1. Potrivit cu Matei 28:18-20, ce poruncă le-a dat Isus discipolilor săi?

DUPĂ ce a înviat din morți, Isus li s-a arătat discipolilor adunați în Galileea. El voia să le spună ceva foarte important. Cuvintele sale sunt consemnate în Matei 28:18-20. (Citește.)

2. Ce întrebări vom analiza?

² Porunca lui Isus de a face discipoli trebuie respectată de fiecare slujitor al lui Dumnezeu din prezent. În continuare vom analiza trei întrebări referitoare la misiunea pe care ne-a încredințat-o Isus. 1) Ce trebuie să facem pe lângă faptul de a-i învăța pe elevii noștri cerințele divine? 2) Cum pot toți vestitorii din congregație să contribuie la progresul spiritual al celor care studiază Biblia? 3) Cum îi putem ajuta pe cei inactivi să participe din nou la lucrarea de facere de discipoli?

3. Ce detaliu esențial include porunca lui Isus?

³ Instrucțiunile date de Isus sunt cât se poate de clare. Trebuie să le predăm oamenilor poruncile sale. Totuși, este important să ținem cont de un detaliu esențial. Isus nu a spus: ‘Învățați-i tot ce v-am poruncit’, ci învățați-i „să respecte tot ce v-am poruncit”. Așadar, pentru a urma această îndrumare, nu este suficient să le predăm adevărul elevilor noștri, ci trebuie să le explicăm cum să pună în practică cele învățate. (Fap. 8:31) De ce este important să procedăm astfel?

4. Ce înseamnă a respecta o poruncă? Exemplificați.

⁴ A respecta o poruncă înseamnă a nu te abate de la ea.  Pentru a înțelege cum putem învăța pe cineva să respecte poruncile lui Cristos, ne putem gândi la un instructor auto care își învață elevii să respecte codul rutier. Mai întâi, instructorul le predă elevilor regulile de circulație. Apoi, pentru a-i învăța cum să le aplice, trebuie să iasă împreună cu elevii în trafic și să-i îndrume în timp ce ei conduc și se străduiesc să pună în practică informațiile teoretice. Ce învățăm din acest exemplu?

5. a) În armonie cu Ioan 14:15 și 1 Ioan 2:3, ce trebuie să-i învățăm pe elevii noștri? b) Cum îi putem ajuta pe cei cu care studiem să aplice cele învățate?

⁵ Când studiem Biblia cu alții, le predăm cerințele lui Dumnezeu. Totuși, lucrul acesta nu este suficient. Trebuie să-i învățăm să aplice adevărul în viața de zi cu zi. (Citește Ioan 14:15; 1 Ioan 2:3.) Prin propriul exemplu, putem să le arătăm elevilor cum să aplice principiile biblice fundamentale la școală, la locul de muncă sau când se destind. De asemenea, le putem relata o întâmplare din viața noastră prin care să le arătăm cum am evitat un pericol deoarece am respectat sfaturile Bibliei sau cum ne-au ajutat ele să luăm o decizie înțeleaptă. În plus, ne putem ruga împreună cu elevii noștri, implorându-l pe Iehova să-i îndrume prin spiritul său sfânt. (Ioan 16:13)

6. Ce presupune, printre altele, faptul de a-i învăța pe elevi să respecte poruncile lui Isus?

⁶ Faptul de a-i învăța pe elevi să respecte poruncile lui Isus presupune, printre altele, a-i ajuta să cultive dorința de a face discipoli. Pe unii elevi, ideea de a merge în predicare i-ar putea speria. De aceea, cu multă răbdare, trebuie să-i ajutăm să-și însușească adevărurile biblice, care le vor întări credința, le vor sensibiliza inima și îi vor impulsiona să predice. Dar cum îi putem încuraja pe elevi să cultive dorința de a le împărtăși altora vestea bună?

7. Cum îl putem ajuta pe elev să cultive dorința de a le împărtăși altora vestea bună?

⁷ O modalitate este aceea de a-i pune elevului întrebări de genul: „Cum ți s-a schimbat viața în bine de când ai acceptat mesajul despre Regat? Consideri că și alții trebuie să audă acest mesaj? Ce poți face pentru a-i ajuta?”. (Prov. 3:27; Mat. 9:37, 38) O altă modalitate ar fi să-i arătăm elevului pliantele de la secțiunea „Instrumente de predare” și să-l întrebăm pe care dintre ele le consideră potrivite pentru rudele sale, prietenii săi ori colegii săi de muncă. Apoi putem să-i dăm câteva dintre aceste pliante. Exersând împreună cu el, îi vom arăta cum să ofere cu amabilitate un pliant. După ce elevul va deveni vestitor nebotezat, îl vom însoți în predicare și îi vom oferi îndrumarea de care are nevoie. (Ecl. 4:9, 10; Luca 6:40)

8. De ce este important ca elevii noștri să cultive o iubire tot mai mare față de Dumnezeu și față de semeni? (Vezi chenarul „ Ajută-ți elevul să-l iubească tot mai mult pe Dumnezeu!”.)

