Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 35

Guni respetarnu cada hermanu ni nuu ndaaniʼ congregación stiʼ Jehová

Guni respetarnu cada hermanu ni nuu ndaaniʼ congregación stiʼ Jehová

«Qué zanda gabi guié lunu batananu: “Cadi caquiiñeʼ diaʼ lii”. Nin íquenu qué zanda gabi batañeenu: “Cadi caquiiñeʼ diaʼ laatu”» (1 COR. 12:21).

CANCIÓN 124 Cadi gusaananu Jiobá

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Ximodo ruuyaʼ Jehová cada tobi de ca xpinni ni qué rusaana laa?

NADXII ne rusisaca Jehová cada tobi de ca xpinni ni qué rusaana laa ni nuu ndaaniʼ congregación. Neca gadxé gadxé dxiiñaʼ rúninu, guiranu risácanu ne caquiiñeʼ gacanésaanu. Racané apóstol Pablo laanu guiénenu xiñee rizaaca ni bizéʼtenu riʼ. ¿Ximodo yaʼ?

2. Casi ná Efesios 4:16, ¿xiñee caquiiñeʼ gusisácanu ca hermanu ne gacanésaanu?

2 Casi ná textu stiʼ artículo riʼ, Pablo guníʼ qué zanda guidúʼyanu sti xpinni Jehová ne guiníʼ íquenu «Cadi caquiiñeʼ diaʼ lii» (1 Cor. 12:21). Para chuʼ paz ndaaniʼ congregación la? caquiiñeʼ gusisácanu ca hermanu ne gacanésaanu (biindaʼ Efesios 4:16). Ora tobi si nuu ca hermanu la? runi sentircaʼ nadxiicabe laacaʼ ne riuu congregación ca naguidxi.

3. ¿Xi chonna cosa zazíʼdinu lu artículo riʼ?

3 ¿Ximódoruʼ zanda gusihuínninu runi respetarnu ca hermanu stinu? Lu artículo riʼ zadúʼyanu chonna modo. Primé, zadúʼyanu ximodo zanda gusihuinni ca ancianu runi respetarcaʼ xcaadxi ancianu. Guiropa, ximodo zanda gusihuínninu rusisácanu ca hermanu ne hermana ni caʼruʼ guichaganáʼ. Ne guionna, zadúʼyanu ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu ca hermanu ni qué riníʼ chaahuiʼ idioma stinu.

ANCIANU CAʼ, LAGUNI RESPETAR XCAADXI ANCIANU

4. ¿Xi conseju ni zeeda lu Romanos 12:10 caquiiñeʼ chinanda ca ancianu?

4 Guiráʼ ca ancianu raca nombrar pur espíritu santu stiʼ Jehová, peru cada tobi napa gadxé gadxé gracia ne habilidad (1 Cor. 12:17, 18). Zándaca nuu de laacaʼ deruʼ guca nombrarcaʼ ne qué gápacaʼ stale experiencia, ne xcaadxi maʼ qué randa rúnicaʼ stale cosa purtiʼ maʼ huaniisicaʼ o maʼ huaracaʼ. Peru nin ti ancianu cadi naquiiñeʼ guyadxí sti ancianu ne guiníʼ ique «Cadi caquiiñeʼ diaʼ lii». Ni jma jneza gúnicabe nga chinándacabe conseju bidii apóstol Pablo ni zeeda lu Romanos 12:10 (biindaʼ ni).

Rusihuinni ca ancianu runi respetarcaʼ xcaadxi ancianu ora rucaadiágacaʼ laacabe. (Biiyaʼ párrafo 5 ne 6).

5. ¿Ximodo rusihuinni ca ancianu runi respetarcaʼ xcaadxi ancianu, ne xiñee risaca gúnicabe ni?

