Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 14

Chinándanu ca pasu stiʼ Jesús né stale cuidadu

Chinándanu ca pasu stiʼ Jesús né stale cuidadu

«Cristu biʼniʼ sufrir pur laatu ne gudixhe ti ejemplu para chinándatu pasu stiʼ né stale cuidadu» (1 PED. 2:21; nota).

CANCIÓN 13 Chinándanu ejemplu stiʼ Cristu

NI ZAZÍʼDINU *

Zanda chinándanu ca pasu stiʼ Jesús. (Biiyaʼ párrafo 1 ne 2).

1, 2. Bizeeteʼ ti ejemplu ni zacané laanu guiénenu ni ná 1 Pedro 2:21.

GUXUÍʼLUNU zizanu ti lugar nabé peligroso. Peru ziné ti binni ni runibiáʼ lugar ca laanu ne ra zizabe zigusaanabe huella stibe. Málasi maʼ qué ridúʼyanu laabe, peru qué ridxíbinu. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ cadúʼyanu ca huella bisaanabe ne zinándanu cani.

2 Laanu, ca xpinni Cristu, laaca zizanu ti lugar nabé peligroso: guidxilayú malu stiʼ Binidxabaʼ riʼ. Peru maʼ bidii Jehová laanu Jesucristu, Xiiñiʼ, para chiné laanu ti chinándanu «pasu stiʼ né stale cuidadu» (1 Ped. 2:21; nota). Ti libru ni cusiene de Biblia ná, bichaaga Pedro Jesús ti binni ni runibiáʼ ti lugar. Cásica zanda chinanda tuuxa pasu stiʼ ti binni ni runibiáʼ ti lugar, laanu laaca zanda chinándanu ca pasu stiʼ Jesús. Yanna, ¿xi riníʼ chinándanu ca pasu stiʼ Jesús? ¿Xiñee naquiiñeʼ chinándanu cani? Ne ¿ximodo zanda gúninu ni?

¿XI RINÍʼ CHINÁNDANU CA PASU STIʼ JESÚS?

3. ¿Xi riníʼ chinándanu ca pasu stiʼ ti binni?

3 ¿Xi riníʼ chinándanu ca pasu stiʼ ti binni? Nuu biaje ora riete lu Biblia ca diidxaʼ saʼ ne ñee caniʼni ni runi tuuxa lu xquendanabani (Gén. 6:9; Prov. 4:26). Ejemplu stiʼ ti binni zanda guchaaganu ni ca pasu stiʼ o ca huella stiʼ. Nga runi, chinándanu ca pasu stiʼ ti binni riniʼni chinándanu ejemplu stiʼ.

4. ¿Xi riníʼ chinándanu ca pasu stiʼ Jesús?

4 Yanna, ¿xi riníʼ chinándanu ca pasu stiʼ Jesús yaʼ? Riniʼni chinándanu ejemplu stibe. Lu textu stiʼ artículo riʼ bizeeteʼ apóstol Pedro bisaana Jesús ti ejemplu galán para laanu purtiʼ biʼniʼ huantar ora bininácabe laa. Peru nuuruʼ stale cosa ni biʼniʼ Jesús ni zanda chinándanu (1 Ped. 2:18-25). Guiráʼ ni guníʼ Jesús ne ni biʼniʼ biaʼ dxi bibani lu Guidxilayú, zacanécani laanu para chinándanu ejemplu stiʼ.

5. Bisiene xiñee zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús neca binni ruchee laanu.

5 Neca binni ruchee laanu zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús. Pedro guníʼ zaca nagana para laanu chinándanu modo peʼ biʼniʼ Jesús purtiʼ perfectu laa. Peru zanda gúninu stipa chinándanu ca pasu stiʼ Jesús né stale cuidadu. Pa gúninu ni, zinándanu conseju ni bicaa apóstol Juan ra ná zanda sanu «casi guzá Jesús» (1 Juan 2:6).

