Skip to content

Skip to table of contents

VALA TALA FAKAAKO 3

Ko e Moto Tagata Tokologa he Tau Mamoe Kehe kua Fakaheke e Atua mo e Keriso

Ko e Moto Tagata Tokologa he Tau Mamoe Kehe kua Fakaheke e Atua mo e Keriso

“Ko e fakamouiaga ha he Atua ha tautolu, ko ia kua nofo ke he nofoaiki, katoa mo e Punua mamoe.”​—FAKAKITE. 7:10.

LOLOGO 23 Kamata e Pule a Iehova

FAKAMAAMAAGA KŪ *

1. Lauia fēfē e taha tama fuata he lauga ne logona e ia he fonoaga he 1935?

KO E tama fuata ne 18 e tau he moui ne papatiso he 1926. Ko e tau matua haana ko e Tau Tagata Fakaako Tohi Tapu ne iloa ko e Tau Fakamoli a Iehova he magahala ia. Tokotolu e tama taane mo e tokoua e tama fifine ha laua ne feaki hake ke fekafekau ki a Iehova ko e Atua mo e muitua ki a Iesu Keriso. Tuga e Tau Tagata Fakaako Tohi Tapu he magahala ia, ko e tama fuata loto fakamooli nei ne kai e falaoa mo e inu e uaina he tau tau takitaha he Kaiaga Afiafi he Iki. Ka e hiki katoa e moui haana ha ko e lauga uho lahi ne mataulu “The Great Multitude.” Ko e lauga ia he 1935 ne taute e J. F. Rutherford he fonoaga i Washington, D.C., U.S.A. Ko e heigoa ne fakakite he fonoaga ia?

2. Ko e heigoa e kupu mooli ofoofogia ne fakamaama he lauga he Matakainaga ko Rutherford?

2 He lauga he Matakainaga ko Rutherford ne fakakite a lautolu he “lanu tagata tokologa,” po ke “moto tagata tokologa” he Fakakiteaga 7:9. Ato hoko e magaaho ia, manatu e Tau Tagata Fakaako Tohi Tapu ko e matakau nei ke uaaki ka o hake ke he lagi kua tote e mahani fakamooli. Fakaaoga he Matakainaga ko Rutherford e tau Tohiaga Tapu ke fakamaama ko e moto tagata tokologa kua nakai fifili ke momoui ke he lagi, ka ko lautolu ko e tau mamoe kehe * he Keriso ka hao mai “he matematekelea lahi” mo e momoui tukulagi ke he lalolagi. (Fakakite. 7:14) Mavehe e Iesu: “Kua fai mamoe kehe au, nakai ha he lotopa nai; ko lautolu foki kua lata he takitaki mai e au, to fanogonogo foki a lautolu ke he leo haku; ati taha ai e fuifui mamoe, mo e leveki mamoe ne tokotaha.” (Ioane 10:16) Ko lautolu nei ne tuga e tau mamoe ko e Tau Fakamoli mahani hakohako ha Iehova ne moua e amaamanakiaga ke momoui tukulagi he Parataiso he lalolagi. (Mata. 25:31-33, 46) Kia kitekite la ke he maamaaga foou nei he kupu mooli ne hiki e tau momoui he tokologa he tau tagata ha Iehova, putoia e matakainaga taane ia ne 18 e tau he moui.​—Sala. 97:11; Fakatai 4:18.

MAAMAAGA FOOU NE HIKI E TAU MOMOUI HE TOKOLOGA

3-4. He fonoaga he 1935, ko e heigoa ne mailoga he tokologa ke he amaamanakiaga ha lautolu, ti ko e ha?

3 Ko e magaaho ofoofogia he fonoaga ia ko e mogo ne hūhū e tagata lauga ke he toloaga: “Fakamolemole la, kia tutū hake a mutolu oti ne moua e amaamanakiaga ke momoui tukulagi he lalolagi?” Talahau he matakainaga i ai, ne kitia e ia molea e hafa he numera he tau tagata he toloaga ne tutū hake. Ti fakailoa he Matakainaga ko Rutherford: “Kitiala! Ko e lanu tagata tokologa!” Logona e leo fiafia he toloaga he mole e fakailoaaga ia. Ko lautolu kua tutū ne mailoga kua nakai fifili a lautolu ke momoui ke he lagi. Iloa e lautolu kua nakai fakauku he agaaga he Atua a lautolu. He aho hake he fonoaga, ne 840 ne papatiso ko e Tau Fakamoli foou ne laulahi ko e tau mamoe kehe.