5 Rusihuinni ca ancianu runi respetarcaʼ xcaadxi ancianu ora rucaadiágacaʼ laacabe. Nabé risaca gúnicaʼ ni bizéʼtenu riʼ ora ridagulisaacaʼ para gúʼyacaʼ xiixa asuntu risaca. ¿Xiñee yaʼ? Guidúʼyanu ni zeeda lu revista La Atalaya 1 de octubre de 1988, sicaríʼ ná ni: «Nanna ca ancianu zaquiiñeʼ Cristu espíritu santu ti gacané tobi de laacabe para guidxela ti principiu zeeda lu Biblia ni gacané laacabe guicaacabe ti decisión nabé risaca (Hechos 15:6-15). Racané espíritu santu guiráʼ ca ancianu ni nuu ndaaniʼ congregación ne cadi tobi si de laacabe».

6. ¿Xi zacané ca ancianu gúnicaʼ dxiiñaʼ tobi si, ne ximodo racané ni congregación?

6 Pa runi respetar ti ancianu xcaadxi ancianu de congregación, qué zuyubi siempre laa guiníʼ xi gaca ora nápacaʼ reunión de ancianu. Cadi puru si laa zaníʼ ne qué zaníʼ ique laa nga napa razón lu guiráʼ ni riníʼ. Lugar de nga la? ora guiníʼ ni caníʼ ique zusihuinni humilde laa ne nuu cosa ni qué zanda guni, ne zucaadiaga ora guiníʼ xcaadxi. Laaca zinándabe ni ná ca principiu zeeda lu Biblia ne zúnibe ni ná «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» (Mat. 24:45-47). Ora guni tratar ca ancianu xiixa asuntu ne gúnicaʼ ni né guendarannaxhii ne respetu, riuu espíritu santu stiʼ Dios ládecabe ne racané ni laacabe guicaacabe decisión para chuʼ congregación ca naguidxi (Sant. 3:17, 18).

GUNI RESPETARNU CA HERMANU NI CAʼRUʼ GUICHAGANÁʼ

7. ¿Ximodo biʼyaʼ Jesús guiaanaʼ binni solteru?

7 Ndaaniʼ congregación ra riuunu, nuu guendaxheelaʼ ni napa xiiñiʼ, ne laaca nuu hermanu ne hermana ni caʼruʼ guichaganáʼ. ¿Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca solteru riʼ yaʼ? Guidúʼyanu ximodo biʼyaʼ Jesús guiaanaʼ binni solteru. Dxi guyuube lu Guidxilayú riʼ, qué nichaganabe, biquiiñebe tiempu stibe para guni predicarbe ne ngue nga ni jma bisaca para laabe. Qué nusiidibe caquiiñeʼ guichaganáʼ ca xpínnibe o guiaanacaʼ solteru. Peru guniʼbe ziuu tu laa zaguixhe ique cadi guichaganáʼ (Mat. 19:11, 12). Biʼniʼ respetarbe ca ni caʼruʼ guichaganáʼ ne qué niníʼ íquebe qué risácacaʼ o cayaadxaʼ xiixa lu xquendanabánicaʼ.

8. Casi ná 1 Corintios 7:7-9, ¿xi naquiiñeʼ guiníʼ ique ca xpinni Cristu?

8 Cásica Jesús la? apóstol Pablo laaca solteru laa ne biʼniʼ xhiiñaʼ Dios. Qué nusiidibe cadi jneza nga guichaganáʼ binni. Gúnnabe cada binni nga cuí xi guni. Neca zacá, guluube gana ca xpinni Cristu guiníʼ íquecaʼ pa zanda guni servircaʼ Jehová sin guichaganacaʼ (biindaʼ 1 Corintios 7:7-9). Qué ñuu dxi ñuni apóstol Pablo menu ca solteru. Ne gulibe Timoteo, ti joven ni caʼruʼ guichaganáʼ para guni tender caadxi responsabilidad risaca (Filip. 2:19-22). * Nga runi, cadi jneza guiníʼ íquenu jma nanna ti hermanu o qué ganna gastiʼ purtiʼ solteru laa o purtiʼ maʼ bichaganáʼ (1 Cor. 7:32-35, 38).

9. ¿Xi zanda guininu de ca binni ni maʼ bichaganáʼ ne ca ni nuu solteru?

