Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 45

A tauturu ia vetahi ê ia haapao i ta te Mesia faaueraa

A tauturu ia vetahi ê ia haapao i ta te Mesia faaueraa

“A haere ïa e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ na ˈu . . . ma te haapii ia ratou ia haapao i te mau mea atoa ta ˈu i faaue ia outou.”—MAT. 28:19, 20.

HIMENE 89 E haamaitaihia tei haapao

HAAPOTORAA *

1. Ia au i te Mataio 28:18-20, eaha ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ?

 I MURI aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua fa ˈtu Iesu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ atoa tei ruru mai i Galilea. E ohipa faufaa ta ˈna i hinaaro e parau ia ratou. O ta tatou ïa e nehenehe e taio i roto i te Mataio 28:18-20.—A taio.

2. Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

2 No te mau tavini atoa a te Atua i teie mahana te faaueraa a Iesu ia faariro i te taata ei pǐpǐ na ˈna. No reira tatou e hiˈopoa ˈi e toru uiraa no nia i te hopoia ta Iesu i horoa mai. A tahi, taa ê atu i te haapiiraa i ta te Atua mau titauraa i te mau pǐpǐ a Iesu, eaha ˈtu â te titauhia ia tatou ia rave? A piti, e nafea te feia poro atoa i roto i te amuiraa e tauturu ai i te piahi ia haere i mua i te pae varua? A toru, e nafea tatou ia tauturu i te mau taeae e tuahine tei faaea na i te poro ia apiti faahou mai i roto i te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia?

A HAAPII ATU IA HAAPAO I TA IESU FAAUERAA

3. Eaha te faaueraa taa maitai a Iesu?

3 E haapii tatou i te taata i te mau mea atoa ta Iesu i faaue mai. Eita râ e navai ia na reira. Mea maramarama maitai te faaueraa a Iesu, e titau-atoa-hia ia haapii tatou ia ratou ia haapao i te mau mea atoa ta ˈna i faaue” mai. A faatere ai i te hoê haapiiraa Bibilia, eiaha ïa tatou ia riro noa ei taata haapii, ei taata faaineine atoa râ. (Ohi. 8:31) No te aha?

4. Eaha te auraa ia haapao i te hoê faaueraa? A horoa i te hiˈoraa.

4 Ia auraro tatou i te hoê faaueraa, te “haapao” ra ïa tatou i te reira. No te faataa e nafea ia haapii ia vetahi ê ia haapao, aore ra ia auraro, i te mau mea ta te Mesia i faaue, e rave anaˈe i te hiˈoraa o te hoê taata o te faaineine ia vetahi ê ia faahoro i te pereoo ma te auraro i te ture. E hiˈopoa na mua raua i roto i te hoê piha i te mau ture atoa o te purumu. Eita râ te reira e navai, e titau-atoa-hia ia apee e ia aratai oia i te piahi ia rave mai tei haapiihia ia ˈna a faahoro ai i te pereoo i nia i te purumu. Eaha ta tatou e haapii mai i tera hiˈoraa?

5. (1) Ia au i te Ioane 14:15 e te Ioane 1, 2:3, eaha te titauhia ia haapii tatou i te piahi? (2) E nafea tatou e aratai ai i te piahi ia auraro i te mau faaueraa Bibilia? A horoa i te hiˈoraa.

5 A faatere ai i te hoê haapiiraa Bibilia, e haapii tatou i te piahi eaha ta te Atua e titau mai ra. Eita râ te reira e navai, mea titau-atoa-hia ia haapii i te piahi ia rave i te mau mahana atoa i tei haapiihia ia ˈna. (A taio i te Ioane 14:15; Ioane 1, 2:3.) Na roto i to tatou hiˈoraa, e nehenehe tatou e faaite i te piahi e nafea ia auraro i te mau faaueraa Bibilia i te fare haapiiraa, i te ohipa e i te taime faafaaearaa. E nehenehe tatou e faatia mea nafea tatou i te aperaa i te ino aore ra raveraa i te faaotiraa paari ma te haapao i te mau aratairaa Bibilia. Hau atu â, e pure anaˈe e te piahi no te ani ia aratai Iehova ia ˈna maoti to ˈna varua moˈa.—Ioa. 16:13.

