Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 5

“Te upoo o te mau tane atoa, o te Mesia ïa”

“Te upoo o te mau tane atoa, o te Mesia ïa”

“Te upoo o te mau tane atoa, o te Mesia ïa.”—KOR. 1, 11:3.

HIMENE 12 Atua hau ê Iehova

HAAPOTORAA *

1. Eaha te nehenehe e ohipa i nia i te huru o te hoê tane i nia i to ˈna utuafare?

 EAHA te puta mai i roto i to outou feruriraa a faaroo ai i te parau upoo utuafare? No te ite eaha te huru e faaite i nia i ta ratou vahine e tamarii, e pee vetahi mau tane i te peu e ravehia i to ratou fenua aore ra te mea i haapiihia ia ratou i to ratou tamariiraa. A tapao na i ta te tuahine Yanita no Europa e parau ra: “I to matou fenua, te manaˈo ra te rahiraa mea faufaa aˈe te tane i te vahine e mea titauhia na te vahine e tavini ia vetahi ê.” Area te taeae Luke no Marite, te na ô ra ïa: “Te haapii ra te tahi mau metua tane i ta ratou tamaiti eiaha e tâuˈa i te manaˈo o te vahine, e ere to ratou manaˈo i te mea faufaa.” Eita râ Iehova e hinaaro ia na reira te mau tane. (A hiˈo atoa i te Mareko 7:13.) E nafea te hoê tane e riro ai ei upoo utuafare maitai?

2. Eaha te titauhia i te tane ia ite?

2 No te riro ei upoo utuafare maitai, e titauhia na mua roa i te tane ia ite eaha ta Iehova e titau ra ia ˈna ia rave, no te aha atoa Iehova i rave ai i tera faanahoraa e e nafea o ˈna ia pee i te hiˈoraa o Iehova e to Iesu. No te aha mea faufaa ia ite te tane i te reira? No te mea ua horoa Iehova i te tahi mau hopoia i te mau tane e te titau ra oia ia amo maite ratou i te reira.—Luka 12:48, piti o te tuhaa.

EAHA TE HOPOIA TA IEHOVA I HOROA I TE TANE?

3. Ia au i te Korinetia 1, 11:3, eaha te faanahoraa ta Iehova i rave no to ˈna utuafare?

3 A taio i te Korinetia 1, 11:3. Te faaite ra teie irava eaha te faanahoraa ta Iehova i rave no te maitai o to ˈna utuafare. I te mea o Iehova te upoo utuafare teitei roa ˈˈe, e mana to ˈna no te horoa i te hopoia i te mau melahi e i te taata, e titau râ oia ia ratou ia amo maite i te reira. (Roma 14:10; Eph. 3:14, 15) Ua horoa Iehova ia Iesu te hopoia ei upoo no te amuiraa, e hiˈo râ oia eaha to Iesu huru i nia ia tatou no te ite te amo maite ra anei oia i ta ˈna hopoia. (Kor. 1, 15:27) Ua horoa atoa Iehova i te tane faaipoipo i te hopoia ei upoo no ta ˈna vahine e tamarii, e hiˈo râ Iehova e Iesu i to ˈna huru i nia i to ˈna utuafare no te ite te amo maite ra anei oia i ta ˈna hopoia.—Pet. 1, 3:7.

4. Eaha te mana e vai ra ia Iehova e ia Iesu?

4 Ei upoo utuafare teitei roa ˈˈe, e mana to Iehova ia horoa i te faaueraa i ta ˈna mau tamarii e ia titau ia ratou ia auraro i te reira. (Isa. 33:22) Ei upoo no te amuiraa Kerisetiano, e tiaraa atoa to Iesu ia horoa mai i te mau faaueraa e ia titau ia tatou ia auraro i te reira.—Gal. 6:2; Kol. 1:18-20.

5. Eaha te tiaraa e vai ra i te upoo utuafare, e e otia anei to ratou?

5 Mai ia Iehova e Iesu, e tiaraa atoa to te upoo utuafare ia rave i te faaotiraa no to ˈna utuafare. (Roma 7:2; Eph. 6:4) E otia râ to ˈna, ei hiˈoraa, eita ta ˈna e nehenehe e ani i to ˈna utuafare ia rave i te hoê mea e ofati ra i te mau faaueraa a te Atua. (Mas. 3:5, 6) Aita atoa to ˈna e tiaraa e titau i te hoê mea i te taata e ere i te mero no to ˈna utuafare. (Roma 14:4) E ia paari ta ˈna mau tamarii a faarue atu ai i te fare, e tamau ratou i te faatura ia ˈna, e ere faahou râ o ˈna te upoo o to ratou utuafare.—Mat. 19:5.

