Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 47

E farii anei oe ia faatitiaifaro-noa-hia oe?

E farii anei oe ia faatitiaifaro-noa-hia oe?

“Taeae ma . . . ia tamau â outou i te oaoa, i te faatitiaifarohia.”—KOR. 2, 13:11.

HIMENE 54 “Teie te eˈa”

HAAPOTORAA *

1. Ia au i te Mataio 7:13, 14, no te aha mea tano ia parau tei nia te mau tavini a Iehova i te hoê eˈa?

 TEI nia te mau tavini atoa a Iehova i te eˈa e aratai atu i te ao apî ta ˈna e haamau. I te mau mahana atoa, te tutava ra tatou i te haere maite na nia i te eˈa e tae atu ai tatou i te ora. Mai ta Iesu râ i parau, mea ôaôa te reira, mea ohie ïa no tatou te taata tia ore ia faarue i tera eˈa.—A taio i te Mataio 7:13, 14; Gal. 6:1.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ E tauturu mai te haehaa a faatitiaifarohia ˈi tatou.”)

2 Ia faaea noa tatou i nia i te eˈa ôaôa e aratai i te ora, e titauhia ia faatitiaifaro noa i to tatou feruriraa, huru e haerea. Ua parau te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Korinetia ia tamau ratou i “te faatitiaifarohia.” (Kor. 2, 13:11) No tatou atoa tera aˈoraa. I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou e nafea te Bibilia e te hoa feruriraa paari e tauturu mai ai ia faatitiaifaro ia tatou, eaha te nehenehe e tapea ia tatou ia pee i te aratairaa a ta Iehova faanahonahoraa, e oia atoa i te faufaaraa o te haehaa no te tamau i te tavini ia Iehova ma te oaoa a faatitiaifaro-noa-hia ˈi tatou.

A VAIIHO I TE PARAU A TE ATUA IA FAATITIAIFARO IA OE

3. E nafea te Parau a te Atua e tauturu mai ai ia tatou?

3 E ere i te mea ohie ia taa i to tatou iho manaˈo e huru, mea haavarevare hoi to tatou aau e mea fifi atoa ia ite ihea te reira e aratai ai ia tatou. (Ier. 17:9) E nehenehe tatou e haavarehia i “te mau manaˈo hape.” (Iak. 1:22) Mea titauhia ïa ia faaohipa i te Parau a te Atua no te hiˈopoa ia tatou iho. Na te reira e faaite mai i te rotoraa, e “te mau manaˈo e opuaraa” o to tatou aau. (Heb. 4:12, 13) E au te Parau a te Atua i te matini o te hiˈopoa i te rotoraa o to tatou tino. Mea titauhia râ te haehaa no te pee i te aˈoraa a te Bibilia e ta te mau tia o te Atua.

4. Eaha te faaite ra ua riro mai te arii Saula ei taata teoteo?

4 Te faaite mai ra te hiˈoraa o te arii Saula i te tupu ia ore tatou ia faatupu i te haehaa. Ua riro mai Saula ei taata teoteo, te tumu ïa o ˈna i ore ai i farii e titauhia ia faatitiaifarohia to ˈna feruriraa e haerea. (Sal. 36:1, 2; Hab. 2:4) Ua ite-maitai-hia te reira a faaite ai Iehova ia Saula eaha te rave ia upootia oia i nia i te ati Amaleka. Aita râ Saula i haapao i te faaueraa a Iehova. I to te peropheta Samuela farereiraa ia ˈna, aita Saula i farii ua hape o ˈna. Ua imi oia i te otoheraa a parau ai e ere i te hape rahi roa e ua pari no vetahi ê te hape. (Sam. 1, 15:13-24) Na mua ˈtu, ua faaite aˈena oia i tera huru haerea. (Sam. 1, 13:10-14) Ua vaiiho Saula i te teoteo ia aˈa i roto i to ˈna aau. Aita oia i faatitiaifaro i to ˈna feruriraa, ua aˈo e ua faarue atura Iehova ia ˈna.

5. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Saula?

5 No te ore e pee i te hiˈoraa o Saula, e ui anaˈe ia tatou iho: ‘A taio ai i te hoê aˈoraa Bibilia, e imi anei au i te otoheraa no te faatia i to ˈu manaˈo? E parau anei au e ere i te hape rahi ta ˈu i rave? E pari anei au ia vetahi ê?’ Ia pahono tatou e i te hoê o teie mau uiraa, e titauhia ïa ia faatitiaifarohia to tatou feruriraa e huru. Ia ore, e nehenehe to tatou aau e teoteo e e faarue Iehova ia tatou.—Iak. 4:6.

6. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te arii Saula e te arii Davida?

