Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 36

¿Ñee nuuluʼ dispuestu gácaluʼ pescador de binni la?

¿Ñee nuuluʼ dispuestu gácaluʼ pescador de binni la?

«Maʼ cadi guidxíbiluʼ. Dede yannadxí zácaluʼ pescador de binni» (LUC. 5:10).

CANCIÓN 73 Bidii laadu stipa ne valor

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi invitación biʼniʼ Jesús tapa pescador, ne xi bíʼnicaʼ?

GUCA discípulo Pedro, Andrés, Santiago ne Juan pescador. Zándaca nabé bidxagayaacabe ora biʼniʼ Jesús laacabe invitación riʼ: «Latananda naa, ne zuneʼ laatu pescador de binni». * Peru ¿xi bíʼnicabe yaʼ? Biblia ná: «Oraqueca bisaanacaʼ chin sticaʼ ne zinándacaʼ laabe» (Mat. 4:18-22). Zuchaa xquendanabánicabe pur decisión ni gucuaacabe, purtiʼ yanna maʼ pescador de binni chigácacabe (Luc. 5:10). Tiempu riʼ laaca cayuni Jesús invitación riʼ binni ni dxandíʼ nadxii stiidxaʼ Jehová (Mat. 28:19, 20). ¿Ñee maʼ gucuaaluʼ invitación stiʼ Jesús para gácaluʼ pescador de binni la?

2. ¿Xiñee caquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu pa zácanu pescador de binni, ne xi zacané laanu guicaanu decisión riʼ?

2 Zándaca maʼ zineluʼ ti tiempu de cayuni estudiarluʼ Biblia ne maʼ caníʼ íqueluʼ pa zácaluʼ publicador. ¿Ñee caníʼ íqueluʼ pa zacaaluʼ invitación stiʼ Jesús la? Pa cayúniluʼ ni, cadi guireeluʼ gana. Zándaca caníʼ íqueluʼ ni purtiʼ nánnaluʼ nabé risaca decisión riʼ. Dxandíʼ nga ná Biblia oraqueca bisaana Pedro ne ca xcompañeru chin sticaʼ. Peru Pedro ne Andrés, biʼchiʼ, qué nicaacaʼ decisión riʼ sin niníʼ íquecaʼ. Maʼ raca xhoopaʼ beeu de runibiáʼcabe Jesús ne maʼ biʼniʼ aceptárcabe laa casi Mesías (Juan 1:35-42). Zacaca nga lii, nuudu seguru maʼ biziidiluʼ stale de Jehová ne de Jesús, ne racaláʼdxiluʼ guni progresarluʼ. Peru ante guicaaluʼ decisión riʼ, caquiiñeʼ gánnaluʼ xi guiráʼ nuu luni. ¿Xi gucané Pedro, Andrés ne xcaadxi guicaacaʼ decisión riʼ yaʼ?

3. ¿Xi tapa cosa zacané laanu guicaanu invitación stiʼ Jesús?

3 Ca primé discípulo stiʼ Jesús nuu ni bicaa laacaʼ gúnicaʼ xhiiñacaʼ jneza, gúnnacaʼ ximodo gúnicaʼ dxiiñaʼ, gúpacaʼ valor ne qué nireecaʼ gana. Nanna dxíchinu gucané ca ni bizéʼtenu riʼ laacabe gácacabe ti buen pescador de binni. Zacané artículo riʼ laanu gánnanu xi caquiiñeʼ gúninu para chinándanu ejemplu stícabe.

NI RUCAA LII GÚNILUʼ XHIIÑALUʼ JNEZA

Guca Pedro ne xcaadxi discípulo pescador de binni. Tiempu riʼ laaca cayaca dxiiñaʼ riʼ. (Biiyaʼ párrafo 4 ne 5).

4. ¿Xiñee guyé Pedro guuzeʼ benda?

4 Rié Pedro guuzeʼ benda para gudii ni caquiiñeʼ familia stiʼ. Peru qué ñácani ti dxiiñaʼ si para laabe, purtiʼ riuuláʼdxibe chebe guuzeʼ (Juan 21:3, 9-15). Ne laaca biziidibe chuuláʼdxibe gácabe pescador de binni. Ne cumu gucané Jehová laabe la? bíʼnibe dxiiñaʼ riʼ jneza (Hech. 2:14, 41).

