Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 43

Na Iehova e aratai ra i ta ˈna faanahonahoraa

Na Iehova e aratai ra i ta ˈna faanahonahoraa

“Eiaha i te puai taata, e te mana taata, na tau varua râ, te parau maira Iehova sabaota.”—ZEK. 4:6.

HIMENE 40 No vai hoi oe?

HAAPOTORAA *

1. Eaha te titauhia i te taata poro bapetizohia ia tamau i te rave?

 E TAATA poro bapetizohia anei oe? Mai te peu e e, eita e ore te faaite ra oe i to oe faaroo ia Iehova i mua i te taata a tavini noa ˈi ma te aau tae i roto i ta ˈna faanahonahoraa. * E titauhia ia puai noa ˈtu â to oe faaroo ia Iehova e ia tiaturi papu atoa na ˈna e aratai ra i ta ˈna faanahonahoraa i teie mahana.

2-3. Eaha te itehia i roto i ta Iehova huru aratairaa i ta ˈna faanahonahoraa i teie mahana? A horoa i te hiˈoraa.

2 I teie mahana, e faaite ta Iehova huru aratairaa i ta ˈna faanahonahoraa i to ˈna mau huru maitatai, i ta ˈna opuaraa e i ta ˈna mau ture aveia. E hiˈopoa anaˈe e toru huru maitatai o Iehova ta tatou e ite i roto i ta ˈna faanahonahoraa.

3 A tahi, e Atua Iehova o te ore e maitiiti i te taata. (Ohi. 10:34) No to ˈna here, ua horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti ei “hoo” no te taata atoa. (Tim. 1, 2:6; Ioa. 3:16) Te aratai ra Iehova i to ˈna nunaa no te poro i te parau apî oaoa i te feia aau tae e te tauturu atoa ra oia e rave rahi roa taata ia fanaˈo i te hoo a faaorahia ˈtu ai ratou. A piti, e Atua hau Iehova e te naho maitai. (Kor. 1, 14:33, 40) Mea tano iho â ïa ia tavini to ˈna mau taata ia ˈna ma te naho maitai e te hau. A toru, o Iehova te Orometua Rahi roa ˈˈe. (Isa. 30:20, 21) E haafaufaa ïa ta ˈna faanahonahoraa i te Bibilia no te haapii ia vetahi ê i roto i te amuiraa e te taviniraa. Mea nafea na huru maitatai e toru o Iehova i te iteraahia i te senekele matamua e i teie tau? E nafea te varua moˈa e tauturu atu ai a tavini noa ˈi oe i roto i ta Iehova faanahonahoraa i teie mahana?

E ATUA IEHOVA O TE ORE E MAITIITI I TE TAATA

4. Ia au i te Ohipa 1:8, eaha ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave, e eaha ta ratou i fanaˈo?

4 I te tau o te mau Kerisetiano matamua. Na roto i te poroi ta ˈna i poro, ua horoa Iesu i te hoê tiaturiraa i te taata atoa. (Luka 4:43) Ua faaue o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ ia tamau i te rave i te ohipa ta ˈna i haamata, oia hoi ia poro e “tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (A taio i te Ohipa 1:8.) Papu, eita e tia ia ratou ia rave i teie ohipa maoti noa to ratou puai. E hinaaro ratou i “te tauturu,” oia hoi te varua moˈa ta Iesu i parau ia ratou.—Ioa. 14:26; Zek. 4:6.

5-6. Mea nafea te varua moˈa i te tautururaa i te mau pǐpǐ a Iesu?

5 Ua fanaˈo te mau pǐpǐ a Iesu i te varua moˈa i te Penetekose o te matahiti 33. Maoti teie tauturu, ua haamata oioi ratou i te poro e aita i maoro e tausani taata tei farii i te parau apî oaoa. (Ohi. 2:41; 4:4) A hamani-ino-hia ˈi ratou, aita te mau pǐpǐ i mǎtaˈu, ua ani râ ratou i te tauturu i te Atua. Ua pure ratou: “E faatia mai na oe i to mau tavini ia faaite i ta oe parau ma te mǎtaˈu ore.” Ua î aˈera ratou i te varua moˈa e “faaite atura i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.”—Ohi. 4:18-20, 29, 31.

6 E fifi ê atu ta te mau pǐpǐ a Iesu i farerei. I tera tau, aita i rahi te mau otaro o te mau Papai moˈa. Aita e buka mai teie mahana no te tauturu ia ratou ia taa i te Bibilia. E ua titauhia ia poro ratou na roto e rave rau reo. Noa ˈtu râ tera mau fifi, ua rave teie mau pǐpǐ itoito i te hoê ohipa i ore i manaˈohia i tera ra tau. Fatata e 30 matahiti i muri aˈe i to ratou fanaˈoraa i te varua moˈa, ua poro te mau pǐpǐ a Iesu i te parau apî oaoa i “te taata atoa i raro aˈe i te raˈi.”—Kol. 1:6, 23.