¿XIÑEE NAQUIIÑEʼ CHINÁNDANU CA PASU STIʼ JESÚS?

6, 7. ¿Xiñee ziuʼnu jma gaxha de Jehová pa chinándanu ca pasu stiʼ Jesús?

6 Pa chinándanu ca pasu stiʼ Jesús zadxíñanu jma gaxha de Jehová. ¿Xiñee yaʼ? Primé la? Purtiʼ racané ejemplu stiʼ Jesús laanu guibáninu modo riuulaʼdxiʼ Dios (Juan 8:29). Nga runi, pa chinándanu ca pasu stiʼ Jesús zusiéchenu Jehová. Nanna dxíchinu zadxiña Bixhózenu ni nuu guibáʼ ca ni runi stipa gaca xhamigu laabe (Sant. 4:8).

7 Guiropa, bisihuinni Jesús ximodo peʼ Bixhoze. Nga runi, gunda guníʼ: «Ni maʼ biiyaʼ naa la? laaca maʼ biiyaʼ Bixhozeʼ» (Juan 14:9). Rinándanu ejemplu stiʼ Jehová ora rúninu stipa gápanu ca cualidad ni bisihuinni Jesús ne guni tratarnu binni casi biʼniʼ tratarbe laacaʼ. Guzéʼtenu caadxi ejemplu, guca Jesús nachaʼhuiʼ né ti hombre ni napa lepra, biʼniʼ sentirbe ni cayuni sentir ti gunaa ni napa ti guendahuará nabé malu ne biabe ca binni ni gutiʼ familia stiʼ (Mar. 1:40, 41; 5:25-34; Juan 11:33-35). Pa gúninu stipa chinándanu ejemplu stiʼ Jehová, jma ziuʼnu gaxha de laa.

8. Bisiene ximodo zanda guni ganarnu guidxilayú pa chinándanu ca pasu stiʼ Jesús.

8 Pa chinándanu ca pasu stiʼ Jesús qué zudiʼnu lugar cueechú guidxilayú malu stiʼ Binidxabaʼ riʼ laanu. Últimu gueelaʼ guyuu Jesús lu Guidxilayú, guníʼ: «Maʼ bineʼ ganar guidxilayú» (Juan 16:33). Ni ná Jesús nga qué nudii lugar nuchaa binni guidxilayú ni naguixhe ique guni ne modo riníʼ ique. Bíʼnibe stipa guni cumplirbe dxiiñaʼ ni gucuaabe lu Guidxilayú: gusiabe o guni santificarbe lá Jehová. Tiempu riʼ nuu stale cosa ni zanda cueechú laanu. Peru pa quixhe íquenu gúninu ni ná Jehová, cásica biʼniʼ Jesús, laaca zanda guni ganarnu Guidxilayú (1 Juan 5:5).

9. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guireechunu lu neza ni ziné lu guendanabani ni qué zaluxe?

9 Pa chinándanu pasu stiʼ Jesús zacaanu guendanabani ni qué zaluxe. Dxi gunabadiidxaʼ ti joven ricu Jesús xi caquiiñeʼ guni para guicaa guendanabani ni qué zaluxe, gudxi Jesús laabe: «Gudáʼ ne dananda naa» (Mat. 19:16-21). Ne gudxi Jesús caadxi judíu ni qué runi cré pa laabe nga Cristu: «Runebiaʼyaʼ ca dendxuʼ stinneʼ [...] ne rinándacaʼ naa. Rudieeʼ laacaʼ guendanabani ni qué zaluxe» (Juan 10:24-29). Laaca gudxi Jesús Nicodemo, ti hombre ni nuu lu Sanedrín, zacaa ca ni gusihuinni napa fe laabe «guendanabani ni qué zaluxe» (Juan 3:16). Rusihuínninu nápanu fe Jesús ora rúninu guiráʼ ni bisiidiʼ ne ora rinándanu ejemplu stiʼ. Pa gúninu ni, qué zaréʼchunu de lu neza ni ziné lu guendanabani ni qué zaluxe (Mat. 7:14).