4 He mole e lauga ia, ko e tama fuata ne totoku fakamua mo e tokoafe ha lautolu ia ne nakai liu kai e falaoa mo e inu e uaina he Kaiaga Afiafi he Iki. Taha e matakainaga taane ne talahau fakatokolalo e tau logonaaga he tokologa he pehē a ia: “Ko e Fakamanatuaga he 1935, ko e magaaho fakahiku ne kai mo e inu e au e tau mena fakatai. Iloa e au kua nakai fakaaoga e Iehova e agaaga tapu ke foaki ki a au e amaamanakiaga ke moui ke he lagi; ka e moua e au e amaamanakiaga ke moui ke he lalolagi mo e eke ai mo parataiso.” (Roma 8:16, 17; 2 Kori. 1:21, 22) Tali mai ai, kua malikiti e numera he moto tagata tokologa mo e gahua fakalataha mo lautolu ne fakauku ne toe. *

5. Fēfē e onoonoaga ha Iehova ki a lautolu ne nakai liu kai mo e inu ke he tau mena fakatai he Fakamanatuaga?

5 Fēfē e onoonoaga ha Iehova ki a lautolu ne nakai liu kai mo e inu ke he tau mena fakatai he Fakamanatuaga he mole e 1935? Ka e kua ka kai mo e inu he matakainaga fakamooli kua papatiso he vahā nei e tau mena fakatai he Kaiaga Afiafi he Iki, ka e mailoga he mogo fakamui kua nakai fakauku mooli a ia? (1 Kori. 11:28) Falu ne kai mo e inu e tau mena fakatai ha kua nakai maama e amaamanakiaga ha lautolu. Kaeke ke talahau fakamooli e hehē ha lautolu ti nakai liu kai mo e inu, mo e matutaki ke fekafekau fakamooli ki a Iehova, to fai vala mooli a lautolu he eke mo tau mamoe kehe. Pete he nakai kai mo e inu a lautolu, o atu agaia a lautolu ke he Fakamanatuaga ha kua loto fakaaue lahi a lautolu ke he mena ne taute e Iehova mo Iesu ma lautolu.

KO E AMAAMANAKIAGA UHO LAHI

6. Ko e heigoa kua poaki e Iesu ke he tau agelu ke taute?

6 Ha ko e matematekelea lahi hane tata lahi mai, kua mafanatia ma tautolu ke fakatutala ke he tau mena ne talahau foki he Fakakiteaga veveheaga 7 hagaao ke he tau Kerisiano fakauku mo e moto tagata tokologa he tau mamoe kehe. Poaki e Iesu ke he tau agelu ke matutaki ke taofi e tau matagi ne fā he moumouaga. Nakai fakatoka mai e lautolu e tau matagi ia ke he lalolagi ato fakamau fakamailoga e tau Kerisiano fakauku oti he kakano kua moua tuai e lautolu e taliaaga ha Iehova. (Fakakite. 7:1-4) Ko e palepale ma e mahani fakamooli he tau matakainaga fakauku he Keriso kua eke mo tau patuiki mo e tau ekepoa mo ia ke he lagi. (Fakakite. 20:6) Ko lautolu he magafaoa he Atua he lagi to fiafia lahi ke kitia a lautolu ne fakauku ne 144,000 kua moua e palepale ha lautolu ke he lagi.

Ko e moto tagata tokologa ne tui ke he tau tapulu hina mo e totō e tau lau paama ke he tau lima ha lautolu, ti tutū ki mua he nofoaiki ofoofogia he Atua mo e ki mua he Punua Mamoe (Kikite paratafa 7)

7. He Fakakiteaga 7:9, 10, ko hai ne kitia e Ioane he fakakiteaga, ti ko e heigoa ha lautolu ne taute? (Kikite fakatino he kili.)

7 He mole e talahau hagaao ke he 144,000 he tau patuiki mo e tau ekepoa, kitia e Ioane e taha mena ofoofogia ko e “moto tagata tokologa” ne hao mai i Amaketo. Nakai tuga e matakau fakamua, ko e matakau nei ke uaaki kua mua atu e tokologa ti nakai iloa e numera ha lautolu. (Totou Fakakiteaga 7:9, 10.) “Kua tapulu a lautolu ke he tau tapulu hina,” ne fakakite kua fakatumau a lautolu ke ‘leveki neke ilaila’ mai he lalolagi ha Satani mo e fakamooli tumau ke he Atua mo e Keriso. (Iako. 1:27) Kua tauui a lautolu nukua momoui a lautolu ha ko e mena ne taute e Iehova mo Iesu, ko e Punua Mamoe he Atua. Kua totō foki e lautolu e tau lau paama ne fakakite kua talia fiafia e lautolu a Iesu, ko e Patuiki ne fifili e Iehova.​—Fakatatai Ioane 12:12, 13.