6 E taa-ê-raa rahi to rotopu i te arii Saula e te arii Davida tei hinaaro rahi i “te ture a Iehova.” (Sal. 1:1-3) Ua ite Davida e faaora Iehova i te feia haehaa, e patoi râ oia i te feia teoteo. (Sam. 2, 22:28) Ua farii ïa Davida ia faatitiaifaro te ture a te Atua i to ˈna feruriraa. Ua papai oia: “E haamaitai â vau ia Iehova o tei haapii mai ia ˈu ra; te aˈo maira tau manaˈo aau ia ˈu i te rui.”—Sal. 16:7.

TE PARAU A TE ATUA

E faaara mai te Parau a te Atua ia atea ê tatou i te eˈa e aratai i te ora. Mai te peu e taata haehaa tatou, e vaiiho tatou i te Parau a te Atua ia faatitiaifaro i to tatou feruriraa (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. Eaha ta tatou e rave ia faatupu tatou i te haehaa?

7 Ia faatupu tatou i te haehaa, e vaiiho tatou i te Parau a te Atua ia faatitiaifaro i to tatou feruriraa hou te reira a turai mai ai ia hape. E nehenehe te Parau a te Atua e faaauhia i te hoê reo o te na ô mai: “Teie te eˈa: e na reira i te haere.” E faaara mai te reira ia ore tatou ia tioi ê i te pae atau e te pae aui. (Isa. 30:21) E maitai rahi te noaa mai ia faaroo tatou ia Iehova, e eita atoa ïa tatou e aˈohia e te taata. (Isa. 48:17) Hau atu â, eita tatou e atea ê ia Iehova, te aˈo nei hoi oia ia tatou mai te hoê metua tane î i te here.—Heb. 12:7.

8. Ia au i te Iakobo 1:22-25, e nafea te Parau a te Atua e riro ai ei hiˈo no tatou?

8 E au te Parau a te Atua i te hiˈo. (A taio i te Iakobo 1:22-25.) Hou a faarue ai i te fare i te mau poipoi atoa, te haere nei te rahiraa o tatou i mua i te hiˈo. E ite ïa tatou eaha te titauhia ia faaafaro hou a haere ai i mua i te taata. Ia taio atoa tatou i te Bibilia i te mau mahana atoa, e ite tatou e nafea ia faatitiaifaro i to tatou feruriraa e huru. E rave rahi tei tauturuhia a taio ai ratou i te irava mahana i te poipoi hou a faarue ai i te fare. E vaiiho ratou i te reira ia ohipa i nia i to ratou feruriraa. E i te roaraa o te mahana, e imi ratou i te ravea no te faaohipa i te aˈoraa Bibilia. E titau-atoa-hia râ ia rave i ta tatou iho haapiiraa Bibilia ma te taio e ma te feruri maite i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa. E ere paha i te ohipa rahi roa, mea faufaa râ no te faaea i nia i te eˈa ôaôa e aratai i te ora.

A FAAROO I TE HOA FERURIRAA PAARI

TE HOA FERURIRAA PAARI

E horoa mai paha te tahi hoa Kerisetiano feruriraa paari i te hoê aˈoraa maitai. E mauruuru anei oe ua noaa ia ˈna te itoito no te paraparau ia oe? (A hiˈo i te paratarafa 9)

9. No te aha paha te hoê hoa e aˈo ai ia oe?

9 Ua rave aˈenei oe i te tahi mea o tei faaatea ê ia oe ia Iehova? (Sal. 73:2, 3) Ia haere mai te tahi hoa feruriraa paari e aˈo ia oe, e faaroo e e haapao anei oe i ta ˈna aˈoraa? Mai te peu e e, mea maitai ïa e e mauruuru oe ua faaitoito o ˈna i te haere mai e farerei ia oe.—Mas. 1:5.

10. Ia aˈo mai te hoê hoa, eaha to oe huru e tia ˈi?

10 Te haamanaˈo mai ra te Parau a te Atua: “E mea haapao maitai te mauiui ta te hoa mau e faatupu.” (Mas. 27:6, New World Translation) Teie te tahi faahohoˈaraa: A feruri na te hinaaro ra oe e haere i te tahi atu pae o te hoê purumu mea pereoo roa e tei nia oe i ta oe vini. Haamata ˈtura oe i te haere ma te ore e hiˈo i te pereoo, haru mai nei te hoê hoa i to oe rima ma te huti ia oe i muri. Ua haamauiui te reira i to oe rima, auaa râ o ˈna i na reira i ore ai oe i û i te pereoo. E mauiui â oe tau mahana, eita râ oe e inoino i to oe hoa. E mauruuru oe ua tauturu mai o ˈna. Hoê â huru ia faaara mai te hoê hoa eita te Atua e farii i ta oe huru paraparau aore ra ohipa, e mauiui paha oe i te haamataraa. Mea maamaa ia riri e ia inoino no ta ˈna aˈoraa! (Koh. 7:9) A mauruuru râ ua noaa ia ˈna te itoito no te aˈo ia oe.