5. a) Casi ná Lucas 5:8-11, ¿xiñee bidxibi Pedro? b) Pa guni sentir ti estudiante casi biʼniʼ sentir Pedro, ¿xi zanda gacané laabe?

5 Ti cosa ni rucaa laanu guni predicarnu nga purtiʼ nadxiinu Jehová. Pa chuʼ ora guiníʼ íquenu qué zanda gúninu xiixa, zanda gacané guendarannaxhii riʼ laanu gudxíʼlunu ni. Ora biʼniʼ invitar Jesús Pedro gaca pescador de binni la? gúdxibe laa ca diidxaʼ riʼ: «Maʼ cadi guidxíbiluʼ» (biindaʼ Lucas 5:8-11). Cadi cadxibi Pedro pur ni guizaaca pa gaca discípulo, sínuque guizáʼ cadxagayaabe purtiʼ cadi xadxí de biquiiñeʼ Jesús poder stiʼ para guinaazecabe stale benda, ngue runi guníʼ íquebe qué runi merecerbe guninebe Jesús dxiiñaʼ. ¿Yanna lii yaʼ? ¿Ñee riníʼ íqueluʼ xi guiráʼ naquiiñeʼ gúniluʼ para gácaluʼ discípulo stiʼ Cristu la? Pa zacá riníʼ íqueluʼ, biyubi gannaxhiiluʼ jma Jehová, Jesús ne binni, ne nga zucaa lii guicaaluʼ invitación stiʼ Jesús para gácaluʼ pescador de binni (Mat. 22:37, 39; Juan 14:15).

6. ¿Xi xcaadxi razón rucaa laanu guni predicarnu?

6 Guzéʼtenu xcaadxi razón ni rucaa laanu guni predicarnu. Primé nga purtiʼ racaláʼdxinu chinándanu mandatu stiʼ Jesús riʼ: «Laché ne lagacané binni [...] gaca discípulo stinneʼ» (Mat. 28:19, 20). Sti razón nápanu nga purtiʼ guizáʼ maʼ gucaná binni, «nuucaʼ stúbicaʼ» ne caquiiñeʼ guiziidicabe ni dxandíʼ de Reinu stiʼ Dios nagueenda (Mat. 9:36). Racalaʼdxiʼ Jehová guiziidiʼ chaahuiʼ guiráʼ xixé binni ni dxandíʼ ne guilacaʼ (1 Tim. 2:4).

7. Casi ná Romanos 10:13-15, ¿xiñee nabé risaca guni predicarnu?

7 Ti cosa ni zucaa lii guni predicarluʼ nga guiníʼ íqueluʼ pabiáʼ racané dxiiñaʼ riʼ binni. Ti pescador rinaazeʼ benda para gó o gutoo laacame, peru laanu la? casi xa ñaca rináʼzenu binni peru para gacanenu laacaʼ guilacaʼ (biindaʼ Romanos 10:13-15; 1 Tim. 4:16).

BIZIIDIʼ GÚNILUʼ XHIIÑALUʼ

8, 9. ¿Xi naquiiñeʼ ganna ti pescador, ne xiñee?

8 Tiempu bibani Jesús, gunna ca pescador israelita xi tipu benda naquiiñeʼ guinaazecaʼ (Lev. 11:9-12). Laaca naquiiñeʼ gánnacabe paraa nuucame. Ca lugar jma galán nga riuu ca benda ca ne ra nuu ni gócame. ¿Ñee maca nuu hora naquiiñeʼ cheʼ ca pescador para guinaazecaʼ benda la? Guidúʼyanu xi bizeeteʼ ti hermanu ni nabeza lu isla ni nuu lu Pacífico ora caniʼné ti misioneru. Biʼniʼ invitar hermanu riʼ misioneru ca checaʼ guuzeʼ, para ná misioneru que rabi laabe: «Guidúʼyanu guixíʼ siadóʼ a las nueve». Peru gudxi hermanu que laabe: «Coʼ, cadi hora rábinu nga naquiiñeʼ chuunu, sínuque maca nuu hora riree ca benda ca».