7. A hau atu i te 100 matahiti i teie nei, mea nafea te mau tavini o Iehova i te iteraa i ta ˈna e titau mai ra, e ua nafea ratou?

7 I teie tau. Te aratai e te faaitoito noa ra Iehova i to ˈna nunaa, i te rahiraa o te taime, mea na roto ïa i ta ˈna Parau tei papaihia i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa. I roto i te Bibilia tatou e ite ai ta Iesu i rave i roto i ta ˈna taviniraa e ta ˈna faaueraa ia rave hope i te ohipa ta ˈna i haamata. (Mat. 28:19, 20) I Tiurai 1881, teie tei parauhia i roto i Te Pare Tiairaa: “Aita tatou i titau-manihini-hia e i faatavaihia no te fanaˈo i te hanahana e no te haapue i te taoˈa, ia faaohipa râ tatou i ta tatou mau faufaa atoa no te poro i te parau apî oaoa.” I roto i te buka Ua horoahia te ohipa pororaa ia vai ma? (Beretane) piahia i 1919, te parauhia ra: “E ohipa rahi mau te titauhia ia rave, na te Fatu râ tera ohipa, e horoa mai iho â oia i te puai no te rave hope roa i te reira.” Mai i te tau o te mau Kerisetiano matamua, ua horoa taatoa teie mau taeae itoito ia ratou i roto i tera ohipa. Ua tiaturi papu ratou e tauturu iho â te varua moˈa ia ratou ia poro i te mau huru taata atoa, e tera atoa to tatou manaˈo i teie mahana!

Te faaohipa ra te faanahonahoraa a Iehova i te mau ravea maitai roa ˈˈe ia atutu te parau apî oaoa na te mau vahi atoa (A hiˈo i te paratarafa 8-9)

8-9. Eaha te mau ravea ta te faanahonahoraa a Iehova i faaohipa no te poro i te parau apî oaoa?

8 E faaohipa noa te faanahonahoraa a Iehova i te mau ravea maitai roa ˈˈe ia atutu te parau apî oaoa na te mau vahi atoa. Eaha tera mau ravea? Te vai ra te mau papai neneihia, te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa,” te mau matini faataˈi pehe, te mau pereoo haapurororaa, te radio e aita i maoro aˈenei, te mau ravea roro uira e te natirara. Te rave atoa nei te faanahonahoraa a te Atua i te ohipa huriraa rahi roa ˈˈe i itehia aˈenei! Eaha te fa? Ia nehenehe te mau huru taata atoa ia faaroo i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii na roto i to ratou iho reo. E Atua Iehova o te ore e maitiiti i te taata, ua tohu oia e faaitehia te parau apî oaoa i “te mau nunaa e opu e reo atoa.” (Apo. 14:6, 7) Te hinaaro ra oia ia faaroo te taata atoa i te poroi o te Faatereraa arii.

9 E nafea râ mea fifi anaˈe ia farerei i te taata i to ratou fare, mai te feia e noho ra i roto i te mau vahi opanihia i te taata no rapae? Ua tauturu Iehova i ta ˈna faanahonahoraa ia feruri i te mau ravea no te poro i te vahi taata. No reira i 2001, ua farii te Tino aratai ia faaohipahia te vairaa papai e te iri papai i Farani e ua na reira-atoa-hia i muri mai i te tahi atu mau fenua. E ua manuïa maitai! I 2011, ua haamatahia te hoê faanahoraa apî i roto i te tahi o te mau vahi taata roa ˈˈe i New York. I tera matahiti, ua operehia 102 129 buka e 68 911 vea. E 4 701 taata tei ani i te hoê haapiiraa Bibilia! Mea papu, ua turu te varua moˈa o te Atua i tera faanahoraa. Farii atura te Tino aratai ia faaohipahia te vairaa papai na te ao atoa nei.

10. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te poro e no te haapii i te taata?

10 Eaha ta oe e nehenehe e rave? A haafaufaa i te faaineineraa ta Iehova e horoa ra i te feia poro i te mau putuputuraa. A poro tamau e ta oe pǔpǔ pororaa, e nehenehe ïa oe e fanaˈo i te tauturu e te faaitoitoraa a te tahi atu feia poro hiˈoraa maitai. A tamau i te poro noa ˈtu te fifi. Mai ta te Zekaria 4:6 e haamanaˈo mai ra, e faatupu tatou i te hinaaro o te Atua eiaha i to tatou puai, maoti râ te varua moˈa. E mea tano iho â, o te Atua hoi te Fatu o te ohipa!

