Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 51

Te faaora nei Iehova i tei toaruaru

Te faaora nei Iehova i tei toaruaru

“Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.”—SAL. 34:18.

HIMENE 30 E Atua, Hoa, Metua oia no ˈu

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

 I TE tahi taime, e feruri paha tatou mea poto te oraraa e ua “î hoi i te peapea.” (Ioba 14:1) E toaruaru iho â ïa tatou i te tahi taime. Ua farerei atoa e rave rahi tavini a Iehova i tahito ra i tera tupuraa e ua tae roa vetahi i te hinaaro e pohe. (Arii 1, 19:2-4; Ioba 3:1-3, 11; 7:15, 16) Ua tamau râ Iehova, te Atua ta ratou i tiaturi, i te tamahanahana e i te faaitoito ia ratou. Ua papaihia to ratou aamu ei haapiiraa e ei tamahanahanaraa no tatou.—Roma 15:4.

2 I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o te tahi mau tavini a Iehova tei faaruru i te fifi mai ia Iosepha te tamaiti a Iakoba, te vahine ivi Naomi e ta ˈna hunoa o Ruta, te ati Levi tei papai i te Salamo 73 e te aposetolo Petero. Mea nafea Iehova i te faaitoitoraa ia ratou? Eaha te mau haapiiraa e huti mai i to ratou hiˈoraa? E haapapu mai te pahonoraa i teie mau uiraa “te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra” e “te faaora nei oia i te taata aau taiâ.”—Sal. 34:18.

UA FAAOROMAI IOSEPHA NOA ˈTU TE FIFI

3-4. Eaha te tupuraa fifi ta Iosepha i farerei i to ˈna apîraa?

3 E 17 matahiti to Iosepha a moemoeâ ˈi o ˈna e piti taime. Na roto i tera ravea, ua faaite te Atua e riro Iosepha i te hoê mahana ei taata faufaa e te faaturahia i roto i to ˈna utuafare. (Gen. 37:5-10) Tau taime râ i muri aˈe i to ˈna moemoeâraa, ua hoo to ˈna mau taeae ia ˈna e riro atura o ˈna ei tîtî na te hoê tia no Aiphiti o Potiphara te iˈoa. Aita roa ˈtu ïa Iosepha i faaturahia mai ta ˈna i moemoeâ! (Gen. 37:21-28) Ua taui taue te oraraa o Iosepha, i riro na oia ei tamaiti herehia e to ˈna metua, i teie nei râ, e tîtî ïa na te hoê taata Aiphiti o te ore e haamori ra ia Iehova.—Gen. 39:1.

4 Ua ino roa ˈtu te tupuraa o Iosepha a pari ai te vahine a Potiphara ua mafera Iosepha ia ˈna. Ma te ore e imi i te haapapuraa, ua huri Potiphara ia Iosepha i roto i te tapearaa e ua mau o ˈna i te fifi auri. (Gen. 39:14-20; Sal. 105:17, 18) A feruri na i te huru o teie taurearea tei pari-haavare-hia i te mafera i te vahine e i te faahaparaa atoa ta te reira i faatupu i nia i te iˈoa o Iehova! I roto i teie tupuraa, ua toaruaru Iosepha!

5. Eaha ta Iosepha i rave ia ore oia ia toaruaru atu â?

5 I roto i to ˈna tiaraa tîtî e mau auri, aita ta Iosepha e ravea no te taui i to ˈna tupuraa. Eaha tei tauturu ia ˈna ia tapea i te hoê feruriraa maitai? Aita o ˈna i tiatonu i te mau mea ta ˈna e ore e nehenehe faahou e rave, ua haapao maite râ o ˈna i te ohipa i tuuhia ˈtu ia ˈna. Te mea faufaa roa ˈtu, ua faaoaoa noa Iosepha i te aau o to ˈna Atua e ua haamaitai Iehova i te mau mea atoa ta Iosepha i rave.—Gen. 39:21-23.

6. Mea nafea te moemoeâ a Iosepha i te faaitoitoraa ia ˈna?

6 Ua itoito-atoa-hia paha Iosepha i te haamanaˈoraa i te moemoeâ ta ˈna i ite tau matahiti na mua ˈtu. Ua haapapu te reira e farerei â o ˈna i to ˈna utuafare e e maitai mai to ˈna tupuraa. E tera iho â tei tupu! I te 37raa o to ˈna matahiti, ua tupu ta ˈna moemoeâ ma te faahiahia mau!—Gen. 37:7, 9, 10; 42:6, 9.