9 Qué nusiidiʼ Jesús ne Pablo caquiiñeʼ peʼ guichaganáʼ binni o guiaana solteru. Yanna, ¿xi zanda guininu de ca binni ni maʼ bichaganáʼ ne ca ni nuu solteru yaʼ? Sicaríʼ bizeeteʼ revista La Atalaya 1 de octubre de 2012: «Pa bichaganáʼ tuuxa o pa solteru laa, ti regalu stiʼ Dios ni. [...] Para Jehová la? cadi naquiiñeʼ chuʼ ca solteru triste o guituí lucaʼ purtiʼ caʼruʼ guichaganacaʼ». Nga runi, caquiiñeʼ guni respetarnu ca hermana ne ca hermanu solteru purtiʼ risácacaʼ ndaaniʼ congregación.

¿Xi cadi naquiiñeʼ gúninu para gusihuínninu runi respetarnu ca hermanu solteru? (Biiyaʼ párrafo 10).

10. ¿Ximodo zanda gusihuínninu runi respetarnu ca hermanu solteru?

10 ¿Ximodo zanda gusihuínninu runi respetarnu ni runi sentir ca hermanu solteru? Cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu nuu hermanu riaana solteru purtiʼ nga nga ni gudixhe íquecaʼ. Xcaadxi la? ñuuláʼdxicaʼ nichaganacaʼ peru caʼruʼ guidxélacaʼ binni ni racaláʼdxicaʼ. Ne nuu tu laa zándaca guti xheelaʼ. Nga runi, cadi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laacabe xiñee caʼruʼ guichaganácabe nin gábinu laacabe gacanenu laacabe guidxélacabe ti pareja. Zándaca chuʼ tuuxa ni guinabaʼ laanu gacanenu laa. Peru, pa qué gábicabe laanu gastiʼ la? guiníʼ íquenu ximodo zuni sentírcabe pa gábinu laacabe xiixa (1 Tes. 4:11; 1 Tim. 5:13). Guidúʼyanu ni guníʼ caadxi de ca hermanu riʼ.

11, 12. ¿Ximodo zándaca cueenu gana ca hermanu solteru pur ni gúninu ne pur ni guininu?

11 Ti superintendente de circuito solteru guníʼ nuu stale ventaja ora solteru tuuxa. Peru laaca guniʼbe nuu biaje riuube triste ora rinabadiidxaʼ tuuxa hermanu laabe xiñee caʼruʼ guichaganabe, neca cadi para guninacaʼ laabe. Ne sicaríʼ guníʼ sti hermanu solteru ni runi servir ndaaniʼ ti sucursal: «Nuu biaje runeʼ sentir nuu hermanu riá ca solteru purtiʼ caʼruʼ guichaganacaʼ, para laacabe zeeda gácani ti guendanagana ne cadi ti regalu».

12 Ti hermana soltera ni runi servir Betel guníʼ: «Nuu hermanu ne hermana riníʼ ique racalaʼdxiʼ guiráʼ ca solteru ne soltera guichaganacaʼ ne riecaʼ reunión social para guidxélacaʼ ti pareja. Ti biaje la? biseendacabe naa chiguneʼ ti dxiiñaʼ sti guidxi, ne gueelaʼ yendayaʼ que napa ca hermanu que reunión. Biaanaʼ ra lidxi ti hermana, ne gúdxibe naa nuu chupa joven biaʼca naa congregación ra riebe. Gúdxibe naa cadi cuyúbibe novio para naa, peru casi guyuʼdu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu que, gunaazebe nayaʼ ne yenebe naa dede ra nuu guiropaʼ hermanu que para guni presentarbe naa laacaʼ. ¡Guizáʼ bituí lú guiónnadu!».

13. ¿Xi guluu gana ti hermana soltera?

13 Sti soltera ni runi servir Betel guníʼ: «Runebiaʼyaʼ stale precursora ne precursor solteru ni naguixhe ique guni xhiiñaʼ Dios, nuucaʼ dispuestu gacanecaʼ xcaadxi ne nabánicaʼ nayecheʼ, ne laaca cayacanecaʼ congregación ra nuucaʼ. Qué riníʼ íquecabe jma risácacabe purtiʼ si solteru laacabe o purtiʼ qué gápacabe xiiñicabe». Galán nga chuʼ tuuxa ndaaniʼ ti congregación ra guiráʼ tu nadxiisaa, ra runi respetárcabe ne rusisácacabe laa, ra guirutiʼ riá tuuxa purtiʼ caʼruʼ guichaganáʼ o gápacabe envidia laa, ra guirutiʼ guni menu tuuxa o gúʼyacabe laa casi ti binni nabé risaca.