9 Zacaca nga biʼniʼ ca pescador de binni ni bibani lu primé siglu, riyúbicabe binni hora zadxélacabe laacaʼ ne ca lugar ra nánnacabe nuucaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, ca discípulo stiʼ Jesús biʼniʼ predicarcaʼ ndaaniʼ templu, ndaaniʼ sinagoga, de yoo pur yoo ne ra plaza stiʼ luguiaa (Hech. 5:42; 17:17; 18:4). Laanu laaca naquiiñeʼ gunibiaʼnu costumbre napa binni ni nabeza neza ra runi predicarnu ne naquiiñeʼ guyúbinu laacaʼ hora ne lugar ra zadxélanu laacaʼ (1 Cor. 9:19-23).

1. Ca buen pescador rúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ hora ne lugar ra zanda guidxélacaʼ benda. (Biiyaʼ párrafo 8 ne 9).

10. ¿Xi herramienta rudii organización stiʼ Jehová laanu?

10 Caquiiñeʼ gapa ca pescador herramienta ni caquiiñecaʼ ne gánnacaʼ iquiiñeʼ cani. Zaqueca laanu. Gudxi Jesús ca discípulo stiʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ para gácacaʼ pescador de binni. Gúdxibe laacaʼ xi naquiiñeʼ chinecaʼ, paraa guni predicarcaʼ ne xi guiniʼcaʼ (Mat. 10:5-7; Luc. 10:1-11). Tiempu riʼ, maʼ bidii organización stiʼ Jehová laanu kit de enseñanza ra zeeda caadxi herramienta nabé galán ne rusiidiʼ ni laanu ximodo iquiiñenu cani. * Racané organización stiʼ Dios laanu para cadi guidxíbinu ne gápanu habilidad ti gúninu dxiiñaʼ riʼ jma jneza (2 Tim. 2:15).

2. Ca buen pescador nánnacaʼ iquiiñecaʼ herramienta sticaʼ. (Biiyaʼ párrafo 10).

GUPA VALOR

11. Laanu, ca pescador de binni, ¿xiñee caquiiñeʼ gápanu valor?

11 Para gácaluʼ pescador, caquiiñeʼ gápaluʼ valor, purtiʼ zanda guizaaca xiixa lu nisadóʼ, nuu ora caquiiñeʼ gaca guuzeʼ huaxhinni ne málasi zanda guiaba ti tormenta. Laanu, ca pescador de binni, laaca caquiiñeʼ gápanu valor. Ora ruzulú runi predicarnu ne rininu testigu stiʼ Jehová laanu, zándaca guidxaagalunu xiixa «tormenta», casi gucaalú familia stinu laanu, guni burla ca xhamígunu laanu ne cadi gucaadiaga binni laanu ora riguni predicarnu laacaʼ. Peru qué ridxagayaanu purtiʼ maca guníʼ Jesús zuseendaʼ ca xpinni lade binni ni zucaalú laacaʼ (Mat. 10:16).

12. Casi ná Josué 1:7-9, ¿xi zacané laanu gápanu valor?

12 ¿Xi zacané laanu gápanu valor? Primé, cadi guiaandaʼ lii Jesús cayuni dirigir dxiiñaʼ riʼ dede guibáʼ (Juan 16:33; Apoc. 14:14-16). Laaca naquiiñeʼ gápaluʼ fe zapa Jehová lii (Mat. 6:32-34). Ra jma nadipaʼ gaca fe stiluʼ, jma zápaluʼ valor. Bisihuinni Pedro ne xcaadxi discípulo guizáʼ nápacaʼ fe ora bisaanacaʼ dxiiñaʼ sticaʼ para chinándacaʼ Jesús. Lii laaca bisihuínniluʼ nápaluʼ fe ora gúdxiluʼ ca xhamíguluʼ ne familia stiluʼ maʼ cayuni estudiarluʼ Biblia né ca testigu stiʼ Jehová ne maʼ rieluʼ reunión. Ne nanna dxíchinu maʼ bichaaluʼ modo nabániluʼ ne ca ni rúniluʼ para guni respetarluʼ ca ley stiʼ Jehová. Zacá bisihuínniluʼ nápaluʼ fe ne valor. Pa gúniluʼ stipa para gápaluʼ valor, zanda gápaluʼ confianza zacané Jehová lii ra tiica si cheluʼ (biindaʼ Josué 1:7-9).