7. Ia au i te Petero 1, 5:10, eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai tamau i te fifi?

7 Te haapiiraa no tatou: Te haamanaˈo mai ra te aamu o Iosepha e mea ino teie nei ao e e rave te taata i te ohipa tia ore i nia ia tatou. E nehenehe atoa te hoê taeae aore ra tuahine i roto i te faaroo e haamauiui ia tatou. Ia faariro râ tatou ia Iehova ei Mato e ei Haapuraa, eita to tatou aau e toaruaru e eita atoa tatou e faaea i te tavini ia ˈna. (Sal. 62:6, 7; a taio i te Petero 1, 5:10.) A haamanaˈo atoa 17 noa matahiti to Iosepha a faatupu ai Iehova i ta ˈna moemoeâ, te tiaturi atoa ra ïa Iehova i te feia apî e tavini ra ia ˈna. I teie mahana, e rave rahi atoa taurearea mai ia Iosepha o te faatupu nei i te faaroo ia Iehova e tei hurihia i roto i te fare tapearaa no to ratou auraro i ta te Atua mau faaueraa.—Sal. 110:3.

UA FAAOROMAI NAOMI E RUTA NOA ˈTU TE OTO

8. Eaha te tupuraa ta Naomi e Ruta i faaruru?

8 No te oˈe rahi, ua faarue Naomi e to ˈna utuafare ia Iuda no te haere e ora i Moabi. I reira, ua pohe ta ˈna tane Elimeleka e toe noa mai nei o ˈna e ta ˈna nau tamaiti. I muri mai, ua faaipoipo raua i na vahine Moabi ia Ruta e ia Oraphe. Ahuru matahiti i muri aˈe, pohe atoa ˈtura na tamaiti a Naomi ma te tamarii ore. (Ruta 1:1-5) A feruri na i te oto rahi o teie na vahine e toru! Parau mau, e nehenehe Ruta e Oraphe e faaipoipo faahou, na vai râ e aupuru ia Naomi o te paari noa ˈtura? No te hepohepo rahi, ua tae roa Naomi i te parau: “Eiaha vau ia parauhia o Naomi, ia parauhia râ vau o Mara, e oto rahi hoi ta te Manahope i tuu mai ia ˈu nei.” Ma te aau paruparu, ua faaoti Naomi e hoˈi i Betelehema e apee atoa ˈtura Ruta ia ˈna.—Ruta 1:7, 18-20.

Ua haapapu ta Iehova i rave no Naomi raua Ruta e tauturu iho â o ˈna i ta ˈna mau tavini a toaruaru e a oto ai ratou. Eita anei ïa oia e na reira atoa no oe? (A hiˈo i te paratarafa 8-13) *

9. Ia au i te Ruta 1:16, 17, 22, mea nafea te hunoa a Naomi i te faaitoitoraa ia ˈna?

9 I roto i tera tupuraa hepohepo mau, ua hinaaro Naomi i te tauturu tamau e te î i te here. E tera mau ta Ruta i rave, aita o ˈna i faarue ia Naomi, ua ati maite noa râ ia ˈna. (A taio i te Ruta 1:16, 17, 22.) I Betelehema, ua faaitoito Ruta i te ohi haere i te kerite na raua Naomi. Ua ite te taata e vahine maitai Ruta e te itoito atoa.—Ruta 3:11; 4:15.

10. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna here i te feia veve mai ia Naomi raua Ruta?

10 Ua horoa Iehova i te nunaa Iseraela i te hoê ture î i te here no te feia veve mai ia Naomi e Ruta. Ua faaue oia eiaha ia ooti haapau roa i te maa o te mau faaapu, ia vaiihohia râ te toea rii na te feia veve. (Lev. 19:9, 10) Aita ïa i titauhia ia taparu Naomi raua Ruta i te maa.

11-12. Eaha ta Boaza i rave ia oaoa Naomi raua Ruta?

11 Ua ohi haere Ruta i te kerite i roto i te aua fatuhia e te hoê taata taoˈa rahi o Boaza te iˈoa. Ua faahiahia roa teie taata i to Ruta here ia Naomi i faaoti ai o ˈna i te faaipoipo ia ˈna a nehenehe atu ai te faufaa a te utuafare o Naomi e haere i te mau tamarii a Ruta. (Ruta 4:9-13) Ua fanau Ruta e Boaza ia Obeda tei riro i muri aˈe ei papa ruau no te arii Davida.—Ruta 4:17.