11. Eaha te nehenehe e turai ia tatou ia patoi i te aˈoraa a te hoê hoa?

11 Eaha te nehenehe e turai ia tatou ia patoi i te aˈoraa a te hoê hoa î i te here? O te teoteo ïa! Mea au roa na te feia teoteo ia ‘faanavenavehia to ratou tariˈa, e fariu ê râ ratou i to ratou tariˈa i te parau mau.’ (Tim. 2, 4:3, 4) I to ratou manaˈo, o ratou te mea maitai e te mea ite aˈe. Ua parau râ te aposetolo Paulo: “Ia manaˈo hoi te tahi e mea faufaa oia e aita nei hoi, te haavare ra o ˈna ia ˈna iho.” (Gal. 6:3) Ua faataa maitai te arii Solomona i te reira a papai ai: “Maitai to te taata apî haehaa ra ma te paari, i te arii ruhiruhia ma te maamaa ra, e ore e faaroo mai i te aˈo ra.”—Koh. 4:13.

12. Ia au i te Galatia 2:11-14, eaha te haapiiraa e huti mai i te huru o te aposetolo Petero?

12 A feruri na i te huru o te aposetolo Petero a aˈo ai te aposetolo Paulo ia ˈna i mua i te taata. (A taio i te Galatia 2:11-14.) Ua nehenehe Petero e inoino i ta Paulo mau parau, i ta ˈna huru paraparau e i te vahi ta ˈna i maiti no te aˈo ia ˈna. E taata feruriraa paari râ Petero, ua farii oia i te aˈoraa e aita atoa i inoino ia Paulo. I muri aˈe, ua faahiti o ˈna ia Paulo mai to ˈna “taeae here.”—Pet. 2, 3:15.

13. Eaha te titauhia ia oe ia feruri hou a aˈo ai i te hoê hoa?

13 Ia opua noa ˈtu oe e aˈo i te hoê hoa, eaha te titauhia ia oe ia feruri? Hou a farerei ai ia ˈna, a ui ia oe iho: ‘Aita anei au e manaˈo ra e taata maitai aˈe au?’ (Koh. 7:16) Te taata tera to ˈna huru feruriraa, e haava ïa ia vetahi ê, eiaha ia au i ta Iehova mau ture aveia, ia au râ i to ˈna iho manaˈo e peneiaˈe, eita o ˈna e faaite i te aroha hamani maitai. Ia oti teie hiˈopoaraa e te manaˈo noa ra oe e titauhia ia paraparau i to oe hoa, a faataa papu atu i te fifi e a faaohipa i te mau uiraa o te haaferuri ia ˈna no nia i te ohipa ta ˈna i rave. Ia tuati ta oe e parau i ta te mau Papai e haapii ra ma te haamanaˈo e ere na oe e haava, na Iehova râ. (Roma 14:10) A faaohipa i te mau aˈoraa paari a te Bibilia, e a aˈo ai i te hoa, a pee i to Iesu aumihi. (Mas. 3:5; Mat. 12:20) Mai ta tatou hoi i na reira ia vetahi ê, e na reira atoa mai Iehova ia tatou.—Iak. 2:13.

A PEE I TE ARATAIRAA A TE FAANAHONAHORAA A IEHOVA

TE FAANAHONAHORAA A IEHOVA

E faaineine te faanahonahoraa a te Atua i te mau papai, video e putuputuraa o te tauturu ia tatou ia haapao i te mau aˈoraa Bibilia. I te tahi taime, e faatanotano te Tino aratai i te mau faanahoraa i ravehia no ta tatou ohipa pororaa (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. E nafea te faanahonahoraa a te Atua e tauturu ai ia tatou?

14 I nia i te eˈa e tae atu ai i te ora, te aratai ra Iehova ia tatou maoti te tuhaa i nia i te fenua o ta ˈna faanahonahoraa o te haapii mai ra na roto i te mau video, papai e putuputuraa ia haapao i te mau aˈoraa Bibilia. A imi ai te Tino aratai i te ravea no te rave maite atu â i ta tatou ohipa pororaa, e ani ratou i te tauturu a te varua moˈa. E tamau râ ratou i te hiˈopoa e titauhia anei ia faatanotano i te mau faaotiraa ta ratou i rave aˈena. No te aha? No te mea “te taui ra hoi te tupuraa o teie nei ao” e e titauhia i te faanahonahoraa ia faaau i te mau tupuraa apî.—Kor. 1, 7:31.

