ARTICOLUL DE STUDIU 49

Învierea, o speranță sigură!

Învierea, o speranță sigură!

„Am în Dumnezeu speranța . . . că va fi o înviere.” (FAP. 24:15)

CÂNTAREA 151 ‘Va chema’

PREZENTARE *

1, 2. Ce speranță extraordinară au slujitorii lui Iehova?

ESTE esențial să avem o speranță. Unii speră să se bucure de o căsnicie fericită, să aibă copii sănătoși sau să se vindece de o boală gravă. Și noi, slujitorii lui Iehova, nutrim, poate, aceste speranțe. Dar speranța pe care o prețuim cel mai mult este aceea de a trăi veșnic și de a ne reîntâlni cu cei dragi care vor fi readuși la viață.

2 Apostolul Pavel a afirmat: „Am în Dumnezeu speranța . . . că va fi o înviere atât a celor drepți, cât și a celor nedrepți”. (Fap. 24:15) Pavel nu a fost primul care a vorbit despre speranța învierii. Și patriarhul Iov și-a exprimat această speranță. Iov a fost sigur că Dumnezeu își va aminti de el și că îl va trezi la viață. (Iov 14:7-10, 12-15)

3. Cum ne ajută cuvintele din 1 Corinteni, capitolul 15?

3 „Învierea morților” face parte din „învățăturile de bază”, adică din ‘temelia’ tuturor învățăturilor creștine. (Evr. 6:1, 2) Argumentația lui Pavel cu privire la înviere este prezentată în 1 Corinteni, capitolul 15. Cuvintele sale trebuie să-i fi încurajat mult pe creștinii din secolul I. Ele ne încurajează și pe noi și ne consolidează speranța în înviere, speranță pe care, probabil, o nutrim de mult timp.

4. Care este temelia speranței noastre în înviere?

4 Învierea lui Isus Cristos ne dă certitudinea că cei dragi ai noștri care au murit vor fi readuși la viață. Învierea lui Cristos a făcut parte din „vestea bună” pe care Pavel le-a anunțat-o corintenilor. (1 Cor. 15:1, 2) De fapt, el a spus că credința unui creștin care nu crede în învierea lui Isus este zadarnică. (1 Cor. 15:17) Credința în învierea lui Isus este temelia speranței noastre creștine.

5, 6. Ce semnificație au pentru noi cuvintele din 1 Corinteni 15:3, 4?

5 La începutul argumentației sale despre înviere, Pavel a menționat trei adevăruri: 1) „Cristos a murit pentru păcatele noastre”, 2) „a fost înmormântat” și 3) „a fost sculat din morți a treia zi, potrivit Scripturilor”. (1 Cor. 15:3, 4)

6 Ce semnificație au pentru noi moartea, înmormântarea și învierea lui Isus? Profetul Isaia a prezis că Mesia va fi „îndepărtat din țara celor vii” și că i se va da „un mormânt cu cei răi”. Mai mult decât atât, a spus că Mesia va purta „păcatul multora”. Isus a făcut aceasta dându-și viața ca răscumpărare. (Is. 53:8, 9, 12; Mat. 20:28; Rom. 5:8) Prin urmare, moartea, înmormântarea și învierea lui Isus constituie fundamentul speranței noastre de a fi eliberați din păcat și moarte și de a ne reîntâlni cu cei dragi care au murit.

MĂRTURIA MULTOR MARTORI

7, 8. De ce putem fi siguri că Isus a fost înviat?

7 Pentru a crede cu tărie că va avea loc o înviere, trebuie să fim ferm convinși că Isus a înviat. De ce putem fi siguri că Iehova l-a readus la viață pe Isus?

