Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 2

Te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o “te pǐpǐ herehia e Iesu”

Te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o “te pǐpǐ herehia e Iesu”

“E here noa anaˈe te tahi i te tahi, no ǒ mai hoi te here i te Atua ra.”—IOA. 1, 4:7.

HIMENE 105 “E here te Atua”

HAAPOTORAA *

1. Eaha to tatou huru a ite ai te here ra te Atua ia tatou?

 UA PAPAI te aposetolo Ioane: “E here te Atua.” (Ioa. 1, 4:8) Te haamanaˈo mai ra te reira i te hoê parau mau faufaa roa, oia hoi o te Atua te tumu o to tatou ora e te tumu atoa o te here. Te here ra Iehova ia tatou! No reira tatou e faaea hau noa ˈi, e oaoa ˈi e e mauruuru ai i te oraraa.

2. Ia au i te Mataio 22:37-40, eaha na faaueraa rahi roa ˈˈe, e no te aha e ere i te mea ohie no tatou ia haapao i te piti o te faaueraa?

2 E nehenehe anei te mau Kerisetiano e faaoti e faaite i te here aore ra aita? Aita roa ˈtu, e faaueraa hoi tera, mea titauhia ïa ia haapao i te reira. (A taio i te Mataio 22:37-40.) A taa ˈi ia tatou i te huru o Iehova, ua auraro ohie paha tatou i te faaueraa rahi roa ˈˈe. E Atua tia roa hoi Iehova e te maitai e te î i te here! Mea fifi râ paha no tatou ia haapao i te piti o te faaueraa. Eaha te tumu? Noa ˈtu o te mau taeae e tuahine vetahi o te mau taata tupu piri roa ˈˈe ia tatou, e feia tia ore ratou! I te tahi taime, e nehenehe ta ratou mau parau e ohipa e haamauiui ia tatou. Ua ite Iehova e ere i te mea ohie no tatou ia haapao i te piti o te faaueraa. No reira o ˈna i aratai ai maoti to ˈna varua moˈa i te tahi mau taata mai ia Ioane ia papai i te mau aˈoraa o te tauturu mai ia taa no te aha mea faufaa ia here tatou te tahi i te tahi e e nafea ia na reira.—Ioa. 1, 3:11, 12.

3. Eaha ta Ioane i haapapu maitai?

3 I roto i te mau buka e rata ta ˈna i papai, ua haapapu maitai Ioane e titauhia i te mau Kerisetiano atoa ia faaite i te here. Ia amuihia na evanelia e toru, o Ioane tei faaohipa rahi aˈe i te parau “here” e “herehia” i roto i ta ˈna faatiaraa no nia i te oraraa o Iesu. Fatata to Ioane 100 matahiti a papai ai oia i ta ˈna evanelia e ta ˈna na rata e toru. Ua faaite te mau parau ta ˈna i papai mea titauhia ia faaite te Kerisetiano i te here i roto i te mau tuhaa atoa o to ˈna oraraa. (Ioa. 1, 4:10, 11) Aita râ Ioane i taa oioi i tera haapiiraa faufaa roa.

4. Ua faaite noa anei Ioane i te here?

4 I to ˈna apîraa, aita Ioane i faaite noa i te here. I te hoê mahana, ua haere Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Ierusalema na Samaria ˈtu, aita te feia o te hoê oire i farii maitai ia ratou. Eaha to Ioane huru i tera taime? Ua hinaaro oia e ani ia mairi mai te auahi mai te raˈi mai e ia mou te feia atoa o tera oire. (Luka 9:52-56) I te tahi atu taime, aita Ioane i faaite i te here i nia i te tahi atu mau aposetolo. Ua taparu o ˈna e to ˈna taeae Iakobo i to raua mama ia ani ia Iesu ia horoa ˈtu i te parahiraa faufaa i pihai iho ia ˈna i roto i te Faatereraa arii. Ua riri roa te tahi atu mau aposetolo a ite ai ratou i ta raua i rave! (Mat. 20:20, 21, 24) Noa ˈtu te mau hape atoa a Ioane, ua here Iesu ia ˈna.—Ioa. 21:7.

5. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

5 I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o Ioane e te tahi mau parau ta ˈna i papai no nia i te here. E haapii atoa tatou e nafea ia faaite i te here i to tatou mau taeae e tuahine e e nafea te upoo utuafare e haapapu ai te here ra o ˈna i to ˈna utuafare.

EI HERE OHIPA TO TATOU

Ua haapapu Iehova i to ˈna here ma te tono mai i ta ˈna Tamaiti i nia i te fenua ia pohe oia no tatou (A hiˈo i te paratarafa 6-7)

6. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna here ia tatou?

6 E manaˈo paha tatou e navai noa ia parau i te taata te here ra tatou ia ratou. E itehia râ to tatou here mau na roto i te mau ohipa ta tatou e rave. (A hiˈo atoa i te Iakobo 2:17, 26.) Maoti te Bibilia, te parau mai ra Iehova te here ra o ˈna ia tatou. (Ioa. 1, 4:19; Sal. 25:10; Roma 8:38, 39) Ua papu mau râ ia tatou i te reira na roto i te mau mea ta ˈna i rave. Ua papai Ioane: “I teie i faaitehia mai ai te here o te Atua ia tatou: ua tono mai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi i te ao nei ia noaa ia tatou te ora na roto ia ˈna.” (Ioa. 1, 4:9) Ua vaiiho Iehova ia mauiui e ia pohe ta ˈna Tamaiti herehia no tatou. (Ioa. 3:16) Na te reira i haapapu te here mau ra Iehova ia tatou.

7. Mea nafea Iesu i te haapapuraa i to ˈna here ia tatou?

7 Ua parau atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ te here ra o ˈna ia ratou. (Ioa. 13:1; 15:15) Aita râ o ˈna i parau noa, ua haapapu roa râ na roto i ta ˈna i rave. Ua na ô Iesu: “Ia horoa te hoê taata i to ˈna ora no to ˈna mau hoa, tera te here rahi aˈe.” (Ioa. 15:13) Eaha to tatou huru no ta Iehova e Iesu i rave no tatou?

8. Eaha ta te Ioane 1, 3:18 e faaue ra ia tatou ia rave?

8 Ma te auraro ia Iehova e ia Iesu, te haapapu ra tatou te here ra tatou ia raua. (Ioa. 14:15; Ioa. 1, 5:3) E ua faaue mai Iesu ia here tatou te tahi i te tahi. (Ioa. 13:34, 35) Eiaha râ tatou ia parau noa te here ra tatou i te mau taeae e tuahine, e haapapu roa râ na roto i te ohipa ta tatou e rave. (A taio i te Ioane 1, 3:18.) E nafea râ ia haapapu i to tatou here ia ratou?

E HERE ANAˈE I TO TATOU TAEAE E TUAHINE

9. Eaha ta te here i turai ia Ioane ia rave?

9 Ua nehenehe Ioane e faaea i to ˈna metua ra e e faariro i te ohipa taiˈa ei imiraa moni na ˈna. Aita râ, ua maiti o ˈna i te faaohipa i to ˈna oraraa no te tauturu i te taata ia ite i te parau mau no nia ia Iehova e ia Iesu. Ua hamani-ino-hia o ˈna, e i te pae hopea o te matahiti 100, ua hopoi-ê-roa-hia o ˈna noa ˈtu to ˈna matahiti rahi. (Ohi. 3:1; 4:1-3; 5:18; Apo. 1:9) Noa ˈtu ua tapeahia o ˈna, ua haapapu Ioane i to ˈna here ia vetahi ê. I te motu o Patamo, ua papai oia i te buka Apokalupo e ua hapono i te reira i te mau amuiraa ia ite atoa ratou i “te mau mea e fatata i te tupu.” (Apo. 1:1) I to ˈna matararaa mai i te tapearaa i Patamo, ua papai Ioane i ta ˈna evanelia no nia i te oraraa e taviniraa a Iesu. Ua papai atoa oia i na rata e toru no te faaitoito i to ˈna mau taeae e tuahine e no te haapuai i to ratou faaroo. E nafea outou ia pee i te feruriraa haapae o Ioane?