⁸ Să nu uităm că Isus ne-a spus să-i învățăm pe alții „să respecte tot” ce ne-a poruncit el. Printre lucrurile pe care trebuie să li le predăm altora se numără, bineînțeles, cele mai importante porunci: porunca de a-l iubi pe Dumnezeu și porunca de a ne iubi semenii. Ambele au o strânsă legătură cu lucrarea de predicare și de facere de discipoli. (Mat. 22:37-39) În ce fel? Unul dintre principalele motive pentru care participăm la lucrarea de predicare este iubirea: iubirea pentru Dumnezeu și iubirea pentru semeni. Gândul de a lua parte la activitatea de predicare i-ar putea înspăimânta pe  unii elevi. Totuși, îi putem asigura că Iehova îi va ajuta și, astfel, treptat, vor reuși să-și învingă teama de oameni. (Ps. 18:1-3; Prov. 29:25) Chenarul aferent acestui articol prezintă pașii pe care îi putem face pentru a ne ajuta elevii să-l iubească din ce în ce mai mult pe Dumnezeu. Însă și congregația are un rol important în acest sens.

9. Cum învață lecții valoroase o persoană care ia ore de condus?

⁹ Să revenim la exemplul persoanei care învață să șofeze. În timp ce se deplasează în trafic cu instructorul alături, ea învață urmând indicațiile lui și observând cum conduc alți șoferi atenți. De pildă, instructorul i-ar putea arăta un șofer amabil care îi permite altui șofer să treacă înaintea lui sau i-ar putea îndrepta atenția spre un altul care schimbă faza lungă cu faza scurtă pentru a nu-i orbi pe alți șoferi. Din astfel de exemple, elevul învață lecții valoroase, pe care le poate aplica în trafic.

10. Ce îl va ajuta pe un elev să facă progrese spirituale?

¹⁰ În mod asemănător, o persoană care se află la începutul călătoriei sale pe drumul vieții învață atât de la cel care îi predă adevărurile biblice, cât și de la alți slujitori fideli ai lui Iehova. Prin urmare, participarea la întrunirile congregației joacă un rol important în progresul spiritual al elevului. Instruirea spirituală oferită la întruniri îl va ajuta să-și aprofundeze cunoștința biblică, să-și întărească credința și să-l iubească tot mai mult pe Dumnezeu. (Fap. 15:30-32) De asemenea, la întruniri, cel care îi predă adevărul îi poate face cunoștință cu frați și surori care trec prin situații asemănătoare cu ale lui. Astfel, elevul va vedea în congregație exemple concrete de manifestare a iubirii creștine. Iată câteva dintre acestea.

11. Ce exemple ar putea observa în congregație o persoană care studiază și ce efect ar putea avea acestea asupra ei?

¹¹ O persoană care își crește singură copiii remarcă o soră aflată într-o situație asemănătoare. Ea este foarte impresionată să vadă câte eforturi face sora respectivă pentru a-și aduce copiii mici la sala Regatului. Un elev care se străduiește să se lase de fumat face cunoștință cu un vestitor care s-a confruntat cu aceeași problemă, dar a reușit să o depășească. Vestitorul îi spune că, pe măsură ce iubirea sa față de Iehova a crescut, s-a simțit tot mai impulsionat să respecte poruncile Sale. (2 Cor. 7:1; Filip. 4:13) După ce ascultă experiența fratelui, care îl asigură că și el va putea renunța la fumat, elevul are mai multă încredere că va reuși. O tânără care studiază Biblia observă cât de fericită este o Martoră adolescentă. Fericirea de pe chipul acesteia o determină să afle de ce sora respectivă este mereu binedispusă.

12. De ce putem spune că fiecare vestitor din congregație poate contribui la progresul spiritual al elevilor?

¹² Când fac cunoștință cu diverși vestitori fideli, persoanele care studiază Biblia învață din exemplul acestora ce înseamnă a respecta porunca lui Cristos de a-i iubi pe Dumnezeu și pe semeni. (Ioan 13:35; 1 Tim. 4:12) În plus, așa cum am văzut deja, elevul are multe de învățat de la vestitorii care se confruntă cu probleme asemănătoare cu ale lui. Astfel, va înțelege că și el va putea face schimbările necesare pentru a deveni discipol al lui Cristos. (Deut. 30:11) Fiecare vestitor din congregație poate contribui în diverse moduri la progresul spiritual al elevilor. (Mat. 5:16) Tu cum te străduiești să-i încurajezi pe elevii care vin la întruniri?

13, 14. Cum s-a purtat Isus cu apostolii când aceștia au fost descurajați?

¹³ Vrem să-i ajutăm pe cei inactivi să participe din nou la lucrarea de facere de discipoli. Modul în care Isus s-a purtat cu apostolii când aceștia au fost descurajați ne arată cum trebuie să procedăm.