8 Au existat mulți martori oculari care au depus mărturie despre învierea lui Isus. (1 Cor. 15:5-7) Primul martor menționat de Pavel a fost apostolul Petru (Chifa). Mai mulți discipoli au confirmat că Petru l-a văzut pe Isus după ce acesta a înviat. (Luca 24:33, 34) ‘Cei doisprezece’, adică apostolii, l-au văzut și ei pe Isus după învierea sa. Apoi, Cristos „li s-a arătat la peste 500 de frați odată”, probabil cu ocazia evenimentului fericit din Galileea, consemnat în Matei 28:16-20. De asemenea, Isus „i s-a arătat lui Iacov”, foarte probabil fratele său vitreg, care, la început, nu a crezut că Isus era Mesia. (Ioan 7:5) Dar, după ce a văzut că Isus a înviat, Iacov s-a convins de acest lucru. Este demn de remarcat că, în jurul anului 55 e.n., când Pavel a scris această scrisoare, erau încă în viață mulți martori oculari ai învierii lui Isus. Prin urmare, oricine se îndoia cu privire la învierea lui Isus putea să discute cu martori demni de încredere.

9. În conformitate cu Faptele 9:3-5, ce dovezi suplimentare a putut aduce Pavel cu privire la învierea lui Isus?

9 Mai târziu, Isus i s-a arătat chiar lui Pavel (Saul). (1 Cor. 15:8) Acesta era în drum spre Damasc când a auzit vocea lui Isus și l-a văzut într-o viziune în glorie cerească. (Fap. 9:3-5) Experiența prin care a trecut Pavel a constituit o dovadă în plus că învierea lui Isus a fost reală. (Fap. 26:12-15)

10. Ce a făcut Pavel, animat de convingerea că Isus înviase?

10 Mărturia lui Pavel a avut o mare greutate pentru unii, întrucât venea din partea unui fost persecutor al creștinilor. Însă, după ce s-a convins că Isus înviase, Pavel s-a străduit să-i convingă și pe alții cu privire la acest fapt. În timp ce predica adevărul că Isus a murit, dar că a fost înviat, Pavel a îndurat bătăi, închisoare și naufragii. (1 Cor. 15:9-11; 2 Cor. 11:23-27) Fiind ferm convins că Isus înviase, Pavel a fost dispus să-și apere această convingere cu prețul vieții. Nu-i așa că mărturia primilor creștini îți întărește și ție convingerea că Isus a fost înviat și că va exista o înviere?

PAVEL CORECTEAZĂ CONCEPȚII GREȘITE

11. De ce aveau unii creștini din Corint concepții greșite cu privire la înviere?

11 Unii creștini din orașul grecesc Corint aveau concepții eronate cu privire la înviere, ajungând până acolo încât să spună „că nu există înviere a morților”. (1 Cor. 15:12) De ce? Filozofii dintr-un alt oraș grecesc, Atena, luau în derâdere ideea că Isus înviase. După cât se pare, și unii locuitori ai Corintului, inclusiv membri ai congregației creștine, au fost influențați de această concepție. (Fap. 17:18, 31, 32) Alții nu credeau într-o înviere propriu-zisă, ci în una simbolică, considerând că oamenii „morți” în păcat „reveneau la viață” când deveneau creștini. Întrucât acești oameni nu acceptau învierea, indiferent din ce motiv, credința lor era zadarnică. Dacă Dumnezeu nu-l înviase pe Isus, însemna că nu se plătise nicio răscumpărare, iar ei rămâneau în păcat. Prin urmare, cei care negau învierea nu aveau o speranță reală. (1 Cor. 15:13-19; Evr. 9:12, 14)

12. În armonie cu 1 Petru 3:18, 22, în ce sens a fost diferită învierea lui Isus de învierile anterioare?

12 Pavel constatase personal că Cristos fusese „sculat din morți”. Această înviere era superioară învierilor care avuseseră loc înainte pe pământ, întrucât cei înviați au murit din nou. Pavel a spus că Isus era „primul rod dintre cei care au adormit în moarte”. În ce sens? El a fost prima persoană înviată ca ființă spirituală și primul dintre oameni care a urcat la cer. (1 Cor. 15:20; Fap. 26:23; 1 Pet. 3:18, 22.)