6. Eaha ˈtu â te titauhia ia rave no te haapii i te piahi ia haapao i ta Iesu mau faaueraa?

6 Eaha ˈtu â te titauhia ia rave no te haapii i te piahi ia haapao i ta Iesu mau faaueraa? E faatupu atoa tatou i roto ia ˈna te hinaaro ia faariro i te taata ei pǐpǐ na Iesu. E taiâ vetahi piahi i te poro, mea faufaa ïa ia faaite tatou i te faaoromai a haapii ai ia ˈna i te parau mau ia puai atu â to ˈna faaroo, ia putapû to ˈna aau a hinaaro atu ai o ˈna e poro. E nafea tatou ia faatupu i roto i te piahi te hinaaro ia poro i te parau apî oaoa ia vetahi ê?

7. E nafea tatou ia faatupu i te hinaaro ia faaite i te parau apî oaoa ia vetahi ê i roto i te aau o te piahi?

7 E nehenehe tatou e ani i te piahi: “Mea nafea to oe oraraa i te maitairaa mai a haapao ai i ta te Bibilia e haapii ra? I to oe manaˈo, mea faufaa anei ia faaroo atoa vetahi ê i te poroi o te Faatereraa arii? E nafea oe e tauturu ai ia ratou?” (Mas. 3:27; Mat. 9:37, 38) A faaite i te piahi i te mau api parau o ta tatou Mauhaa no te taviniraa e a ani atu teihea ta ˈna e pûpû i to ˈna utuafare, hoa piri aore hoa ohipa. A horoa ˈtu i te tahi mau api parau e a faaineine ia ˈna ia ite oia e nafea ia pûpû i te reira ma te faatura. E ia fariihia o ˈna ei taata poro bapetizo-ore-hia, ei pihai iho tatou ia ˈna no te tauturu atu.—Koh. 4:9, 10; Luka 6:40.

E NAFEA TE AMUIRAA E TAUTURU AI I TE PIAHI?

8. No te aha mea faufaa ia here te piahi i te Atua e i to ˈna taata tupu? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Ia here atu â te piahi i te Atua.”)

8 A haamanaˈo ua ani mai Iesu ia haapii ia vetahi ê ia “haapao i te mau mea atoa” ta ˈna i faaue. Tei roto atoa na faaueraa rahi roa ˈˈe, e here i te Atua e e here i te taata tupu. E haapao tatou i te reira ma te poro e ma te faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia. (Mat. 22:37-39) Na to tatou here i te Atua e i to tatou taata tupu e tauturu mai ia poro. E taiâ vetahi piahi Bibilia a titauhia ˈi ratou ia poro, e nehenehe râ tatou e haapapu atu maoti te tauturu a Iehova, e faaea ratou i te mǎtaˈu i te taata. (Sal. 18:1-3; Mas. 29:25) I roto i te tumu parau “Ia here atu â te piahi i te Atua,” te faaitehia ra e nafea tatou ia tauturu i te piahi ia here atu â i te Atua. E nafea atoa te amuiraa e tauturu ai i te piahi ia faaite noa ˈtu â i te here?

9. I roto i te faahohoˈaraa, e nafea te piahi e haapii mai ai a faahoro noa ˈi i te pereoo?

9 A haamanaˈo i ta tatou faahohoˈaraa no nia i te piahi e haapii ra i te faahoro i te pereoo. E nafea te piahi e haapii mai ai a faahoro noa ˈi i te pereoo e to ˈna taata faaineine i pihai iho ia ˈna? Ma te faaroo i te taata faaineine e ma te haapao atoa i te tahi atu feia faahoro. E faaite atu paha te taata faaineine i te hoê taata o te vaiiho ra ia haere o ˈna i mua ia ˈna. Aore ra i te hoê o te faatano ra i to ˈna mori no te ore e haafifi i te tahi atu taata faahoro pereoo. E hiˈoraa maitai anaˈe tera ta te piahi e nehenehe e pee.

10. Eaha te tauturu i te piahi ia haere i mua?

10 Hoê â atoa no te piahi e haamata ra i te tavini ia Iehova, e haapii mai o ˈna i to ˈna taata haapii e i te tahi atoa mau Kerisetiano hiˈoraa maitai. Eaha ïa te tauturu i te piahi ia haere i mua? O te apitiraa ïa i te mau putuputuraa Kerisetiano. Maoti ta ˈna e faaroo i te mau putuputuraa, e rahi atu â to ˈna ite, to ˈna faaroo e here i te Atua. (Ohi. 15:30-32) Hau atu â, e nehenehe to ˈna taata haapii e tauturu ia ˈna ia haamatau i te mau taeae e tuahine e faaruru ra i te hoê â fifi e to ˈna e o te faaite ra i te here i roto i te amuiraa. A feruri na i to muri nei mau tupuraa.