NO TE AHA IEHOVA I RAVE AI I TE HOÊ FAANAHORAA NO TE TIAAU I TE UTUAFARE?

6. No te aha Iehova i rave ai i te hoê faanahoraa no te tiaau maite i to ˈna utuafare?

6 No to ˈna here, ua rave Iehova i te hoê faanahoraa no te tiaau maite i to ˈna utuafare ia ravehia te mau mea atoa ma te hau e te naho maitai. (Kor. 1, 14:33, 40) Mai te peu eita e ite-maitai-hia o vai te upoo, e huanane te utuafare o Iehova e eita atoa ratou e oaoa. Ei hiˈoraa, eita te taata e ite na vai e rave i te faaotiraa hopea e na vai atoa e ara ia haapao-maite-hia te reira.

7. Ia au i te Ephesia 5:25, 28, te hinaaro ra anei Iehova ia haavî te mau tane i te mau vahine?

7 Mai te peu na te Atua i horoa i te mau tane te hopoia e tiaau i to ratou utuafare, no te aha ïa e rave rahi vahine e mauiui ai? No te mea e rave rahi tane o te ore e tâuˈa ra i te mau ture aveia a Iehova no te utuafare. Ua maiti ratou i te pee i te mau peu e ravehia ra i to ratou fenua. E haavî atoa paha ratou i ta ratou vahine no te haapao noa i to ratou iho hinaaro. Ei hiˈoraa, e na reira paha te hoê tane no te faaite o ˈna te mea faufaa aˈe i ta ˈna vahine e e tane iho â o ˈna. E na ô paha oia, ‘Aita ta ˈu vahine e here ra ia ˈu, e nehenehe râ vau e faahepo ia ˈna ia faatura mai, ia ite o ˈna e, na ˈu e faatere ra ia ˈna!’ * Papu, aita teie huru feruriraa e haerea e au ra i te tiaraa tura e te faufaa ta Iehova i horoa i te mau vahine!—A taio i te Ephesia 5:25, 28.

E NAFEA IA RIRO EI UPOO UTUAFARE MAITAI?

8. E nafea te hoê tane e riro ai ei upoo utuafare maitai?

8 E nehenehe te hoê tane e riro ei upoo utuafare maitai ma te pee i ta Iehova e Iesu huru raveraa no te amo i ta raua hopoia ei upoo. E ite mai tatou e piti huru maitatai ta Iehova e Iesu i faaite e e hiˈo atoa mai tatou e nafea te mau upoo utuafare e na reira atoa ˈi i nia i ta ratou vahine e ta ratou tamarii.

9. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i te haehaa?

9 Te haehaa. O Iehova te mea paari roa ˈˈe i te ao nei, noa ˈtu râ, e faaroo oia i te manaˈo o ta ˈna mau tavini. (Gen. 18:23, 24, 32) Ua farii atoa oia ia horoa ˈtu ta ˈna mau melahi i to ratou manaˈo. (Arii 1, 22:19-22) Mea tia roa Iehova, aita râ oia e titau ia tatou te tia-roa-raa i teie mahana. Te tauturu ra oia i te feia tia ore e tavini ra ia ˈna ia oaoa. (Sal. 113:6, 7) No reira te Bibilia e parau ai o Iehova to tatou “tauturu.” (Sal. 27:9; Heb. 13:6) Ua parau atoa te arii Davida maoti noa te mǎrû, aore ra te haehaa, o Iehova i tia ˈi ia ˈna ia rave i te ohipa e rave rahi.—Sam. 2, 22:36.

10. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te haehaa?