CEI CARE „VOR FI READUȘI LA VIAȚĂ”

13. Ce contrast a realizat Pavel între Adam și Isus?

13 Cum este posibil ca prin moartea unui singur om să fie aduși la viață milioane de oameni? Pavel dă un răspuns logic la această întrebare. El pune în contrast consecințele păcatului lui Adam asupra omenirii cu beneficiile pe care ni le aduce jertfa lui Cristos. Referindu-se la Adam, Pavel a scris că „moartea a venit printr-un om”. Când a păcătuit, Adam a adus moartea asupra lui și a descendenților săi. Noi continuăm să suportăm consecințele dezastruoase ale neascultării lui Adam. Însă învierea Fiului lui Dumnezeu a deschis în fața omenirii un viitor luminos! „Învierea morților vine tot printr-un om”, Isus. Pavel explică: „Așa cum toți mor prin Adam, tot așa toți vor fi readuși la viață prin Cristos”. (1 Cor. 15:21, 22)

14. Va fi înviat Adam? Explicați.

14 Ce a vrut să spună Pavel prin cuvintele „toți mor prin Adam”? (1 Cor. 15:22) Pavel se referea la descendenții lui Adam, care au moștenit de la el păcatul și imperfecțiunea și care, din această cauză, sunt supuși morții. (Rom. 5:12) Adam nu se numără printre cei care „vor fi readuși la viață”. El nu beneficiază de răscumpărarea oferită de Cristos, întrucât era perfect când a ales să nu asculte de Dumnezeu. Cei ce vor fi judecați de „Fiul omului” drept „capre” vor avea același sfârșit ca Adam: ‘moartea veșnică’. (Mat. 25:31-33, 46; Evr. 5:9)

Isus a fost prima persoană, dintre multe altele, care a fost înviată la viață cerească (Vezi paragrafele 15 și 16) *

15. Cine se numără printre „toți” cei care „vor fi readuși la viață”?

15 Să observăm că Pavel a spus: „Toți vor fi readuși la viață prin Cristos”. (1 Cor. 15:22) Pavel le scria creștinilor unși din Corint, care aveau să fie înviați la viață cerească. Acești creștini ‘erau sfințiți în unitate cu Cristos Isus și chemați să fie sfinți’. Când a vorbit despre „cei care au adormit în moarte . . . uniți cu Cristos”, Pavel s-a referit tot la creștinii unși. (1 Cor. 1:2; 15:18; 2 Cor. 5:17) Într-o altă scrisoare inspirată, Pavel a spus că cei „uniți cu [Isus] într-o moarte ca a lui” vor fi „uniți cu el și într-o înviere ca a lui”. (Rom. 6:3-5) Isus a fost înviat ca spirit și a mers la cer. Același lucru se va întâmpla cu toți cei care sunt „uniți cu Cristos”, adică cu toți creștinii unși cu spirit.

16. La ce s-a referit Pavel când l-a numit pe Isus „primul rod”?

16 Pavel a scris că Cristos a fost sculat din morți ca ‘prim rod dintre cei care au adormit în moarte’. Să ne amintim că au existat oameni, precum Lazăr, care au fost aduși din nou la viață pe pământ, însă Isus a fost primul care a înviat ca spirit și a primit viață eternă. El putea fi comparat cu primele roade pe care israeliții i le ofereau lui Dumnezeu. În plus, numindu-l pe Isus „primul rod”, Pavel a lăsat să se înțeleagă că, după Isus, și alte persoane urmau să fie înviate la viață cerească. La momentul stabilit, apostolii și alți oameni „uniți cu Cristos” aveau să fie înviați la viață cerească, la fel ca el.