11. Eaha te mau hiˈoraa maitai ta te piahi e ite i roto i te amuiraa e e nafea o ˈna e faufaahia ˈi?

11 I roto i te amuiraa, e ite te piahi e aupuru ra o ˈna anaˈe i ta ˈna tamarii i te hoê tuahine tera atoa to ˈna tupuraa. E putapû to ˈna aau i te mau tutavaraa a te tuahine no te haere mai i te putuputuraa e ta ˈna tamarii. E haamatau te hoê piahi e tutava ra i te faaea i te puhipuhi i te avaava i te tahi taata poro tera atoa ta ˈna peu na mua ˈˈe. E faataa te taata poro mea nafea to ˈna here ia Iehova i te tautururaa ia ˈna ia haapao i te mau faaueraa a te Atua. (Kor. 2, 7:1; Phil. 4:13) A parau atu ai te taata poro e nehenehe atoa o ˈna e faaea i te puhipuhi i te avaava, e itoitohia te piahi ia faarue i tera peu. E ite te hoê tamahine e haapii ra i te Bibilia i te mata oaoa o te tahi tuahine apî, hinaaro atura oia e ite no te aha tera tuahine apî e oaoa ˈi.

12. No te aha mea tano ia parau e tuhaa ta te mero tataitahi o te amuiraa no te tauturu i te piahi?

12 Ia matau te piahi e rave rau Kerisetiano haapao maitai, e tauturu to ratou hiˈoraa ia ˈna ia haapao i ta te Mesia faaueraa ia here i te Atua e i to ˈna taata tupu. (Ioa. 13:35; Tim. 1, 4:12) E mai ta tatou i tapao mai, e haapii mai te piahi i te mau taeae e tuahine e faaruru ra i te hoê â tupuraa e to ˈna. E taa hoi ia ˈna e nehenehe o ˈna e rave i te mau tauiraa e titauhia no te riro mai ei pǐpǐ na te Mesia. (Deut. 30:11) E nehenehe te mero tataitahi o te amuiraa e tauturu i te piahi ia haere i mua i te pae varua. (Mat. 5:16) Eaha ta oe e rave ra no te faaitoito i te piahi e tae mai ra i te mau putuputuraa?

A TAUTURU I TEI FAAEA NA I TE PORO

13-14. Eaha to Iesu huru i nia i ta ˈna mau aposetolo a toaruaru ai ratou?

13 E hinaaro atoa tatou e tauturu i te mau taeae e tuahine tei faaea na i te poro ia apiti faahou i roto i te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia. E haapiiraa ta tatou e huti mai i to Iesu huru i nia i ta ˈna mau aposetolo.

14 Hou Iesu a haapohehia ˈi, ua faarue te mau aposetolo ia ˈna e horo atura. (Mar. 14:50; Ioa. 16:32) Eaha to Iesu huru i nia i ta ˈna mau aposetolo a toaruaru ai ratou? I muri iti noa ˈˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua parau Iesu i te tahi o ta ˈna mau pǐpǐ: “Eiaha e mǎtaˈu! A haere e faaite i te parau apî i to ˈu mau taeae [ua tia faahou mai au].” (Mat. 28:10) Aita Iesu i faarue i ta ˈna mau aposetolo noa ˈtu ua na reira ratou i nia ia ˈna, ua tamau râ oia i te pii ia ratou “to ˈu mau taeae.” Mai ia Iehova, ua aroha Iesu ia ratou e ua faaore atoa i ta ratou hara.—Arii 2, 13:23.

15. Eaha to tatou manaˈo i te mau Kerisetiano tei faaea na i te poro?

15 Te tâuˈa atoa ra tatou i te mau Kerisetiano tei faaea na i te poro. E taeae e e tuahine ratou no tatou e te here ra tatou ia ratou! Eita e moˈe ia tatou te ohipa e te here ta ratou i faaite na, no vetahi e rave rahi matahiti te maoro. (Heb. 6:10) Te manaˈonaˈo ra tatou ia ratou! (Luka 15:4-7) E nafea tatou ia faaite te tâuˈa mau ra tatou ia ratou mai ia Iesu?

16. E nafea ia faaite te tâuˈa mau ra tatou i te mau taeae e tuahine tei faaea na i te poro?

16 A titau manihini ia ratou i te mau putuputuraa. Tera te tahi ravea ta Iesu i faaohipa no te faaitoito i ta ˈna mau aposetolo a toaruaru ai ratou. (Mat. 28:10; Kor. 1, 15:6) I teie mahana, e nehenehe atoa tatou e faaitoito i tei faaea na i te poro ia apiti faahou i te mau putuputuraa. E titauhia paha ia na reira e rave rahi taime hou ratou a farii ai. Papu, ua oaoa roa Iesu a farii ai te mau pǐpǐ i ta ˈna titau-manihini-raa.—A hiˈo atoa i te Mataio 28:16 e te Luka 15:6.