¿XIMODO ZANDA CHINÁNDANU CA PASU STIʼ JESÚS NÉ STALE CUIDADU?

10. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para gunibiáʼ chaahuinu Jesús? (Juan 17:3).

10 Para ganda chinándanu ca pasu stiʼ Jesús né stale cuidadu, caquiiñeʼ gunibiaʼnu laabe primé (biindaʼ Juan 17:3). Para ganda gunibiáʼ chaahuinu Jesús, cadi naquiiñeʼ gusaana de gunibiaʼnu ca cualidad stibe, modo riníʼ íquebe ne ca mandamientu stibe. Guiranu naquiiñeʼ gúninu stipa guizíʼdinu de Jehová ne de Xiiñiʼ neca maʼ xadxí de nuunu ndaaniʼ xquidxi Dios o coʼ.

11. ¿Xi riete lu guidapaʼ Evangeliu?

11 Cumu nadxii Jehová laanu la? Guniʼbe guicá lu Biblia tapa Evangeliu ni zacané laanu gunibiaʼnu Xiiñibe. Lúcani zadxélanu modo bibani Jesús ne modo biʼniʼ xhiiñaʼ Dios, laaca riete xi guniʼbe, xi bíʼnibe ne xi biʼniʼ sentirbe. Racané guidapaʼ libru riʼ laanu guiníʼ ique chaahuinu ejemplu stiʼ Jesús (Heb. 12:3). Laaca racanécani laanu chinándanu ca pasu stiʼ Jesús. Pa guidúʼndanu ca Evangeliu riʼ, zanda gunibiáʼ chaahuinu laabe ne chinándanu ca pasu stibe né stale cuidadu.

12. ¿Ximodo zanda guizíʼdinu jma de ca Evangeliu?

12 Cadi naquiiñeʼ guidúʼndanu ca Evangeliu para si gánnanu ximodo bibani Jesús, laaca caquiiñeʼ cueenu tiempu para guni estudiarnu ni nácani ne guiníʼ íquenu ni cadúʼndanu (bichaagani né Josué 1:8). Guidúʼyanu chupa cosa ni zacané laanu para guiníʼ íquenu ni cadúʼndanu lu ca Evangeliu ne gúninu ni nácani.

13. ¿Ximodo zanda guiníʼ íquenu nuunu lu relatu ni cadúʼndanu?

13 Primé, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu nuunu lu relatu ni cadúʼndanu ca. Guxuíʼlunu, cadúʼyanu, cayunadiáganu ne cayuni sentirnu ni cazaaca lugar ca. Zanda gacané ca publicación ni rudii xquidxi Jehová laanu para guyúbinu jma información. Guidúʼyanu contextu stiʼ relatu ni cadúʼndanu ca. Guyúbinu gánnanu jma de ca binni ne ca lugar ni cayete lu relatu ca ne xi bizaaca ante ne despué. Pa cadúʼndanu ti relatu ni zeeda lu xcaadxi Evangeliu, guchaaganu ni nácani, purtiʼ zándaca guidxélanu xcaadxi cosa ni qué riete lu Evangeliu ni cadúʼndanu ca.

14, 15. ¿Ximodo zanda gúninu ni cazíʼdinu lu ca relatu stiʼ ca Evangeliu?

14 Guiropa, gúninu ni cazíʼdinu lu ca Evangeliu (Juan 13:17). Despué de guni estudiar chaahuinu ti relatu ni zeeda lu ca Evangeliu, guiníʼ íquenu, ¿xi rusiidiʼ relatu riʼ naa? ¿ximodo zanda iquiiñeʼ ni para gacaniáʼ xcaadxi? Guiníʼ íquenu tu zanda gacanenu, ne ora ganda la? gábinu laabe né diidxaʼ nadóʼ xi bizíʼdinu lu relatu ni biʼniʼ estudiarnu.