8. Ko e heigoa he Fakakiteaga 7:11, 12 ne talahau hagaao ke he magafaoa ha Iehova i luga he lagi?

8 Totou Fakakiteaga 7:11, 12. Ko e heigoa e mena ne tupu i luga he lagi? Kitia e Ioane e magafaoa katoa ha Iehova he lagi kua olioli lahi ha kua fakaheke he moto tagata tokologa e Atua. To fiafia e magafaoa ha Iehova he lagi ke kitia e fakamooliaga he fakakiteaga nei ka fakahao mai e moto tagata tokologa he matematekelea lahi.

9. Ia Fakakiteaga 7:13-15, ko e heigoa he moto tagata tokologa ne taute mogonei?

9 Totou Fakakiteaga 7:13-15. Tohi e Ioane ko e moto tagata tokologa “kua unu foki ha lautolu a tau tapulu, mo e fakahina ha lautolu a tau tapulu ke he toto he Punua mamoe.” Kakano ai kua meā e tau loto manamanatu mo e tututonu a lautolu ki mua ha Iehova. (Isaia 1:18) Ko lautolu ko e tau Kerisiano tukulele ne papatiso kua fakagahuahua e tua malolō ke he poa ha Iesu mo e moua e fakafetuiaga mo Iehova. (Ioane 3:36; 1 Pete. 3:21) Kua hokotia a lautolu ke maeke ke tutū ki mua he nofoaiki he Atua ke “fekafekau kia ia ke he aho mo e po” he faituga fakaagaaga haana he lalolagi. Kua fakamakutu lahi foki a lautolu mogonei ke he gahua fakamatala he Kautu mo e taute tutaki he tuku fakamua e tau mena he Kautu he Atua he tau momoui ha lautolu.​—Mata. 6:33; 24:14; 28:19, 20.

Tau tagata fiafia he moto tagata tokologa he tau mamoe kehe kua o mai he matematekelea lahi (Kikite paratafa 10)

10. Ko e heigoa kua iloa tonu he moto tagata tokologa, ti ko e heigoa e maveheaga ka kitia e lautolu kua fakamooli?

10 Ko e moto tagata tokologa kua hao mai he matematekelea lahi kua iloa tonu to matutaki e Atua ke leveki a lautolu ha “ko ia foki kua nofo ke he nofoaiki to nofo a ia mo lautolu.” Ko e maveheaga ne amaamanaki lahi e tau mamoe kehe ke kitia to fakamooli katoatoa: “To holoholo kehe he Atua e tau hihina mata oti mai he tau mata ha lautolu; ti nakai tuai fai mate, po ke fakatutuku, po ke tagi, ti nakai tuai fai matematekelea.”​—Fakakite. 21:3, 4.

11-12. (a) He talahau ia Fakakiteaga 7:16, 17, ko e heigoa e tau monuina he vahā i mua ma e moto tagata tokologa? (e) Ko e heigoa ka taute he tau mamoe kehe he Fakamanatuaga, ti ko e ha?

11 Totou Fakakiteaga 7:16, 17. He magaaho tonu nei, falu he tau tagata ha Iehova kua matematekelea he hoge fakatino ha kua kelea e tau tutūaga fakatupe po ke tau lekua ne tupu mai he felakutaki. Falu ne tuku he fale puipui ha ko e tua ha lautolu. Ka ko lautolu he moto tagata tokologa kua fiafia ke iloa he hao mai he moumouaga he fakatokaaga kelea nei, to loga tumau e tau mena kai fakatino mo e fakaagaaga ma lautolu. Ka fakahoko e moumouaga ke he fakatokaaga ha Satani, to fakahao e moto tagata tokologa mai he ita “vevela” ha Iehova ka liligi hifo ke he tau motu. Ka mole atu e matematekelea lahi, to takitaki e Iesu a lautolu nei kua hao he lalolagi ke he “tau vaipuna he moui [tukulagi].” Manamanatu la: Kua moua he moto tagata tokologa e amaamanakiaga uho lahi. To totou piliona e tau tagata kua momoui mo e to nakai mamate a lautolu!​—Ioane 11:26.

12 Moua he tau mamoe kehe e amaamanakiaga ofoofogia kua fakaaue lahi a lautolu ki a Iehova mo Iesu! Nakai fifili a lautolu ke he moui he lagi, ka e fakaalofa lahi agaia a Iehova ki a lautolu. Ko e tau tagata he tau matakau ua nei ka fakaheke e Atua mo e Keriso. Taha puhala ka taute pihia e lautolu ko e o atu ke he Kaiaga Afiafi he Iki.