12 A feruri na i te oaoa o Naomi a amo ai o ˈna i tera aiû iti e a haamauruuru atoa ˈi ia Iehova! I te tia-faahou-raa, e rahi roa ˈtu â te oaoa o Naomi e Ruta a ite ai ua riro Obeda ei tupuna no te Mesia fafauhia!

13. Eaha te haapiiraa faufaa ta tatou e huti mai na roto i te aamu o Naomi raua Ruta?

13 Te haapiiraa no tatou: A faaruru ai i te ati, e toaruaru e e paruparu roa paha to tatou aau. Peneiaˈe, e manaˈo tatou aita e ravea no to tatou fifi. I tera mau taime, e titauhia ia tiaturi taatoa i to tatou Metua i te raˈi e ia vai piri noa e to tatou mau taeae e tuahine i roto i te faaroo. Eita Iehova e tatara i to tatou fifi, aita hoi o ˈna i faatia mai i te tane e na tamaiti a Naomi. E tauturu râ Iehova ia tatou ia faaoromai tamau, peneiaˈe na roto i te tauturu î i te here a to tatou fetii taeae.—Mas. 17:17.

FATATA TE TAHI ATI LEVI I TE FAAEA I TE TAVINI IA IEHOVA

I to ˈna faahinaaroraa i te oraraa o te feia o teie nei ao, ua fatata te ati Levi i papai i te Salamo 73 i te faaea i te tavini ia Iehova. E nehenehe atoa te reira e tupu i nia ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 14-16)

14. No te aha te hoê ati Levi i toaruaru roa ˈi?

14 Na te hoê ati Levi i papai i te Salamo 73, ua tavini ïa oia i roto i te fare o Iehova. I te hoê râ taime, ua toaruaru roa oia. Ua haamata hoi oia i te faahinaaro i te oraraa fanaˈo o te feia ino e teoteo. (Sal. 73:2-9, 11-14) E faufaa ta ratou, e oraraa oaoa e aita e haapeapearaa! A ite ai i te maitai o te feia ino, ua toaruaru roa te papai salamo e na ô atura: “E tamâraa faufaa ore . . . ta ˈu i tau aau nei, e te horoiraa hoi i tau rima i te hapa ore.” E nehenehe tera huru feruriraa e turai ia ˈna ia faaea i te tavini ia Iehova.

15. Ia au i te Salamo 73:16-19, 22-25, eaha tei tauturu i te ati Levi ia faaea i te toaruaru?

15 A taio i te Salamo 73:16-19, 22-25. Ua haere te ati Levi i roto i “te vahi moˈa a te Atua ra.” I rotopu i te feia e haamori ra ia Iehova, ua nehenehe o ˈna e feruri maite a pure atu ai no to ˈna tupuraa. Papu atura ia ˈna aita o ˈna i faaite i te paari e ua fatata roa o ˈna i te atea ê ia Iehova. Ua taa atoa ia ˈna tei nia te feia ino i te vahi paheehee e e hopearaa ino to ratou! Ia faaea te ati Levi i te faahinaaro i te maitai o te feia ino e i te toaruaru, e titauhia ia faatupu o ˈna i te hoê â manaˈo e to Iehova. A na reira ˈi, ua topa to ˈna hau e oaoa faahou atura. Teie ta ˈna i parau: “O vai râ ta ˈu i nia i . . . te fenua atoa nei, tei auhia ˈtu e au ra maori râ o oe [Iehova]?”

16. Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o te tahi ati Levi?

16 Te haapiiraa no tatou: Eiaha roa tatou ia faahinaaro i te oraraa fanaˈo o te feia ino. No te hoê taime poto noa to ratou oaoa e aita to ratou e a muri aˈe papu! (Koh. 8:12, 13) Ia faahinaaro tatou ia ratou, e toaruaru tatou e e faaea atoa paha i te here ia Iehova. A hiˈo ai i te manuïa o te feia ino, a rave mai te ati Levi: A haapao i te mau aˈoraa î i te here no ǒ mai i te Atua e a amuimui atu i te feia e rave ra i to Iehova hinaaro. Mea faufaa ia here na mua roa ia Iehova no te oaoa e no te faaea i nia i te eˈa e aratai i “te ora mau.”—Tim. 1, 6:19.