10. E nafea ia haapapu i to outou here i te taata?

10 E haapapu outou i to outou here i te taata na roto i te huru oraraa ta outou e maiti. Ua faanahohia te ao a Satani ia pau rahi to outou taime e puai no te faatupu i to outou iho hinaaro, ia titau rahi outou i te moni aore ra ia riro mai outou ei taata faufaa i roto i teie ao. Area te mau Kerisetiano, ua maiti ratou i te horoa i te taime rahi no te poro i te parau apî oaoa e no te tauturu i te taata ia riro ei hoa no Iehova. Te poro e te haapii nei vetahi o ratou i te taata ma te taime taatoa.

E itehia to tatou here na roto i te mau ohipa ta tatou e rave no to tatou mau taeae e tuahine e no to tatou utuafare (A hiˈo i te paratarafa 11, 17) *

11. E nafea e rave rahi Kerisetiano haapao maitai e haapapu ai i to ratou here ia Iehova e i to ratou mau taeae e tuahine?

11 E rave rahi Kerisetiano haapao maitai o te rave nei i te ohipa taime taatoa no te aupuru i to ratou utuafare. E turu atoa râ ratou i te faanahonahoraa a Iehova ia au i te maraa ia ratou. E riro vetahi ei rima tauturu i muri aˈe i te hoê ati, te tahi, e ohipa i roto i te mau paturaa, e te tahi atu, e horoa ïa i te ô no te turu i ta tatou ohipa na te ao nei. No te aha ratou e rave ai i tera mau ohipa atoa? No to ratou ïa here i te Atua e i to ratou taata tupu. I te mau hebedoma atoa, te haapapu atoa ra tatou i to tatou here i te mau taeae e tuahine ma te apiti e ma te pahono i te mau putuputuraa. Noa ˈtu te rohirohi, eita tatou e mairi i te putuputuraa. Noa ˈtu te taiâ, e horoa tatou i te pahonoraa. E noa ˈtu to tatou mau fifi, e faaitoito tatou i to tatou mau taeae e tuahine na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa. (Heb. 10:24, 25) Auê tatou i te mauruuru i te ohipa ta teie mau taeae e tuahine e rave nei!

12. Mea nafea ˈtu â Ioane i te haapapuraa i to ˈna here i to ˈna mau taeae e tuahine?

12 Aita noa Ioane i haapapu i to ˈna here ma te haapopou i to ˈna mau taeae e tuahine, ua horoa atoa râ i te mau aˈoraa tano. I roto i ta ˈna mau rata, ua haapopou Ioane i te mau taeae e tuahine no to ratou faaroo e ta ratou mau ohipa maitatai, ua aˈo atoa râ o ˈna ia ratou eiaha e rave i te hara. (Ioa. 1, 1:8–2:1, 13, 14) Mea faufaa atoa ia haapopou i to tatou mau taeae e tuahine no te ohipa maitai ta ratou e rave ra. Ia rave noa ˈtu râ te hoê i te hara, e aˈo tatou ia ˈna ma te here. E titauhia te itoito, tera râ, te parau ra te Bibilia e “faaanaana,” aore ra e aˈo, te hoa papu i to ˈna taua.—Mas. 27:17.