FAKAHEKE MO E LOTO KATOA HE FAKAMANATUAGA

Ko e falaoa mo e uaina ne uta viko he Fakamanatuaga kua fakamanatu mai kua mate a Iesu ke maeke a tautolu ke moua e moui (Kikite paratafa 13-15)

13-14. Ko e ha kua lata e tau tagata oti ke o atu ke he Fakamanatuaga he mate he Keriso?

13 He tau tau e kua mole, tokogahoa ni he Fakamanatuaga kua kai e falaoa mo e inu e uaina. Ka e laulahi he tau fakapotopotoaga kua nakai fai ne kai mo e inu. Tokologa ne o atu ke he Fakamanatuaga kua moua e amaamanakiaga ke momoui he lalolagi. Ti ko e ha kua o atu a lautolu ke he Kaiaga Afiafi he Iki? Kua o atu a lautolu ke he kakano taha ne o atu e tau tagata ke he fakamauaga he kapitiga. O atu a lautolu ha kua manako ke fakakite e fakaalofa mo e lalago ke he hoa mau. Pihia foki, ko lautolu he tau mamoe kehe kua o atu ke he Fakamanatuaga ha kua manako a lautolu ke fakakite e fakaalofa mo e lalago e Keriso mo lautolu ne fakauku. O atu foki e tau mamoe kehe ke fakakite e loto fakaaue ha lautolu ke he poa lukutoto ne maeke ke moua e lautolu e moui tukulagi ke he lalolagi.

14 Taha kakano aoga foki ne o atu e tau mamoe kehe ke he Fakamanatuaga ko e omaoma ke he poakiaga ha Iesu. Mogo ne fakatū e Iesu e kaiaga uho ia mo e tau aposetolo fakamooli haana, pehē a ia ki a lautolu: “Kia eke e mutolu e mena nai mo fakamanatuaga kia au.” (1 Kori. 11:23-26) Ti matutaki a lautolu ke o atu ke he Kaiaga Afiafi he Iki ka e momoui agaia e falu ne fakauku ke he lalolagi nei. Uiina he tau mamoe kehe e tau tagata oti ke o atu mo lautolu ke he Fakamanatuaga.

15. Ko e heigoa ka taute e tautolu ke fakaheke e Atua mo e Keriso he Fakamanatuaga?

15 He Fakamanatuaga, maeke a tautolu ke fakaheke e Atua mo e Keriso ke he lologo mo e liogi. Ko e lauga ka taute he tau nei ko e “Loto Fakaaue ke he Atua mo e Keriso ke he Mena ne Taute ma Haau!” To fakahokulo e fakaaue ha tautolu ki a Iehova mo e Keriso. He uta viko e falaoa mo e uaina, to fakamanatu ki a tautolu ne fakalataha atu e kakano he tau mena fakatai ia​—ko e tino mo e toto ha Iesu. To manatu e tautolu kua fakaatā e Iehova e Tama haana ke mate ke maeke a tautolu ke moua e moui. (Mata. 20:28) Ko e tau tagata oti kua fakaalofa ke he ha tautolu a Matua he lagi mo e haana Tama to manako ke o atu ke he Fakamanatuaga.

FAKAAUE KI A IEHOVA MA E AMAAMANAKIAGA NE FOAKI MAI E IA

16. Ke he tau puhala fe kua tatai a lautolu ne fakauku mo e tau mamoe kehe?

16 Kua nakai kehekehe a lautolu ne fakauku mo e tau mamoe kehe he Atua. Uho e tau matakau ua ki a Ia. Ha kua totogi he moui he Tama fakahele haana ke fakatau mai a lautolu ne fakauku ti pihia mo e tau mamoe kehe. Ko e kehekehe he tau matakau ua ko e tau amaamanakiaga. Kua lata e tau matakau ua ke fakatumau e mahani fakamooli ke he Atua mo e Keriso. (Sala. 31:23) Ti manatu ko e agaaga he Atua kua gahuahua ki luga ha tautolu oti. Kakano ai kua foaki e Iehova e agaaga tapu haana ke he tau tagata takitaha fakatatau ke he mena kua lata ki ai.