E ATUA HAU IEHOVA E TE NAHO MAITAI

11. I te tau o te mau Kerisetiano matamua, mea nafea te tino aratai i te ohipa-amui-raa ia naho maitai te nunaa o te Atua?

11 I te tau o te mau Kerisetiano matamua. Ua ohipa amui te tino aratai i Ierusalema ia naho maitai e ia vai hau noa te nunaa o te Atua. (Ohi. 2:42) A tupu ai te aimârôraa no nia i te peritomeraa i te matahiti 49, ua hiˈopoa te tino aratai i te reira maoti te aratairaa a te varua moˈa. Ahani aita tera fifi i faaafarohia, e taupupu te ohipa pororaa. Noa ˈtu e ati Iuda ratou, aita te mau aposetolo e te mau matahiapo i pee i te haapiiraa a te haapaoraa ati Iuda, ua hiˈopoa râ ratou i te Parau a te Atua e ua farii i te aratairaa a te varua moˈa. (Ohi. 15:1, 2, 5-20, 28) Ua haamaitai Iehova i ta ratou faaotiraa, ua itehia te hau e te auhoêraa i rotopu i te mau tavini o te Atua e ua nuu roa te ohipa pororaa i mua.—Ohi. 15:30, 31; 16:4, 5.

12. Na te aha e faaite ra mea naho e mea hau maitai te nunaa o te Atua i teie mahana?

12 I teie tau. Ua ohipa atoa te faanahonahoraa a Iehova i teie mahana ia naho maitai e ia vai hau noa te nunaa o te Atua. I 1895, ua piahia te tumu parau “Ma te au e te naho maitai” tei niuhia i nia i te Korinetia 1, 14:40 i roto i Te Pare Tiairaa a Ziona e te vea no te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia (Beretane). Te parauhia ra i roto i tera tumu parau: “Mea rahi ta te mau aposetolo i papai i te mau Kerisetiano matamua no nia [i te raveraa i te ohipa] ma te naho . . . E mea faufaa ia pee maite noa i ‘te mau parau atoa hoi i papaihia mai tahito mai â, ua papaihia ïa ei haapiiraa ia tatou.’” (Roma 15:4) Te ohipa maite atoa ra te faanahonahoraa a Iehova i teie mahana ia naho maitai e ia vai hau noa te mau amuiraa atoa mai i te tau o te mau Kerisetiano matamua. Ei hiˈoraa, ia apiti oe i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa i roto i te tahi atu amuiraa aore ra fenua, ua ite oe eaha te tumu parau e hiˈopoahia e mea nafea te faanahoraa. Eita roa ˈtu oe e moˈemoˈe! O te varua moˈa anaˈe te nehenehe e faatupu i te auhoêraa mai tera te huru!—Zeph. 3:9.

13. A taio ai i te Iakobo 3:17, eaha te mau uiraa mea maitai ia feruri tatou?

13 Eaha ta oe e nehenehe e rave? Te hinaaro ra Iehova ia “vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu, e te hau e tahoê ra” i rotopu i ta ˈna mau tavini. (Eph. 4:1-3) No reira, a ui ia oe iho: ‘E taata anei au o te faatupu i te autahoê e te hau i roto i te amuiraa? Te auraro ra anei au i te mau taeae e aratai ra i te amuiraa? E nehenehe anei vetahi ê e tiaturi ia ˈu, mai te peu iho â râ e tuhaa ta ˈu i roto i te amuiraa? E taata anei au o te haapao i te hora e o tei ineine i te tauturu e i te tavini ia vetahi ê?’ (A taio i te Iakobo 3:17.) Ia ite oe e titauhia ia haamaitai i te tahi mau tuhaa, a ani i te tauturu a te varua moˈa. Rahi atu â oe i te pee i te aratairaa a te varua moˈa no te haamaitai i to oe huru, rahi atu â te mau taeae e tuahine i te here e i te faatura ia oe.

TE HAAPII E TE FAAINEINE RA IEHOVA IA TATOU

14. Eaha ta Iehova i rave ia fanaˈo to ˈna nunaa i “te ite mau o to ˈna hinaaro” e faahitihia ra i roto i te Kolosa 1:9, 10?

14 I te tau o te mau Kerisetiano matamua. E oaoa Iehova i te haapii i to ˈna nunaa. (Sal. 32:8) E hinaaro oia ia ite e ia here ratou ia ˈna e ia fanaˈo atoa ratou i te ora mure ore ei tamarii herehia na ˈna. Aita teie mau mea atoa ahani aita Iehova i haapii ia tatou. (Ioa. 17:3) I te tau o te mau Kerisetiano matamua, ua haapii Iehova i to ˈna nunaa na roto i te amuiraa. (A taio i te Kolosa 1:9, 10.) E tuhaa rahi atoa ta te varua moˈa i rave, “te tauturu” ïa ta te mau pǐpǐ a Iesu i fanaˈo. (Ioa. 14:16) Maoti hoi te reira i taa maitai e i haamanaˈo ai ratou i ta te Parau a te Atua e haapii ra, mai te mau mea atoa ta Iesu i parau e i rave tei papai-atoa-hia i roto i te mau evanelia. Ua haapuai tera ite papu i to ratou faaroo e here i te Atua, i ta ˈna Tamaiti e i te tahi e te tahi.