3. Ca buen pescador rúnicaʼ dxiiñaʼ né stale valor ora tiica si. (Biiyaʼ párrafo 11 ne 12).

13. Pa guni orarluʼ ne guni meditarluʼ, ¿ximodo zacané ni lii gápaluʼ valor?

13 ¿Xiruʼ zacané lii gápaluʼ valor? Zanda guinábaluʼ Jehová lu oración gudii lii valor (Hech. 4:29, 31). Zacábibe ca oración stiluʼ ne qué ziuu dxi gusaanabe lii. Siempre zacanebe lii. Laaca zanda guiníʼ íqueluʼ ni biʼniʼ Jehová para gulá ca xpinni dxiqué. Laaca guníʼ ique ximodo huayacanebe lii gudxiiluluʼ xiixa guendanagana ne ximodo huayacanebe lii guchaaluʼ modo nabániluʼ. Pa gucanebe xquídxibe tidiʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ la? gunna dxichi zacanebe lii para gácaluʼ ti xpinni Cristu (Éx. 14:13). Gupa confianza ni gupa salmista ni bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Jehová nuuné naa; qué zadxibediáʼ. ¿Xi zanda guni binni naa yaʼ?» (Sal. 118:6).

14. ¿Xi rusiidiʼ experiencia stiʼ Masae ne Tomoyo lii?

14 Sti cosa ni zacané lii nga guiníʼ íqueluʼ ximodo huayacané Jehová binni ni natuí gapa valor. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti hermana ni láʼ Masae. Tantu natuibe dede guníʼ íquebe qué zanda guiniʼbe de ni runi crebe nezalú binni. Guca nagana para laabe guiníʼnebe tuuxa ni qué runibiaʼbe dede beeda gaca ni casi ora niguíʼbabe lu ti dani nabé nasoo. Ngue runi, bíʼnibe stipa gannaxhiibe Jehová ne binni de guidubi ladxidoʼbe. Guníʼ íquebe pabiáʼ risaca gaca predicar tiempu riʼ ne gunábabe Dios gacané laabe chuuláʼdxibe guni predicarbe. Zacá gunda bidxiilube ni ruchibi laabe ne dede gúcabe precursora regular. Laaca zanda gacané Jehová ca publicador cubi gápacaʼ valor, casi ná Josué 1:7-9. Yanna guzéʼtenu ni bizaaca ti hermana láʼ Tomoyo. Primé biaje canayuni predicarbe de yoo pur yoo, primé yoo bixhidxinabe biree ti gunaa cadxiichi ne ná rabi laabe: «¡Qué racalaʼdxeʼ gannaʼ gastiʼ de ca testigu stiʼ Jehová!», ne reciu biteeguʼ puertaʼ stiʼ. Qué niree Tomoyo gana, gúdxibe compañera stibe: «¿Biiyuʼ nga la? Qué lica ninieeʼ gastiʼ, peru nánnabe testigu stiʼ Jehová naa. ¡Guizáʼ rusiecheʼ nga naa!». Tiempu riʼ maʼ precursora regular Tomoyo.

BIʼNIʼ STIPA CADI GUIREELUʼ GANA

15. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guireʼnu gana, ne xiñee risaca guni ca xpinni Cristu ndiʼ?

15 Para cadi guireʼnu gana la? caquiiñeʼ gucaʼnu laanu gúninu ni maʼ gudixhe íquenu. Ti buen pescador cadi naquiiñeʼ guiree gana, naquiiñeʼ guiasa tempranu, cueza dede ora guiluxeʼ dxiiñaʼ stiʼ ne cadi naquiiñeʼ gusaana de cheʼ guuzeʼ neca huaxiéʼ galán nuu tiempu. Laanu, ca xpinni Cristu, laaca cadi naquiiñeʼ guireʼnu gana pa racaláʼdxinu guni huantarnu dede ora gunduuxenu dxiiñaʼ stinu (Mat. 10:22).

16. ¿Xi zacané laanu para cadi guireʼnu gana?

16 Cumu binni ruchee laanu la? jma nagueenda nga guireʼnu gana que gúninu jma lu dxiiñaʼ stinu. Nga runi, para cadi guireʼnu gana caquiiñeʼ gucueezanu laca laanu. Pa racaláʼdxinu gúninu xiixa cosa ni raca nagana para laanu gúninu, caquiiñenu tu gacané laanu. Ne riquiiñeʼ Jehová espíritu santu stiʼ para gacané laanu (Gál. 5:22, 23).