10 A feruri na ia Iesu. Noa ˈtu e no ta ˈna mau pǐpǐ o ˈna te Fatu, ua horoi oia i to ratou avae. Eaha te tumu Iehova i haapapai ai te reira i roto i te Bibilia? Ua hinaaro oia e horoa i te hiˈoraa maitai i te mau taata atoa, oia atoa i te mau upoo utuafare. Ua parau Iesu: “Ua horoa ˈtu hoi au i te hiˈoraa, mai ta ˈu i rave ia outou, ia na reira atoa ïa outou e tia ˈi.” (Ioa. 13:12-17) Noa ˈtu e mana rahi to ˈna, aita Iesu i titau ia tavinihia oia, o ˈna râ tei tavini ia vetahi ê.—Mat. 20:28.

E faaite te upoo utuafare i te haehaa e te here ma te rave i te mau ohipa rii i te fare e ma te tauturu i to ˈna utuafare ia faafatata i te Atua (A hiˈo i te paratarafa 11, 13)

11. E nafea te hoê upoo utuafare e haapii ai i te haehaa ia au i to Iehova e to Iesu hiˈoraa?

11 Te haapiiraa no tatou. E rave rahi ravea e faaite ai te upoo utuafare i te haehaa. Ei hiˈoraa, ua ite oia mea tia ore ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii, e farii ïa oia e hape ratou i te tahi mau taime. E ineine atoa o ˈna i te faaroo i te mau parau a te mau mero atoa o to ˈna utuafare noa ˈtu eita te reira e tu i to ˈna manaˈo. Teie ta Marley no Marite e parau ra: “I te tahi taime, mea taa ê to ˈu manaˈo i to ta ˈu tane, ua taa râ ia ˈu mea faufaa vau no ˈna e te faatura atoa ra oia ia ˈu. E ani mai hoi o ˈna i to ˈu manaˈo e e haapao atoa i te reira hou a rave ai i te faaotiraa.” E farii atoa te tane haehaa i te rave i te tahi mau ohipa rii i te fare noa ˈtu te manaˈo ra te rahiraa e ohipa tera na te vahine. Mea huru ê râ paha no vetahi ia na reira, eaha te tumu? Te na ô ra te tuahine Rachel: “I to matou fenua, ia tauturu te tane i ta ˈna vahine ia horoi i te auˈa e ia tamâ i te fare, e manaˈo te fetii e te feia tapiri e ere o ˈna i te tane mau e e ere na ˈna e faatere ra i to ˈna utuafare.” Mai te peu tera te huru feruriraa i to outou fenua, a haamanaˈo ua horoi Iesu i te avae o ta ˈna mau pǐpǐ noa ˈtu ua matauhia na te hoê tavini e rave i tera ohipa. E tuu te upoo utuafare i te maitai o ta ˈna vahine e tamarii na mua ˈˈe i to ˈna. Eaha te tahi atu huru maitatai faufaa no te riro ei upoo utuafare maitai?

12. Eaha ta Iehova e Iesu i rave no to raua here ia tatou?

12 Te here. E itehia te here o Iehova i roto i te mau mea atoa ta ˈna e rave. (Ioa. 1, 4:7, 8) Maoti ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa, ua horoa mai Iehova i te mau mea atoa e faafatata ˈi tatou ia ˈna. Te haapapu atoa mai ra oia mea here na ˈna ia tatou. Hau atu â, te aupuru ra Iehova ia tatou i te pae materia, na ˈna hoi i horoa mai i te mau mea atoa ta tatou e fanaˈo ra. (Tim. 1, 6:17) Ia hape tatou, e faatitiaifaro mai oia, eita râ oia e faaea i te here ia tatou. No to ˈna here rahi, ua rave Iehova i te hoê faanahoraa no te faaora ia tatou. No to ˈna atoa here, ua horoa atoa Iesu i to ˈna ora no tatou. (Ioa. 3:16; 15:13) E ore roa ˈtu te tahi mea e nehenehe e tapea ia Iehova e ia Iesu ia here i te feia e here ra ia raua.—Ioa. 13:1; Roma 8:35, 38, 39.

13. No te aha mea faufaa ia faaite te hoê upoo utuafare i to ˈna here i to ˈna utuafare? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ E nafea ia faatura ta oe vahine ia oe?”)