14. ¿Ximodo rusihuínninu runi respetarnu ca hermanu solteru?

14 Riuu ca hermanu solteru nayecheʼ ora qué runi juzgarnu laacaʼ purtiʼ caʼruʼ guichaganacaʼ, sínuque rusisácanu laacaʼ pur ca cualidad galán ni nápacaʼ. Cadi guianu laacabe purtiʼ solteru laacabe. Jma jneza gusisácanu ca hermanu riʼ purtiʼ fiel laacaʼ. Pa gúninu ni la? qué ziuu dxi guni sentírcabe casi ora cayábinu laacabe «Cadi caquiiñeʼ diaʼ lii» (1 Cor. 12:21). Lugar de nga, zánnacabe runi respetarnu ne rusisácanu laacabe ndaaniʼ congregación.

GUNI RESPETARNU CA HERMANU NI QUÉ RINÍʼ CHAAHUIʼ IDIOMA STINU

15. ¿Xi maʼ biʼniʼ stale publicador para gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios?

15 Lu ca últimu iza riʼ, stale publicador maʼ gudixhe ique guiziidiʼ sti diidxaʼ para gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Ne huayúnicaʼ caadxi cosa para chigacanecaʼ ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar. Maʼ bidxaacabe de congregación, bisaanacabe congregación stícabe ne cayacanécabe stobi ra riníʼcabe sti idioma ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar (Hech. 16:9). Cada hermanu nga riguixhe ique xi guni. Neca ridiʼdiʼ stale iza para guiziidiʼ chaahuicabe ti idioma la? nabé racanécabe congregación. Pur ca cualidad galán ni nápacabe ne experiencia stícabe, racanécabe ca hermanu iguidxi fe sticaʼ. ¿Cadi dxandíʼ rusisácanu stipa ni rúnicabe la?

16. ¿Xi naquiiñeʼ guʼyaʼ ca ancianu para guni recomendarcaʼ tuuxa para gaca ancianu o siervu ministerial?

16 ¿Ñee jneza nga cadi guni recomendar ca ancianu ti hermanu para gaca ancianu o siervu ministerial purtiʼ si qué riníʼ diidxaʼ sticaʼ la? Coʼ. Ni caquiiñeʼ guni ca ancianu nga gúʼyacaʼ pa runi cumplir hermanu riʼ né ca requisitu ni zeeda lu Biblia para gaca ancianu o siervu ministerial, ne cadi pa riníʼ chaahuibe ti diidxaʼ (1 Tim. 3:1-10, 12, 13; Tito 1:5-9).

17. ¿Xi naquiiñeʼ quixhe ique ca familia ni rindeza sti guidxi?

17 Nuu familia maʼ yendeza sti guidxi purtiʼ cuxooñecaʼ de xquídxicaʼ o purtiʼ cuyúbicaʼ dxiiñaʼ. Zándaca guseendaʼ ca hermanu riʼ xiiñicaʼ scuela lu idioma ni riníʼ binni lugar ca ne laaca napa xidé guiziidicabe idioma ca para guidxélacabe dxiiñaʼ. Peru guiníʼ íquenu nuu ti congregación o ti grupu lu idioma ni riníʼcabe lugar que. ¿Xi congregación naquiiñeʼ chécabe yaʼ? ¿Ra riníʼcabe idioma stiʼ guidxi ca la? o ni nuu lu stiidxacabe?

18. Casi ná Gálatas 6:5, ¿ximodo rusihuínninu runi respetarnu decisión stiʼ ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia?

18 Ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia nga naquiiñeʼ cuí xi congregación checaʼ. Peru naquiiñeʼ gúʼyacaʼ xii nga ni jma galán para familia sticaʼ (biindaʼ Gálatas 6:5). Cumu cada hermanu nga naquiiñeʼ cuí xi guni la? naquiiñeʼ guni respetarnu decisión ni guicaa ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia. Cadi guiníʼ íquenu cadi jneza ni gudixhe íquecabe ne guidxaagalunu laacabe né guendanayecheʼ ndaaniʼ congregación (Rom. 15:7).