17. Casi ná 1 Corintios 9:25-27, ¿xi gudxi Pablo ca xpinni Cristu gúnicaʼ para cadi guireecaʼ gana?

17 Qué niree apóstol Pablo gana, peru guniʼbe biʼniʼ «castigarbe» cuerpu stibe para gúnibe ni jneza (biindaʼ 1 Corintios 9:25-27). Gúdxibe ca xpinni Cristu cadi guireecaʼ gana ne gúnicaʼ «guiráʼ cosa jneza ne» gaca cani «né orden» (1 Cor. 14:40). Nga runi caquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ nadipaʼ para cadi gusaana de guni adorarnu Jehová, guni predicarnu ne gusíʼdinu binni de stiidxaʼ Dios (Hech. 2:46).

BIZULÚ YÁNNACA

18. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para guiecheʼ Jehová pur dxiiñaʼ stinu?

18 Ti pescador ruuyaʼ pabiáʼ cabeendú lu dxiiñaʼ stiʼ pur guiráʼ benda ni rinaazeʼ. Peru maʼ gadxé ni ora runi predicarnu. Pa cayacanenu binni gaca testigu stiʼ Jehová o coʼ, cadi nga diʼ nga ni rusihuinni pa cabeendunu ni galán lu dxiiñaʼ stinu (Luc. 8:11-15). Pa qué gusaana de guni predicarnu ca noticia galán ne gusíʼdinu xcaadxi binni, ziecheʼ Jehová pur dxiiñaʼ stinu. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ cuzúʼbanu stiidxabe ne stiidxaʼ Xiiñibe (Mar. 13:10; Hech. 5:28, 29).

19, 20. ¿Xi sti razón nápanu para cadi gusaana de guni predicarnu tiempu riʼ?

19 Ndaaniʼ caadxi guidxi maca nuu tiempu ra naquiiñeʼ cheʼ binni guuzeʼ. Ra maʼ ziluxe temporada ca, nanna ca pescador ca naquiiñeʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ jma nagueenda. Laanu laaca nápanu sti razón para cadi gusaana de guni predicarnu tiempu riʼ: jma maʼ zedadxiña dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ. Qué gápapenu stale tiempu para gúninu dxiiñaʼ riʼ ne gulanu xpida binni. Cadi cuézaluʼ dede ora maʼ qué gápaluʼ guendanagana para guzulú gúniluʼ dxiiñaʼ nabé risaca riʼ (Ecl. 11:4).

20 Yanna nga tiempu para gucaaluʼ lii gúniluʼ xhiiñaʼ Dios jma jneza, para guiziidiluʼ jma de lu Biblia, para gápaluʼ valor ne para cadi guireeluʼ gana. Guyuu lade xhono millón pescador de binni ni nuu lu guidubi Guidxilayú, ne zuni sentirluʼ «guendanayecheʼ stiʼ Jehová» (Neh. 8:10). Gudixhe ique gúniluʼ dxiiñaʼ riʼ biaʼ gándatiʼ dede ora guiníʼ Jehová maʼ biluxe ni. Lu sti artículo ca zadúʼyanu chonna cosa ni zucaa laanu cadi gusaana de guni predicarnu ca noticia galán stiʼ Reinu.

CANCIÓN 66 Guininu de ca ndaayaʼ guedané Jiobá

^ párrafo 5 Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú, biʼniʼ invitarbe caadxi pescador humilde ne ni runi dxiiñaʼ gácacaʼ discípulo stibe. Tiempu riʼ, laaca cayuni invitar Jesús binni ni napa ca cualidad riʼ gácacaʼ pescador de binni. Lu artículo riʼ zadúʼyanu xi caquiiñeʼ guni ca ni cayuni estudiar Biblia, ni caníʼ ique pa zacaaʼ invitación riʼ.

^ párrafo 1 IDEA RISACA: Diidxaʼ «pescador de binni» caníʼ ni de ca binni ni cayuni predicar ca noticia galán ne cusiidicaʼ xcaadxi para gácacaʼ discípulo stiʼ Cristu.

^ párrafo 10 Biindaʼ artículo ni láʼ «Gusíʼdinu ni dxandíʼ», ni biree lu revista Torre stiʼ ni rapa octubre de 2018, yaza 11 hasta 16.