13 Te haapiiraa no tatou. Ia itehia te here o te upoo utuafare i roto i te mau mea atoa ta ˈna e rave e tia ˈi. No te aha? Te pahono ra te aposetolo Ioane: “Te taata aita e here ra i to ˈna taeae [aore ra utuafare] ta ˈna e ite ra, eita ïa ta ˈna e nehenehe e here i te Atua ta ˈna e ore e ite ra.” (Ioa. 1, 4:11, 20) Te auraa, te hoê tane e here ra i to ˈna utuafare e e pee ra i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu, e tauturu o ˈna i to ˈna utuafare ia faafatata ˈtu ia Iehova, e haapapu atu mea here na ˈna ia ratou a aupuru atoa ˈi ia ratou i te pae tino. (Tim. 1, 5:8) E haapii e e aˈo oia i ta ˈna tamarii, e tutava noa oia i te rave i te mau faaotiraa o te faahanahana ia Iehova e o te faaoaoa i to ˈna utuafare. E hiˈopoa anaˈe eaha te titauhia i te upoo utuafare ia rave e e nafea o ˈna e pee ai i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu.

EAHA TE TITAUHIA I TE UPOO UTUAFARE IA RAVE?

14. E nafea te hoê tane e tauturu ai i to ˈna utuafare ia faafatata ˈtu ia Iehova?

14 E tauturu i to ˈna utuafare ia faafatata i te Atua. Mai to ˈna Metua, mea faufaa atoa no Iesu ia tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faatupu i te faaroo puai ia Iehova. (Mat. 5:3, 6; Mar. 6:34) Mea faufaa atoa ia tauturu na mua roa te tane i to ˈna utuafare ia faafatata ˈtu i te Atua. (Deut. 6:6-9) E ara oia ia taio e ia haapii ratou paatoa i te Parau a te Atua, ia apiti ratou i te mau putuputuraa e te pororaa i te parau apî oaoa e ia piri noa ia Iehova.

15. E nafea te hoê tane e haapapu ai i to ˈna utuafare mea here na ˈna ia ratou?

15 E haapapu i to ˈna utuafare mea here na ˈna ia ratou. Ua parau roa ˈtu Iehova i mua i te taata mea here na ˈna ia Iesu. (Mat. 3:17) Na roto i ta ˈna mau ohipa e parau, ua faaite atoa Iesu i to ˈna here i ta ˈna mau pǐpǐ e ua faaite atoa ratou i to ratou here ia ˈna. (Ioa. 15:9, 12, 13; 21:16) E faaite atoa te hoê upoo utuafare mea here na ˈna i ta ˈna vahine e ta ˈna tamarii ma te haapii i te Bibilia e o ratou. Hau atu â, e parau roa ˈtu oia mea faufaa e mea here roa na ˈna ia ratou, e ia tano, eita o ˈna e taiâ i te haapopou ia ratou i mua i te taata.—Mas. 31:28, 29.

Mea titauhia ia aupuru te hoê tane i to ˈna utuafare i te pae tino ia mauruuru Iehova ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Eaha ˈtu â te titauhia i te hoê upoo utuafare ia rave e eaha ta ˈna e haapao maitai?

16 E aupuru i to ˈna utuafare i te pae tino. Noa ˈtu ua faautua Iehova i te mau Iseraela no to ratou faaroo ore, ua aupuru noa oia ia ratou. (Deut. 2:7; 29:5) Te horoa atoa mai ra oia i te mau mea atoa hinaarohia e tatou i te mau mahana atoa. (Mat. 6:31-33; 7:11) Ua faatamaa atoa Iesu i te feia i pee ia ˈna e ua faaora i to ratou maˈi. (Mat. 14:17-20; 4:24) Mea titauhia ia aupuru te hoê tane i to ˈna utuafare i te pae tino ia mauruuru Iehova ia ˈna. Mea faufaa râ ia haapao maitai oia eiaha ta ˈna ohipa ia amu i te taime ta ˈna i faataa no to ˈna utuafare e no te tauturu ia ratou ia faafatata i te Atua.

17. Mea nafea Iehova e Iesu e haapii e e aˈo ai ia tatou?

17 E haapii i to ˈna utuafare. E haapii e e aˈo Iehova ia tatou no to tatou maitai. (Heb. 12:7-9) Mai to ˈna Metua, te haapii atoa ra Iesu i te feia ta ˈna e tiaau ma te here. (Ioa. 15:14, 15) Mea mǎrû Iesu, e horoa atoa râ oia i te aˈoraa papu. (Mat. 20:24-28) Ua ite oia mea tia ore tatou e te paruparu atoa.—Mat. 26:41.

