia aore ra aita, paari aore ra apî, papu i te paraparau i te hoê reo aore ra aita, mea faufaa tatou no Iehova e no te mero tataitahi o te amuiraa.—Roma 12:4, 5; Kol. 3:10, 11.

22 E tamau anaˈe i te feruri i ta Paulo faahohoˈaraa no nia i te tino e te mau haapiiraa ta tatou i huti mai. Ia na reira tatou, e imi atu â tatou i te ravea no te faaitoito, no te here e no te faatura i to tatou mau taeae e tuahine.

HIMENE 90 Faaitoito te tahi i te tahi

^ Mea taa ê te mau tavini atoa a Iehova e ua rau te mau tuhaa ta ratou e rave nei i roto i te amuiraa. E tauturu teie haapiiraa ia tatou ia ite i te faufaaraa ia faatura i te mau mero atoa o ta Iehova amuiraa.

^ Eita tatou e nehenehe e haapapu e aita roa ˈtu Timoteo i faaipoipo.