19. ¿Xi naquiiñeʼ guni ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia pa qué riene xiiñicaʼ idioma ni riníʼcabe congregación ra nuucabe?

19 Zándaca nuu ti guendaxheelaʼ ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe diidxaʼ gulenecaʼ, peru ca xiiñicabe qué riníʼ chaahuicaʼ diidxaʼ ca. Ne pa ra scuela riécabe qué riníʼcabe diidxaʼ ni riníʼ bixhózecabe ne jñaacabe la? zándaca qué zaziidicabe diidxaʼ ca. Ne zándaca pur nga gaca nagana para laacabe guiénecabe ca reunión ne gúnicabe ni ná Jehová. Ora guizaaca ni bizéʼtenu riʼ, ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia nga naquiiñeʼ guni orar ne guiníʼ íquecaʼ ximodo gacanecaʼ xiiñicaʼ chuʼcaʼ jma gaxha de Jehová ne cadi guixélecaʼ de xquídxibe. Zanda gúnicabe chupa cosa: gusiidicabe ca xiiñicabe guiníʼ chaahuicaʼ diidxaʼ gulenécabe la? o gúʼyacabe pa zanda guidxaacabe de congregación lu ti diidxaʼ ni guiene ca xiiñicabe. Intiica decisión guicaacabe, naquiiñeʼ guidxaagalú congregación laacabe galán, guni respetarcaʼ ne gusisácacaʼ laacabe.

¿Ximodo zanda gusihuínninu rusisácanu stipa ni cayuni ca ni caziidiʼ sti idioma? (Biiyaʼ párrafo 20).

20. ¿Ximodo rusihuínninu runi respetarnu ca ni caziidiʼ sti idioma?

20 Pur guiráʼ ca cosa ni maʼ bizéʼtenu riʼ, nuu hermanu ndaaniʼ stale congregación ni cayuni stipa pur guiziidiʼ sti idioma. Peru zándaca gaca nagana para laacabe guiníʼ chaahuicabe idioma ca, pa qué guidúʼyanu puru si ra cucheecabe la? zudiʼnu cuenta pabiáʼ nadxiicabe Jehová ne pabiáʼ racaláʼdxicabe gúnicabe ni ná. Ne zucaani laanu guni respetarnu ne gusisácanu laacabe. Qué zaníʼ íquenu cadi caquiiñenu laacabe purtiʼ si qué riníʼ chaahuicabe stiidxanu.

GUIRANU RISÁCANU PARA JEHOVÁ

21, 22. ¿Xiñee guizáʼ rudiʼnu xquixe peʼ Jehová?

21 Rudiʼnu xquixe peʼ Jehová purtiʼ risácanu ndaaniʼ congregación stiʼ. Gastiʼ naca pa hombre o gunaa laanu, pa maʼ bichagananu o pa caʼruʼ, pa maʼ huaniisinu o pa joven laanu, pa riníʼ chaahuinu ti idioma o coʼ: guiranu risácanu para Jehová ne para ca hermanu (Rom. 12:4, 5; Col. 3:10, 11).

22 Nabé sicarú guiráʼ ni maʼ bizíʼdinu de ejemplu ni biquiiñeʼ Pablo ora bichaaga congregación né cuerpu stiʼ ti binni. Pa gúninu ca ni maʼ bizíʼdinu riʼ, zuyúbinu modo gusihuínninu rusisácanu ca hermanu stinu jma ne guiníʼ íquenu laaca risácanu ndaaniʼ congregación stiʼ Jehová.

CANCIÓN 90 Cúʼsaanu gana laanu

^ párrafo 5 Guiráʼ ca xpinni Jehová gadxé gadxé laanu ne gadxé dxiiñaʼ runi cada tobi de laanu ndaaniʼ congregación. Zacané artículo riʼ laanu guidúʼyanu xiñee risaca guni respetarnu cada tobi de ca hermanu ni naca parte de familia stiʼ Jehová.

^ párrafo 8 Qué gánnanu pa bichaganáʼ Timoteo.