15 Guidúʼyanu ti ejemplu ni zacané laanu gúninu guiropaʼ cosa ni bizéʼtenu que. Guidúʼyanu relatu stiʼ ti viuda pobre ni biʼyaʼ Jesús ndaaniʼ templu.

VIUDA POBRE NI NUU NDAANIʼ TEMPLU

16. Bisiene xi cazaaca lu Marcos 12:41.

16 Guiníʼ íquenu nuunu lu relatu ca (biindaʼ Marcos 12:41). Guiníʼ íquenu nuunu 11 de nisán stiʼ iza 33. Maʼ cayaadxaʼ menu de ti semana para guuticabe Jesús ne nuube ndaaniʼ templu cusiidibe. Nabé cutiidiʼ ca líder stiʼ ca religión prueba Jesús. Nuu de laacaʼ nacaʼ qué gapa Jesús autoridad ne xcaadxi cayúnicaʼ pregunta para si gusábacaʼ laabe (Mar. 11:27-33; 12:13-34). De raqué zeʼ Jesús sti ladu, zándaca lugar ni runibiáʼcabe casi patiu stiʼ ca gunaa. Raqué ruuyabe ca caja ra riaba bueltu ni nuu lu patiu que. Para gurí Jesús raqué ne cayuuyadxí ximodo cusaba binni bueltu stiʼ ndaaniʼ ca caja que. Ne laaca cayuuyabe stale ricu cusábacaʼ stale moneda. Zándaca cayunadiaga Jesús modo cayaba ca moneda que ndaaniʼ ca caja que.

17. ¿Xi biʼniʼ viuda pobre ni riete lu Marcos 12:42?

17 (Biindaʼ Marcos 12:42). Qué nindaa, biiyaʼ Jesús ti viuda pobre (Luc. 21:2). Zándaca qué rugaanda xpuéltube para tidinebe dxi. Neca zacá, bidxíñabe ra nuu tobi de ca caja ra riaba bueltu ne pa ñanda si guirutiʼ ñuuyaʼ laabe bisábabe chupa monedahuiiniʼ. Peru nanna Jesús bisábabe chupa leptón, laani nga moneda ni jma huaxiéʼ risaca tiempu que. Qué rugaanda biaʼ bisábabe que para sibe ti gorrión, tobi de ca manihuiiniʼ jma huaxiéʼ risaca ni ridoo para gó binni.

18. Casi ná Marcos 12:43, 44, ¿xi guníʼ Jesús de ni biʼniʼ viuda pobre riʼ?

18 (Biindaʼ Marcos 12:43, 44). Guizáʼ bidxagayaa Jesús ni biʼniʼ viuda riʼ. Ngue runi bicaarídxibe ca discípulo stibe ne gúdxibe laacaʼ: «Jma stale bisaba viuda pobre riʼ ndaaniʼ ca caja ra riaba bueltu que ni bisaba xcaadxi». Ne bisiénebe: «Purtiʼ guiracaʼ [ca binni ricu] bisábacaʼ ni biʼniʼ sobra sticaʼ, peru laabe, neca guizáʼ pobre laabe, bisábabe guiráʼ ni, guiráʼ ni nápabe para guibaninebe». Ra bisaba viuda riʼ últimu moneda stiʼ bisihuinni napa confianza zapa Jehová laa (Sal. 26:3).

Cásica biʼniʼ Jesús, laanu laaca naquiiñeʼ cuʼnu gana xcaadxi purtiʼ cudiicaʼ de ni jma galán Jehová. (Biiyaʼ párrafo 19 ne 20). *

19. ¿Xi zanda guizíʼdinu de ni guníʼ Jesús de viuda pobre que?