UA TOARUARU PETERO NO TO ˈNA MAU PARUPARU

E nehenehe tatou e itoitohia aore ra e faaitoito ia vetahi ê ia feruri i tei tauturu ia Petero ia tamau i te tavini i te Atua a toaruaru ai oia (A hiˈo i te paratarafa 17-19)

17. No te aha Petero i toaruaru ai?

17 E taata peepee te aposetolo Petero, i te tahi râ taime, ua haa e ua paraparau oia ma te feruri ore a tatarahapa ˈtu ai i muri aˈe. A parau ai Iesu i ta ˈna mau aposetolo e mauiui e e pohe o ˈna, tamaˈi atura Petero ia ˈna a na ô ai: “E ore roa oe e roohia i teie mau mea.” (Mat. 16:21-23) Aˈo ihora Iesu ia Petero. A haere mai ai te faehau e haru ia Iesu, aita Petero i feruri, rave mai nei i te ˈoˈe e tâpû atura i te tariˈa o te tavini a te tahuˈa rahi. (Ioa. 18:10, 11) Ua aˈo â Iesu i te aposetolo. Ma te teoteo, ua parau atoa Petero e faarue te tahi atu mau aposetolo i te Mesia, o ˈna râ, eita ïa! (Mat. 26:33) Ua tiaturi rahi roa Petero ia ˈna iho, i tera râ po, ua mǎtaˈu o ˈna i te taata e parau atura e toru taime aita o ˈna i ite o vai Iesu. No to ˈna toaruaru rahi, “haere atura oia i rapaeau e taˈi ihora.” (Mat. 26:69-75) Ua uiui paha o ˈna e faaore anei Iesu i ta ˈna hara.

18. Eaha ta Iesu i rave ia faaea Petero i te toaruaru?

18 Aita râ Petero i faaea i te tavini ia Iehova a toaruaru ai oia. Ua tatarahapa o ˈna i ta ˈna mau hara e ua apiti faahou i te tahi atu mau aposetolo. (Ioa. 21:1-3; Ohi. 1:15, 16) Eaha tei faaitoito ia Petero? Ua haamanaˈo oia ua pure Iesu ia ore to ˈna faaroo ia paruparu e ua faaue atu ia faaitoito i to ˈna mau taeae. Ua pahono Iehova i tera pure, ua fa ˈtu hoi Iesu ia Petero no te faaitoito ia ˈna. (Luka 22:32; 24:33, 34; Kor. 1, 15:5) Aita te tautai a te mau aposetolo i manuïa i te hoê po taatoa e fa ˈtura Iesu ia ratou. I tera taime Iesu i te aniraa ia haapapu mai Petero i to ˈna here ia ˈna. Ua faaore Iesu i te hara a to ˈna hoa here e ua horoa ˈtu i te hopoia rahi atu â.—Ioa. 21:15-17.

19. E nafea te Salamo 103:13, 14 e tauturu mai ai ia taa i to Iehova manaˈo ia hara tatou?

19 Te haapiiraa no tatou: Ua itehia to Iesu aroha na roto i ta ˈna i rave no Petero, ua pee oia ma te tia roa i te hiˈoraa o to ˈna Metua. No reira ia hapa noa ˈtu tatou, eiaha e manaˈo eita Iehova e faaore i ta tatou hara. A haamanaˈo tera ta Satani e hinaaro ia manaˈo tatou. E tutava anaˈe i te hiˈo ia tatou, e i te feia atoa e hapa mai ia tatou, mai to tatou Metua aroha e te î i te here.—A taio i te Salamo 103:13, 14.

20. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to mua ˈtu tumu parau?

20 Ua haapapu mai te aamu o Iosepha, Naomi raua Ruta, to te tahi ati Levi e to Petero “te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu.” (Sal. 34:18) Ua ite o ˈna e mauiui e e toaruaru iho â tatou i te tahi taime. Ia faaoromai tamau râ tatou ma te turui i nia ia ˈna, e puaihia to tatou faaroo. (Pet. 1, 1:6, 7) I roto i to mua ˈtu tumu parau, e ite tatou e nafea Iehova ia tauturu i ta ˈna mau tavini haapao maitai tei toaruaru no te tahi paha paruparu aore ra tupuraa fifi.

HIMENE 7 Oe Iehova to matou puai

^ I toaruaru na Iosepha, Naomi, Ruta, te tahi ati Levi e te aposetolo Petero no te mau tupuraa fifi ta ratou i faaruru. I roto i teie tumu parau, e ite mai tatou mea nafea Iehova i te tamahanahanaraa e faaitoitoraa ia ratou. E huti atoa mai tatou i te haapiiraa i to ratou hiˈoraa e i ta Iehova i rave ma te here no te tauturu ia ratou.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua oto Naomi, Ruta e Oraphe a pohe ai ta ratou tane. I muri aˈe, ua oaoa Ruta, Naomi e Boaza a fanauhia mai ai Obeda.