17. Ko e heigoa ka amaamanaki a lautolu ne fakauku ne toe?

17 Ko e tau Kerisiano fakauku ne nakai fanau mo e amaamanakiaga ke he lagi. Kua tuku ai he Atua ke he tau loto ha lautolu. Manamanatu a lautolu ke he amaamanakiaga ia, liogi hagaao ki ai, ti makai ke moua e palepale ha lautolu he lagi. Nakai maeke a lautolu ke iloa e tino fakaagaaga ha lautolu. (Filipi 3:20, 21; 1 Ioa. 3:2) Pete ia, amaamanaki a lautolu ke feleveia mo Iehova, Iesu, tau agelu, mo lautolu ne fakauku ne toe. Manako lahi a lautolu ke feleveia mo lautolu ke he Kautu he lagi.

18. Ko e heigoa kua onoono atu e tau mamoe kehe ki ai?

18 Ko e tau mamoe kehe kua tokiofa e amaamanakiaga ne foaki ki a lautolu ko e momoui tukulagi ke he lalolagi. (Fakama. 3:11) Onoono atu a lautolu ke he aho ka maeke a lautolu ke lagomatai e lalolagi katoa ke eke mo parataiso. Amanaki lahi a lautolu ke he aho ka talaga e lautolu e tau fale ha lautolu, tō e tau katene, mo e feaki e tau fanau ha lautolu ke he malolō tino mitaki katoatoa. (Isaia 65:21-23) Onoono atu a lautolu ke ō ke kitekite ke he lalolagi​—ko e tau mouga, tau vaouhi, mo e tahi​—ti fakaako ke he tau mena oti ne tufugatia e Iehova. Mua atu ai, kua fiafia lahi a lautolu ke iloa ko e fakafetuiaga ha lautolu mo Iehova to tupu malolō mo e tata lahi.

19. Ko e heigoa he Fakamanatuaga kua foaki ki a tautolu takitokotaha, mo e to fakahoko e Fakamanatuaga he magaaho fe he tau nei?

19 Kua foaki e Iehova ke he tau fekafekau fakauku oti haana e amaamanakiaga uho lahi ma e vahā i mua. (Iere. 29:11) Ko e Fakamanatuaga he mate he Keriso kua foaki ki a tautolu takitokotaha e magaaho homo ue atu ke fakaheke e Atua mo e Keriso ke he tau mena kua taute e laua ma tautolu ke moua e tautolu e moui tukulagi. Ko e Fakamanatuaga ko e feleveiaaga uho lahi mahaki ma e tau Kerisiano mooli ke fakapotopoto auloa. To fakahoko ai he mole e tōaga laā he Aho Faiumu, Mati 27, 2021. Tokologa he tau nei kua fai atāina ke o atu ke he feleveiaaga uho lahi nei. Falu ka o atu pete ne totokoaga. Falu ka fakamanatu ai i loto he fale puipui. He onoono mai a Iehova, Iesu, mo e magafaoa he Atua he lagi, kua fakamanatu fiafia he tau fakapotopotoaga, tau matakau, mo e tau tagata takitokotaha e Fakamanatuaga nei!

LOLOGO 8 Ko Iehova ha Tautolu a Kolo

^ para. 5 Ko e aho uho lahi e Mati 27, 2021 ke he Tau Fakamoli a Iehova. He afiafi ia to fakamanatu e tautolu e Fakamanatuaga he mate he Keriso. Laulahi ha lautolu kua o atu ka fakalataha ke he matakau ne fakahigoa e Iesu ko e ‘tau mamoe kehe.’ Ko e heigoa e kupu mooli ofoofogia ne fakamaama hagaao ke he matakau ia he 1935? Ko e heigoa e amaamanakiaga uho lahi ne tatali ke he tau mamoe kehe he mole e matematekelea lahi? Ha ko e tau tagata kitekite he Fakamanatuaga, maeke fēfē e tau mamoe kehe ke fakaheke e Atua mo e Keriso?

^ para. 2 FAKAMAAMA E TAU TALAHAUAGA: Ko e tau mamoe kehe ne putoia a lautolu kua fakapotopoto he tau aho fakamui. Mumui a lautolu ke he Keriso mo e moua e amaamanakiaga ke momoui tukulagi he lalolagi. Ko e moto tagata tokologa ko lautolu he tau mamoe kehe kua momoui he magaaho ka fakafili he Keriso e tau tagata oti kana he magahala he matematekelea lahi, mo e to hao a lautolu mai he matematekelea lahi ia.

^ para. 4 FAKAMAAMA E TALAHAUAGA: Ko e tau kupu “lautolu ne toe” kua hagaao ke he tau Kerisiano fakauku ne toe ne momoui agaia he lalolagi mo e kai he falaoa mo e inu e uaina he Kaiaga Afiafi he Iki.