13. Eaha te mau ohipa ta tatou e ore e rave?

13 I te tahi taime, e itehia to tatou here na roto i te mau ohipa ta tatou e ore e rave. Ei hiˈoraa, eita tatou e riri aore ra e puta hanoa i te parau a vetahi ê. A feruri na i te ohipa i tupu a ora ˈi Iesu i te fenua nei. Ua parau o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e titauhia ia amu ratou i to ˈna tino e ia inu atoa i to ˈna toto no te ora. (Ioa. 6:53-57) Ua hitimahuta ratou i tera mau parau e e rave rahi tei faarue ia Iesu. Area to Iesu mau hoa papu mai ia Ioane, ua tamau noa ïa i te pee ia ˈna. Noa ˈtu ua maere ratou e aita atoa i taa no te aha Iesu i parau ai mai tera, aita ratou i manaˈo mea hape ta ˈna i parau. Ua tiaturi ratou ia ˈna ma te ite e parau mau ta ˈna i faahiti. (Ioa. 6:60, 66-69) Mea faufaa atoa eiaha tatou ia huru ê hanoa i te mau parau a to tatou mau hoa! E vaiiho râ tatou ia ratou ia faataa mai i ta ratou i hinaaro e parau.—Mas. 18:13; Koh. 7:9.

14. No te aha eiaha tatou ia hae i to tatou mau taeae e tuahine?

14 Ua faaitoito atoa Ioane eiaha tatou ia hae i to tatou taeae aore ra tuahine. Ia ore tatou e haapao i tera aˈoraa, na tatou iho e tuu ra ia tatou i roto i te rima o Satani. (Ioa. 1, 2:11; 3:15) Ua na reira vetahi i te pae hopea o te matahiti 100. Ua turai Satani i te mau Kerisetiano ia hae te tahi i te tahi ia amahamaha te amuiraa. I te taime a papai ai Ioane i ta ˈna mau rata, ua faatupu te tahi mau taeae i te hoê â feruriraa e to Satani e faataa ê atura ia ratou i te amuiraa. Ua faatupu Dioterephe i te amahamaharaa i roto i te tahi amuiraa. Aita o ˈna i faatura i te mau matahiapo ta te tino aratai i tono atu. Ua tamata atoa o ˈna i te tiavaru i rapae i te amuiraa te feia atoa tei farii maitai i te mau taata ta ˈna i ore i au. Eaha ïa huru teoteo! (Ioa. 3, 9, 10) Te tamau noa nei â Satani i te faaamahamaha e i te haafifi i te nunaa o te Atua i teie mahana. Eiaha roa tatou e hema ia ˈna ma te hae i to tatou mau taeae aore ra tuahine!

E HERE ANAˈE I TO TATOU UTUAFARE

Ua ani Iesu ia Ioane ia haapao i te mau hinaaro pae tino e pae varua o to ˈna mama. Mea titau-atoa-hia i te mau upoo utuafare ia haapao i te mau hinaaro o to ratou utuafare (A hiˈo i te paratarafa 15-16)

15. Eaha te titauhia i te upoo utuafare ia haamanaˈo?

15 E nafea te upoo utuafare e faaite ai i te here? Te tahi ravea faufaa roa, o te horoaraa ïa i te mau mea hinaarohia e to ˈna utuafare no te oraraa. (Tim. 1, 5:8) E titauhia râ ia haamanaˈo oia e ere na te taoˈa materia e tauturu i to ˈna utuafare ia faafatata ˈtu ia Iehova. (Mat. 5:3) A feruri na i te hiˈoraa maitai ta Iesu i vaiiho mai. Ia au i te faatiaraa a Ioane, ua haapeapea Iesu no to ˈna utuafare a fatata ˈi oia i te pohe i nia i te pou haamauiuiraa. I tera taime, te tia noa ra Ioane i pihai iho ia Maria, te metua vahine o Iesu. Noa ˈtu mea mauiui no ˈna ia paraparau, ua ani Iesu ia Ioane ia haapao i to ˈna mama. (Ioa. 19:26, 27) Ua nehenehe te mau taeae e tuahine o Iesu e horoa i te mau mea hinaarohia e Maria i te paeau materia, tera râ, aita â hoê o ratou i riro atu ra ei pǐpǐ na ˈna. Ua ara ïa Iesu ia haapao-atoa-hia to Maria mau hinaaro i te pae varua.