15. Mea nafea Iehova i te faatupuraa i te parau tohu i roto i te Isaia 2:2, 3?

15 I teie tau. Ua tohu Iehova “ia tae i te mau mahana hopea,” e tairuru to te mau nunaa atoa i to ˈna mouˈa no te haapii i ta ˈna mau faaueraa. (A taio i te Isaia 2:2, 3.) Te tupu ra tera parau tohu i teie mahana. Te ite nei tatou i te taa-ê-raa rahi e vai ra i rotopu i te haamoriraa mau e te tahi atu mau haapaoraa. Te fanaˈo nei hoi te nunaa o Iehova i te ite papu no nia i te Bibilia! (Isa. 25:6) Maoti “te tavini haapao maitai e te paari,” te horoa atoa mai ra Iehova i tera ite na roto e rave rau tumu parau, oreroraa parau e video. (Mat. 24:45) Hoê â manaˈo to tatou e to Elihu, te hoa o Ioba, tei parau ma te tano: “O vai te haapii e faito [i te Atua] ra?”—Ioba 36:22.

Ia putapû to oe aau i te parau mau e ia faaohipa oe i te reira i roto i to oe oraraa (A hiˈo i te paratarafa 16) *

16. Eaha ta oe e nehenehe e rave ia faufaahia oe i te haapiiraa no ǒ mai ia Iehova?

16 Eaha ta oe e nehenehe e rave? E tauturu te varua moˈa o te Atua ia oe ia faaohipa i ta oe e taio e e haapii i roto i te Bibilia. Mai te papai salamo, a ani ia Iehova na roto i te pure: “E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e haapao vau i ta oe ra parau mau: ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na.” (Sal. 86:11) No reira, a tamau i te taio e te haapii i te Bibilia e i te mau papai no ǒ mai i ta Iehova faanahonahoraa. Eiaha noa no te fanaˈo i te ite papu, ia putapû atoa râ to oe aau e ia faaohipa oe i te reira i roto i to oe oraraa. E tia ia oe ia na reira maoti te tauturu a te varua o Iehova. A faaitoito atoa i te mau taeae e tuahine tei riro ei utuafare mau no oe. (Heb. 10:24, 25) A ani i te varua moˈa o te Atua ia nehenehe oe e horoa i te pahonoraa ma te aau atoa i te mau putuputuraa e e tuhaa anaˈe ta oe, a rave maite i te reira. E faaite ïa oe ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti te here ra oe i ta ˈna mau “mamoe.”—Ioa. 21:15-17.

17. E nafea oe ia ohipa amui e te faanahonahoraa a Iehova?

17 I mua nei, o te faanahonahoraa anaˈe o te arataihia ra e te varua o te Atua te toe mai. No reira, a ohipa amui e te faanahonahoraa a Iehova. Mai te Atua, eiaha e maitiiti i te taata, a faaite râ i te here ma te poro i te feia atoa ta oe e farerei. Mai te Atua naho e te hau, a riro ei taata o te faatupu i te autahoê i roto i te amuiraa. E a faaroo i te Orometua Rahi roa ˈˈe ma te haafaufaa i te haapiiraa atoa ta ˈna e horoa mai ra. Eita ïa oe e mǎtaˈu ia haamouhia te ao a Satani, e tia râ oe ma te aueue ore i te pae o te feia e ohipa amui ra e te faanahonahoraa a Iehova!

HIMENE 3 To matou tiaturiraa e puai

^ Ua papu anei ia oe na Iehova e aratai ra i ta ˈna faanahonahoraa i teie mahana? I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou eaha ta Iehova i rave no te aratai i to ˈna nunaa i te senekele matamua e mea nafea o ˈna e tamau ai i te na reira i teie tau.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: I roto i ta Iehova faanahonahoraa, te vai ra te tuhaa o te raˈi e te tuhaa o te fenua. I roto i teie haapiiraa, ia faahitihia te parau faanahonahoraa, te manaˈohia ra ïa i te tuhaa o te fenua o ta Iehova faanahonahoraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I muri aˈe i to ˈna mataitairaa i te video no nia i te taviniraa i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro, ua hinaaro te tuahine pionie e na reira atoa e ua naea ta ˈna fa!