17. Eaha to tatou huru ia hoˈi mai te hoê taeae aore ra tuahine tei faaea na i te poro i te putuputuraa?

17 A farii maitai ia ratou. Ua rave Iesu eiaha ta ˈna mau pǐpǐ ia taiâ i te farerei ia ˈna, o ˈna na mua tei tapiri atu no te paraparau ia ratou. (Mat. 28:18) Eaha to tatou huru a tomo mai ai te hoê taeae tei faaea na i te poro i roto i te Piha a te Basileia? Na tatou e tapiri atu no te farii maitai ia ˈna. E haapeapea paha tatou eaha te parau atu. Ia ore râ o ˈna ia huru ê, e parau noa ˈtu paha tatou te oaoa ra tatou i te farii ia ˈna.

18. E nafea tatou ia faaitoito i tei faaea na i te poro?

18 A faaitoito atu ia ratou. Ua manaˈo paha te mau pǐpǐ a Iesu eita e maraa ia ratou ia poro e ati aˈe te fenua. Ua faaitoito atu râ Iesu ma te parau: “Tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa.” (Mat. 28:20) Ua tauturu anei te reira i ta ˈna mau pǐpǐ? Papu roa, ua tamau noa hoi ratou i “te haapii i te taata e i te poro i te parau apî oaoa.” (Ohi. 5:42) E hinaaro atoa tei faaea na i te poro ia faaitoitohia ratou. E taiâ paha ratou i te poro faahou, mea maitai ïa ia parau atu tei pihai iho tatou ia ratou. Ua ineine anaˈe ratou, e poro tatou na muri ia ratou, eita e ore e mauruuru ratou i te tauturu ta tatou e horoa ˈtu. Ia hamani maitai tatou ia ratou, e itoito faahou mai ratou i roto i te amuiraa!

E RAVE HOPE ANAˈE I TA IESU I FAAUE MAI

19. Eaha to tatou hinaaro no nia i te ohipa i faauehia mai e no te aha?

19 E tamau tatou i te poro e i te faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia e tae noa ˈtu i te anotau hopea o te faanahoraa o te ao. (Mat. 28:20; a hiˈo i te Titionare o te mau taˈo Bibilia, “Anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei.”) E hope anei ia tatou ia rave i ta Iesu i faaue mai? E, ua faaoti papu tatou i te na reira! Te oaoa nei tatou i te horoa i to tatou taime, puai e faufaa no te imi i te feia “aau farii i te ora mure ore.” (Ohi. 13:48) A na reira ˈi, te pee ra tatou i te hiˈoraa o Iesu tei parau: “Ta ˈu maa, o te raveraa ïa i te hinaaro o tei tono mai ia ˈu e te faaotiraa i ta ˈna ohipa.” (Ioa. 4:34; 17:4) E tera atoa to tatou hinaaro, e rave hope roa i te ohipa i faauehia mai ma te tauturu atoa i tei faaea na i te poro ia faaoromai tamau!—Ioa. 20:21; Mat. 24:13.

20. Ia au i te Philipi 4:13, e nafea tatou e rave hope ai i ta Iesu i faaue mai?

20 Papu, e ere i te mea ohie ia rave i ta Iesu i faaue mai. Mai ta ˈna râ i fafau mai, tei pihai iho noa o ˈna ia tatou! A faariro ai i te taata ei pǐpǐ na te Mesia, e riro tatou ei ‘hoa ohipa no te Atua’ e ei “feia e pee ra i te Mesia.” (Kor. 1, 3:9; Kor. 2, 2:17) Maoti raua e hope ai ia tatou i te rave i tera ohipa! Auê tatou i te fanaˈo e i te oaoa i te rave i tera ohipa a tauturu atoa ˈi ia vetahi ê ia na reira!—A taio i te Philipi 4:13.

HIMENE 79 A haapii na ia ratou ia mau papu

^ Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faariro ia vetahi ê ei pǐpǐ atoa na ˈna e ia haapii ia ratou ia haapao i te mau mea atoa ta ˈna i faaue atu. E hiˈopoa mai tatou e nafea ia pee i tera faaueraa a Iesu. Ua niuhia te tahi tuhaa o teie tumu parau haapiiraa i nia i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 2004 i te api 19-24.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faataa ra te tuahine i te titauhia i te piahi ia rave no te here atu â i te Atua. I muri mai, te faaohipa ra te piahi i na manaˈo tauturu e toru ta to ˈna taata haapii i horoa ˈtu.