17. Când aveau să-și primească răsplata cerească cei „uniți cu Cristos”?

17 Învierea cerească a celor „uniți cu Cristos” nu începuse încă atunci când Pavel le-a scris creștinilor din Corint. Pavel a menționat că această înviere urma să aibă loc în viitor: „Fiecare la rândul lui: Cristos este primul rod, după aceea, în timpul prezenței sale, cei ce sunt ai lui Cristos”. (1 Cor. 15:23; 1 Tes. 4:15, 16) Astăzi trăim în timpul prezisei ‘prezențe’ a lui Cristos. Apostolii și alți creștini unși cu spirit care au murit au trebuit să aștepte prezența lui Cristos pentru a-și primi răsplata cerească și pentru a fi „uniți cu el . . . într-o înviere ca a lui”.

AVEM O SPERANȚĂ SIGURĂ

18. a) Ce indicii avem că învierea cerească va fi urmată de o altă înviere? b) Așa cum reiese din 1 Corinteni 15:24-26, ce evenimente vor avea loc în cer?

18 Dar ce putem spune despre toți creștinii loiali care nu au speranța de a trăi în cer, alături de Cristos? Și ei sunt animați de speranța învierii. Biblia spune că Pavel și alții care merg la cer au parte de „învierea timpurie din morți”. (Filip. 3:11) Deducem din aceste cuvinte că va avea loc și altă înviere? Da, iar acest lucru este în armonie cu ceea ce a spus Iov despre viitorul său. (Iov 14:15) „Cei ce sunt ai lui Cristos” vor fi în cer cu Isus când el va reduce la nimic „orice guvernare și orice autoritate și putere”. „Ultimul dușman care va fi redus la nimic este moartea.” Cu siguranță, moartea adamică nu îi va mai afecta pe cei înviați la cer. Dar ce se va întâmpla cu alți oameni? (Citește 1 Corinteni 15:24-26.)

19. La ce pot aspira cei care nu au speranță cerească?

19 La ce pot aspira cei care nu au speranță cerească? Speranța lor se poate baza pe următoarele cuvinte ale lui Pavel: „Am . . . speranța . . . că va fi o înviere atât a celor drepți, cât și a celor nedrepți”. (Fap. 24:15) Evident, în cer nu poate intra nicio persoană nedreaptă. Prin urmare, aceste cuvinte se referă la o înviere care va avea loc pe pământ.

Credința în înviere ne ajută să privim cu încredere spre viitor (Vezi paragraful 20) *

20. Cum ți-a întărit acest articol speranța în înviere?

20 Fără îndoială, „va fi o înviere”! Cei care vor fi aduși la viață pe pământ vor avea perspectiva de a trăi pe el pentru totdeauna. Putem avea încredere deplină în împlinirea acestei promisiuni! Câtă mângâiere ne aduce ea când ne gândim la cei dragi ai noștri care dorm în moarte! Ei vor fi aduși la viață atunci când Cristos și alții „vor domni ca regi . . . 1 000 de ani”. (Rev. 20:6) Și tu poți avea speranța sigură că, în cazul în care vei muri înaintea începerii Domniei de O Mie de Ani, vei fi înviat. „Speranța [noastră] nu duce la dezamăgire.” (Rom. 5:5) Ea ne dă tăria de a merge mai departe și ne ajută să-i slujim lui Dumnezeu cu și mai multă bucurie. Dar, din 1 Corinteni, capitolul 15, învățăm și alte lucruri, așa cum vom vedea în articolul următor.

CÂNTAREA 140 În curând, vom trăi veșnic!

^ par. 5 Întâia Corinteni, capitolul 15, vorbește despre înviere. De ce este importantă pentru noi această învățătură și de ce putem fi siguri că Isus a fost înviat? În articolul de față se vor analiza aceste două întrebări importante, precum și altele cu privire la înviere.

^ par. 56 LEGENDA IMAGINII: Isus a fost prima persoană înălțată la cer. (Fap. 1:9) Printre discipolii care aveau să i se alăture se numără Toma, Iacov, Lidia, Ioan, Maria și Pavel.

^ par. 58 LEGENDA IMAGINII: Un frate și-a pierdut în moarte soția iubită, alături de care i-a slujit lui Iehova mult timp. Animat de convingerea că soția lui va fi înviată, el continuă să-i slujească lui Iehova cu loialitate.