19 Gúninu ni cazíʼdinu. Guiníʼ íquenu: ¿Xi zanda guiziideʼ de ni guníʼ Jesús de viuda pobre que? Nanna dxíchinu ñuulaʼdxiʼ gunaa riʼ nudii jma stale Jehová. Peru bíʼnibe guiráʼ ni nuu lu nabe, bidiibe de ni jma galán ni nápabe Jehová. Nanna Jesús guizáʼ guyuulaʼdxiʼ Bixhoze ni biʼniʼ gunaa riʼ. Ni biʼniʼ viuda pobre riʼ rusiidini laanu ti cosa nabé risaca: riuulaʼdxiʼ Jehová gudiʼnu laa de ni jma galán ne gúninu ni ná de guidubi ladxidoʼno ne guidubi xhiálmanu (Mat. 22:37; Col. 3:23). Riecheʼ Jehová ora rúninu guiráʼ ni nuu lu nanu, casi ora riquiiñenu tiempu ne stipa stinu para guni adorarnu laa, ora chiguni predicarnu ne ora chuunu reunión.

20. ¿Ximodo zanda gúninu ni bizíʼdinu lu relatu stiʼ viuda pobre que? Bizeeteʼ ti ejemplu.

20 ¿Ximodo zanda gúninu ni bizíʼdinu lu relatu stiʼ viuda pobre que? Galán gusietenaláʼdxinu ca hermanu, riecheʼ Jehová pur guiráʼ stipa ni cayúnicaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, ¿ñee runibiaʼnu tuuxa hermana ni maʼ huaniisi ni caree gana purtiʼ maʼ qué randa runi predicar casi biʼniʼ predicar dxi nahuiiniʼ la? O ¿ñee runibiaʼnu tuuxa hermanu ni napa ti guendahuará ne maʼ biree gana purtiʼ maʼ qué randa rié reunión la? Zanda gacanenu laacabe ra cuʼnu gana laacabe (Efes. 4:29). Guinínenu laacabe xi bizíʼdinu ra bidúʼndanu relatu stiʼ viuda pobre que. Ni guininu ca zusietenaláʼdxini laacabe riecheʼ Jehová pur stipa naroʼbaʼ ni cayúnicabe (Prov. 15:23; 1 Tes. 5:11). Ora riguʼnu gana xcaadxi purtiʼ cudiicaʼ ni nuu lu nacaʼ para Jehová —neca para laacaʼ ruluíʼ huaxiéʼ ni—, zinándanu ca pasu stiʼ Jesús.

21. ¿Xi maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ?

21 Rudiʼnu xquixe peʼ Jehová purtiʼ bidii lugar guicá lu ca Evangeliu modo bibani Jesús ne zacá chinándanu ca pasu stiʼ. Galán pa lu estudiu personal stinu o adoración en familia ni gápanu, guni estudiarnu ni zeeda lu ca Evangeliu. Maʼ bidúʼyanu, para cueendunu stale cosa galán naquiiñeʼ guxuíʼlunu nuunu lu relatu ca ne gúninu guiráʼ ni guizíʼdinu. Naquiiñeʼ gúninu stipa gúninu guiráʼ ni biʼniʼ Jesús, peru laaca naquiiñeʼ gucaʼdiáganu guiráʼ ni guniʼbe. Lu sti artículo ca zadúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ni guníʼ Jesús ora cá lu yaga.

CANCIÓN 15 Gusisácanu Rey ni maʼ gulí Jiobá

^ párrafo 5 Caquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu ca pasu stiʼ Jesús né stale cuidadu. Lu artículo riʼ zadúʼyanu xi riníʼ chinándanu ca pasu stibe, xiñee naquiiñeʼ chinándanu cani ne ximodo gúninu ni.

^ párrafo 60 NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Caníʼ ique ti hermana ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús de viuda pobre que, despué caguube gana ti hermana maʼ huaniisi purtiʼ cayuni ni ná Jehová de guidubi ladxidóʼ.