18. Eaha te titauhia i te upoo utuafare ia haamanaˈo?

18 Eita te tane e pee ra i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu e riri hanoa ia hape ta ˈna vahine aore ra ta ˈna tamarii. Eita atoa oia e “iria ˈtu” ia ratou. (Kol. 3:19) E haapao oia i te faaueraa i roto i te Galatia 6:1 ma te “faatitiaifaro” ia ratou ma te mǎrû a haamanaˈo atoa ˈi e taata tia ore oia. Mai ia Iesu, ua taa ia ˈna o te horoaraa i te hiˈoraa te ravea maitai roa ˈˈe no te haapii i to ˈna utuafare.—Pet. 1, 2:21.

19-20. A rave ai i te faaotiraa, e nafea te upoo utuafare e pee ai i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu?

19 E rave i te faaotiraa no te maitai o to ˈna utuafare. E rave Iehova i te faaotiraa no te maitai o vetahi ê. Ei hiˈoraa, ua poiete oia i te taata, eiaha no to ˈna iho maitai, no te faaoaoa râ ia ratou. Aita o ˈna i faahepohia ia horoa i ta ˈna Tamaiti no te faaore i ta tatou mau hara, ua na reira râ o ˈna no to tatou maitai. Ua rave atoa Iesu i te faaotiraa no te maitai o vetahi ê. (Roma 15:3) Ei hiˈoraa, noa ˈtu te rohirohi, ua faaoti Iesu i te haapae ia ˈna iho no te haapii i te nahoa rahi i haere mai ia ˈna ra.—Mar. 6:31-34.

20 Ua ite te upoo utuafare maitai e ere i te ohipa hauti ia rave i te faaotiraa no to ˈna utuafare, e hopoia faufaa râ. Eita o ˈna e rave i te faaotiraa aita anaˈe e tumu papu ia na reira, aore ra ia au noa i to ˈna huru e manaˈo i tera taime. E vaiiho râ oia na Iehova e haapii ia ˈna ia rave i te faaotiraa maitai. * (Mas. 2:6, 7) I reira o ˈna e imi ai i te maitai o vetahi ê, eiaha noa râ to ˈna iho!—Phil. 2:4.

21. Eaha te hiˈopoahia i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

21 E hopoia rahi ta Iehova i horoa i te mau upoo utuafare e te titau ra o ˈna ia ratou ia haapao maite i ta ratou hopoia. Ia tutava râ te tane i te pee i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu, e riro oia ei upoo utuafare maitai. E ia rave te vahine i ta ˈna tuhaa, e oaoa to raua faaipoiporaa. Eaha te manaˈo o te vahine no nia i te hopoia upoo utuafare o ta ˈna tane e tia ˈi, e eaha te fifi ta ˈna e farerei? E pahonohia tera nau uiraa i roto i to mua ˈtu haapiiraa.

HIMENE 16 A arue ia Iesu

^ Ia faaipoipo te hoê tane, e riro oia ei upoo utuafare. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou eaha te hopoia ta Iehova i horoa i te tane, no te aha Iehova i rave ai i tera faanahoraa e eaha ta te mau tane e haapii mai i te hiˈoraa o Iehova e Iesu. E faaite mai te tumu parau haapiiraa 6 e nafea te hoê tane e te hoê vahine e pee ai i te hiˈoraa o Iesu e to te tahi atu mau tavini haapao maitai a te Atua. E i roto i te tumu parau haapiiraa 7, e hiˈopoa mai tatou eaha te hopoia ta Iehova i horoa i te mau tane i roto i te amuiraa.

^ Na roto i te tahi mau hohoˈa teata, hautiraa e buka arearea, e nehenehe te taata e manaˈo e ere i te mea ino ia tupai e ia hamani ino te hoê tane i ta ˈna vahine. Na te peu e ravehia e te rahiraa e turai ra ia vetahi ê ia manaˈo e ere i te mea ino ia haavî i te vahine.

^ No te ite atu â e nafea ia rave i te faaotiraa maitai, a hiˈo i te tumu parau “A rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 2011 i te api 19-23.