15. Eaha te mau tupuraa tei tamata i te faaroo o te tahi mau taeae e tuahine?

15 Papu, ua ineine tatou i te farii i ta te Bibilia e haapii ra e i te pee i te mau faaueraa a te Atua. Eaha râ to tatou huru ia rave te faanahonahoraa i te hoê faaotiraa o te taui i to tatou oraraa? Ei hiˈoraa, i te mau matahiti i mairi, ua maraa roa te mau haamâuˈaraa no te patu e no te atuatu i te mau vahi haamoriraa. Ua ani ïa te Tino aratai ia faaohipa e rave rahi amuiraa i te hoê â Piha a te Basileia. No reira i hoohia ˈi te tahi mau Piha a te Basileia e i faaorehia ˈi te tahi mau amuiraa. E faaohipahia ïa te moni no te hamani i te Piha a te Basileia i te mau vahi e hinaaro-rahi-hia te reira. Te ora ra anei oe i te vahi ua hoohia te Piha a te Basileia e ua faaorehia te tahi amuiraa? E ere paha i te mea ohie ia faaau i teie mau tupuraa apî? E haere atea vetahi feia poro no te apiti i te putuputuraa. No te feia i ohipa i roto i te paturaa e te atuaturaa o te Piha a te Basileia, e uiui paha ratou no te aha te reira e hoohia ˈi i teie nei. Peneiaˈe, e manaˈo ratou ua mâuˈa to ratou taime. Noa ˈtu râ, ua turu noa ratou i te mau faaotiraa i ravehia e e nehenehe ratou e haapopouhia.

16. E nafea te Kolosa 3:23, 24 e tauturu mai ai ia tamau i te oaoa?

16 E tamau tatou i te oaoa ma te haamanaˈo te ohipa ra tatou no Iehova e na ˈna e aratai ra i ta ˈna faanahonahoraa. (A taio i te Kolosa 3:23, 24.) E hiˈoraa maitai ta te arii Davida i vaiiho mai a horoa ˈi i te moni no te paturaa o te hiero. Ua parau oia: “O vai râ vau nei, e eaha to ˈu nei mau taata, e tia ˈi ia matou ia hopoi noa ˈtu mai teie te huru? No ǒ na mai ia oe te mau mea atoa nei, e na oe iho tei hopoihia ˈtu e matou nei.” (Par. 1, 29:14) A horoa ˈi i te moni, te hopoi atoa ra tatou ia Iehova i te mau mea no ǒ mai ia ˈna ra. Te mauruuru atoa ra Iehova i te taime, te puai e te mau faufaa ta tatou e horoa no te turu i ta ˈna ohipa.—Kor. 2, 9:7.

A FAAEA NOA I NIA I TE EˈA ÔAÔA

17. No te aha eiaha e toaruaru ia titauhia ia faatitiaifarohia oe?

17 No te faaea i nia i te eˈa ôaôa, e titauhia ia tatou paatoa ia pee maite i te mau taahiraa avae o Iesu. (Pet. 1, 2:21) Mai te peu e titauhia ia faatano i to outou taahiraa avae, eiaha e toaruaru. E tapao hoi te reira te hinaaro ra oe e pee i ta Iehova aratairaa. A haamanaˈo, eita Iehova e titau ia pee tatou ia Iesu ma te tia roa, e taata tia ore hoi tatou.

18. Eaha te titauhia ia rave no te tapae i roto i te ao apî?

18 E tiatonu anaˈe i te ao apî i mua nei e e farii anaˈe ia faatitiaifarohia to tatou feruriraa, huru e haerea. (Mas. 4:25; Luka 9:62) E tamau anaˈe i te faatupu i te haehaa, i te oaoa e i “te faatitiaifarohia.” (Kor. 2, 13:11) Ia na reira tatou, tei ia tatou noa “te here e te hau o te Atua.” Eita noa tatou e tapae i roto i te ao apî, e oaoa atoa râ a haere ai na nia i te eˈa e aratai atu i te ora!

HIMENE 34 E haere anaˈe ma te hapa ore

^ Mea fifi paha no vetahi o tatou ia taui i to tatou feruriraa, huru e haerea. E faataa mai teie tumu parau no te aha e titauhia ia tatou ia na reira e e nafea ia tamau i te oaoa a faatitiaifaro-noa-hia ˈi tatou.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A faataa ˈi te taeae apî i tei tupu no te hoê faaotiraa ta ˈna i rave, te faaroo noa ra te tahi atu taeae no te ite e titauhia anei ia horoa i te aˈoraa.