¹⁴ La sfârșitul serviciului pământesc al lui Isus, înainte de moartea sa, toți apostolii „l-au părăsit și au fugit”. (Mar. 14:50; Ioan 16:32) Cum s-a purtat Isus cu ei când au fost descurajați? La puțin timp după înviere, Isus le-a spus unor continuatoare ale sale: „Nu vă temeți! Duceți-vă și dați-le de veste fraților mei [că am înviat]”. (Mat. 28:10a) Isus nu și-a abandonat apostolii. Chiar dacă ei îl abandonaseră, el a continuat să-i numească ‘frații săi’. Asemenea lui Iehova, Isus a fost îndurător și iertător. (2 Regi 13:23)

15. Ce sentimente avem față de cei care nu mai participă la lucrarea de predicare?

¹⁵ Urmând exemplul lui Isus, trebuie să fim sincer interesați de cei care nu mai participă la lucrarea de predicare. Ei sunt în continuare frații și surorile noastre și îi iubim foarte mult! Nu am uitat faptele lor de iubire din trecut. Unii i-au slujit din greu lui Iehova zeci de ani. (Evr. 6:10) Ne este foarte dor de ei! (Luca 15:4-7) La fel ca Isus, cum putem să le arătăm că ne pasă de ei?

16. Cum ne putem exprima interesul față de cei inactivi?

¹⁶ Să-i invităm cu căldură la întruniri. Isus și-a încurajat apostolii invitându-i la o întrunire. (Mat. 28:10b; 1 Cor. 15:6) Și noi îi putem îndemna pe cei inactivi să participe la întrunirile congregației. Suntem conștienți că, probabil, va fi nevoie să-i invităm de mai multe ori înainte ca ei să dea curs invitației noastre. Cu siguranță, Isus a fost bucuros că discipolii i-au acceptat invitația. (Compară cu Matei 28:16 și Luca 15:6.)

17. Ce ar trebui să facem când un colaborator inactiv vine la sala Regatului?

¹⁷ Să-i întâmpinăm cu căldură. Când s-a întâlnit cu discipolii, Isus i-a făcut să se simtă bine-veniți. El nu a așteptat ca discipolii să vină la el, ci el le-a ieșit în întâmpinare și le-a vorbit. (Mat. 28:18) Cum vom reacționa când o persoană inactivă vine la sala Regatului? Ar trebui să mergem la ea și să-i urăm bun venit. Poate că, la început, ne temem că nu vom ști ce să-i spunem. Dar, fără a o face să se simtă stânjenită, îi putem spune pur și simplu că ne bucurăm mult că o vedem.

18. Cum îi putem încuraja pe cei inactivi?

¹⁸ Să-i încurajăm din inimă. Probabil că discipolii lui Isus s-au simțit copleșiți de misiunea de a predica vestea bună în întreaga lume. De aceea, Isus i-a încurajat spunându-le: „Eu sunt cu voi în toate zilele”. (Mat. 28:20) I-au ajutat aceste cuvinte? Bineînțeles. Nu după mult timp, plini de zel, ei ‘predau și anunțau vestea bună despre Isus’. (Fap. 5:42) Și vestitorii inactivi au nevoie de încurajare. Probabil că ideea de a predica din nou îi sperie. De aceea, îi putem asigura că nu vor trebui să iasă singuri în lucrare. Când se simt pregătiți să meargă în predicare, îi putem însoți. Fără îndoială că vor aprecia eforturile noastre de a-i ajuta să predice din nou vestea bună. Dacă le arătăm celor inactivi că îi considerăm frații și surorile noastre, ei ar putea deveni din nou activi, spre bucuria întregii congregații.

19. Ce dorință nutrim și de ce?

¹⁹ Până când va trebui să predicăm și să facem discipoli? Până la încheierea acestui sistem. (Mat. 28:20; vezi Glosarul, „Încheierea sistemului”.) Vom reuși să predicăm și să facem discipoli până la sfârșit? Cu siguranță! Ne folosim cu bucurie timpul, energia și resursele materiale ca să-i găsim pe cei „cu o dispoziție corectă pentru viața veșnică”. (Fap. 13:48) Când facem aceasta, urmăm exemplul lui Isus, care a spus: „Hrana mea este să fac voința Celui care m-a trimis și să sfârșesc lucrarea sa”. (Ioan 4:34; 17:4) Și noi nutrim aceeași dorință. Suntem hotărâți să ducem la bun sfârșit lucrarea ce ne-a fost încredințată. (Ioan 20:21) De asemenea, ne dorim ca și alții, inclusiv cei inactivi, să persevereze în această lucrare alături de noi. (Mat. 24:13)

20. Potrivit cu Filipeni 4:13, de ce putem duce la îndeplinire lucrarea încredințată de Isus?

²⁰ Bineînțeles, nu este ușor să facem ceea ce ne-a poruncit Isus. Totuși, noi nu îndeplinim singuri această misiune. Isus a promis că va fi cu noi. În timp ce ne achităm de responsabilitatea de a face discipoli, suntem „colaboratori ai lui Dumnezeu” și lucrăm „alături de Cristos”. (1 Cor. 3:9; 2 Cor. 2:17) Prin urmare, putem să îndeplinim porunca lui Isus. Este un privilegiu și o mare bucurie să ne achităm de această responsabilitate și să-i ajutăm pe alții să facă la fel! (Citește Filipeni 4:13.)