16. Eaha te mau hopoia a Ioane?

16 E rave rahi hopoia ta Ioane. Mai te tahi atu mau aposetolo, ua titauhia ia ˈna ia apiti ma te itoito i te ohipa pororaa. E au ra e e tane faaipoipohia Ioane, ua titauhia ïa ia ˈna ia aupuru i to ˈna utuafare i te pae materia e i te pae varua. (Kor. 1, 9:5) Eaha te haapiiraa ta te mau upoo utuafare e huti mai i to ˈna hiˈoraa?

17. No te aha mea faufaa ia aupuru te hoê taeae i to ˈna utuafare i te pae varua?

17 Ei upoo utuafare, e rave rau paha hopoia faufaa ta te hoê taeae e amo. I te vahi raveraa ohipa, mea faufaa ia haapao maite oia i ta ˈna ohipa ia faahanahanahia Iehova. (Eph. 6:5, 6; Tito 2:9, 10) E hopoia atoa paha ta ˈna i roto i te amuiraa mai te faaitoitoraa i te mau taeae e tuahine e te riroraa ei hiˈoraa i roto i te ohipa pororaa. I te tahi aˈe pae, mea faufaa ia haapii tamau oia i te Bibilia e ta ˈna vahine, oia atoa e ta raua mau tamarii. E mauruuru roa to ˈna utuafare i te mau tutavaraa ta ˈna e rave no te aupuru ia ratou i te pae tino, i te pae aau e i te pae varua.—Eph. 5:28, 29; 6:4.

“E HERE NOA ÏA VAU IA OUTOU”

18. Eaha ta Ioane i papu?

18 Ua ora maoro Ioane e mea rahi te tupuraa ta ˈna i farerei. Ua rau te fifi o tei nehenehe e haaparuparu i to ˈna faaroo, ua tutava noa râ oia i te haapao i ta Iesu mau faaueraa mai te hereraa i to ˈna mau taeae e tuahine. Ua papu ia Ioane te here ra Iehova e Iesu ia ˈna e e horoa mai iho â raua i te puai no te faaoromai tamau. (Ioa. 14:15-17; 15:10; Ioa. 1, 4:16) Aita roa Satani e ta ˈna ao i nehenehe e tapea ia Ioane ia here ia vetahi ê e ia faaite i te reira na roto i ta ˈna mau parau e ohipa.

19. Eaha ta te Ioane 1, 4:7 e faaitoito ra ia tatou ia rave e no te aha?

19 Mai ia Ioane, te ora nei tatou i roto i te hoê ao ino faaterehia e Satani. (Ioa. 1, 3:1, 10) Te hinaaro ra te Diabolo ia faaea tatou i te here i te mau taeae e tuahine, eiaha râ tatou ia vaiiho ia tupu to ˈna hinaaro. E faaoti papu anaˈe i te faaite i to tatou mau taeae e tuahine te here ra tatou ia ratou eiaha ei here parau noa, ei here ohipa râ! E oaoa ïa tatou i te riro ei mero no te utuafare o Iehova e e mauruuru atoa i to tatou oraraa.—A taio i te Ioane 1, 4:7.

HIMENE 88 Faaite mai oe i to mau eˈa

^ I roto i te Bibilia, e au ra e o te aposetolo Ioane tei piihia mai “te pǐpǐ herehia e Iesu.” (Ioa. 21:7) Te auraa, mea rahi to ˈna mau huru maitatai noa ˈtu mea apî noa â o ˈna a pee ai ia Iesu. I to ˈna ruhiruhiaraa, ua faaohipa Iehova ia ˈna no te papai e rave rahi manaˈo faufaa no nia i te here. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa faahou tatou i te tahi mau parau ta Ioane i papai e e nafea tatou e huti mai ai i te haapiiraa i to ˈna hiˈoraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ma te itoito, ua riro te tahi taeae ei rima tauturu i muri aˈe i te hoê ati, ua horoa i te ô no te turu i ta tatou ohipa na te ao e ua titau manihini atoa ia vetahi ê ia apiti mai i ta ratou haamoriraa utuafare.