Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

«¡Guizáʼ maʼ biziideʼ de xcaadxi!»

«¡Guizáʼ maʼ biziideʼ de xcaadxi!»

TI GUEELAʼ nuaaʼ lu ca dani stiʼ guidxi Argelia. Nuaaʼ lu ejércitu stiʼ Francia ne raqué nuu campamentu stidu, nabé cadinde binni ndaaniʼ guidxi Argelia. Gueelaʼ que stubeʼ cayuneʼ guardia, naazeʼ guiibaʼ ne nuaaʼ deche caadxi sacu yuxi. Málasi binadiagaʼ zedadxiña tuuxa neza ra nuaaʼ. Guizáʼ bidxibeʼ dede bichongaʼ. Nahuiineruaʼ ne qué racalaʼdxeʼ guuteʼ tuuxa ninca guuticabe naa. Ngue runi gunieeʼ: «¡Dios stinneʼ, gucané naa!».

Ni bizaacaʼ que bichaani xquendanabaneʼ purtiʼ dede dxi que nga bizuluáʼ biyubeʼ Dios. Peru ante gabeʼ laatu xi bizaaca gueelaʼ que, chiguinieniaʼ laatu caadxi cosa ni bizaacaʼ dxi nahuiineʼ ni bichaa modo riníʼ iqueʼ ne ni bicaa naa guyubeʼ Dios.

NI BIZIIDEʼ DE BIXHOZEʼ

Guleʼ lu iza 1937 ndaaniʼ guidxi ni láʼ Guesnain, ti guidxihuiiniʼ ra nuu mina ne riaanani ladu guiaʼ de Francia. Biʼniʼ bixhozeʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti mina ne bisiidibe naa pabiáʼ risaca nga guneʼ dxiiñaʼ. Laaca bisiidibe naa guneʼ ni jneza. Biiyaʼ bixhozeʼ cadi galán runi tratárcabe caadxi mineru ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ lugar nabé peligroso. Ngue runi, gucaláʼdxibe gacanebe laacaʼ ne bíʼnibe ni ra guyuube lade sindicatu ne ra bíʼnibe huelga. Laaca qué ñuulaʼdxiʼ bixhozeʼ ca cosa ni cadi jneza runi ca cura stiʼ guidxi que. Stale de ca cura que nabánicaʼ galán peru rinábacaʼ bueltu ne guendaró ca mineru neca pobre laacaʼ. Guizáʼ bichiichi ngue bixhozeʼ ne pur ngue qué niná nusiidiʼ naa de religión ne qué ninidu de Dios.

Ra maʼ ziniiseʼ laaca qué ñuuladxeʼ ca cosa ni cadi jneza ni cayuuyaʼ. Guizáʼ bidxiicheʼ ora biiyaʼ cayúnicabe menu ca binni de sti guidxi ni nabeza Francia, riuuladxeʼ quiteniáʼ xiiñicabe fútbol. Cumu de Polonia jñaaʼ la? gucalaʼdxeʼ chuʼ guiráʼ binni de guiráʼ raza tobi si ne biaʼca guisácacaʼ.

BIZULÚ GUNÍʼ IQUEʼ XI PUR NABANEʼ

Dxi nuaaʼ lu ejércitu.

Guyuaaʼ lu ejércitu lu iza 1957 ne biseendacabe laadu lu ca dani stiʼ Argelia casi maca bizeeteʼ ora bizuluáʼ canieeʼ historia stinneʼ. Despué de gunieeʼ «¡Dios stinneʼ, gucané naa!», málasi biiyaʼ zuhuaa ti burru nezaluáʼ ne cadi ti enemigu. Guizáʼ gutadxí ladxiduáʼ. Guerra que ne ni bizaacaʼ riʼ bicaani naa guiníʼ iqueʼ: ¿xiñee bizáʼ Dios laanu?, ¿ñee rizaaláʼdxibe laanu la? ne ¿ñee ziuu dxi guibani binni tobi si la?

Despué, gunabaʼ permisu para chigannaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ, ne raqué binebiaʼyaʼ ti testigu stiʼ Jehová. Bidiibe naa ti libru ni láʼ La Sainte Bible, ti Biblia católica ni nuu lu diidxaʼ francés. Bizuluáʼ biindaʼ ni biguetaʼ siaʼ de Argelia. Ti textu ni nabé guyuuladxeʼ nga Apocalipsis 21:3, 4, ra ná: «Nuu carpa stiʼ Dios ra nuu binni. [...] Ne zuchaabe nisa riete lucaʼ, maʼ qué ziuuruʼ guendaguti, maʼ guirutiʼ qué ziuu triste, maʼ guirutiʼ qué zuunaʼ ne maʼ qué ziuuruʼ yuubaʼ». * Qué huayuudxí guundaʼ textu que, ngue runi guníʼ iqueʼ pa dxandíʼ ni. Para tiempu que la? qué gannaʼ gastiʼ de Dios ninca de Biblia.

Despué de bireeʼ lade ejércitu lu iza 1959, binebiaʼyaʼ ti Testigu ni láʼ François, bisiidibe naa stale cosa ni zeeda lu Biblia, tobi de laani nga Jehová nga láʼ Dios (Sal. 83:18). Laaca bisiidibe naa zunduuxeʼ Jehová ca cosa ni cadi jneza, zúnibe Guidxilayú riʼ ti Paraísu ne zuni cumplirbe promesa ni riete lu Apocalipsis 21:3, 4.

Biaʼsi ngue ni rusiidiʼ Biblia ne yendani ndaaniʼ ladxiduáʼ. Peru bidxiicheniaʼ ca cura que ne gucalaʼdxeʼ ñuneʼ denunciar laacaʼ purtiʼ cusiidicaʼ cosa ni cadi zeeda lu Biblia. Bidieeʼ cuenta riníʼ íqueruaʼ modo riníʼ ique bixhozeʼ ne pa ñanda si maʼ ñuneʼ chaahueʼ ca guendanagana que.

Gucané François ne xcaadxi Testigu naa gucueezaʼ laca naa. Bisiidiʼ ca xhamiguaʼ riʼ naa cadi naquiiñeʼ guni juzgar ca xpinni Cristu binni, sínuque naquiiñeʼ guiníʼnecaʼ laacabe de esperanza ni rudii ca noticia stiʼ Reinu stiʼ Dios laanu. Ndiʼ nga dxiiñaʼ ni biʼniʼ Jesús ne ni biʼniʼ mandarbe guni ca discípulo stibe (Mat. 24:14; Luc. 4:43). Laaca gupa xidé biziideʼ guinieniaʼ binni né diidxaʼ nadóʼ ne respetu neca gadxé ni runi crecaʼ. Casi ná Biblia: «Cadi naquiiñeʼ tinde ti xpinni Señor, sínuque naquiiñeʼ gaca nachaʼhuiʼ né guiráʼ binni» (2 Tim. 2:24).

Bichaaʼ modo nabaneʼ ne guyuaanisaʼ lu ti asamblea de circuito ni guca lu iza 1959. Raqué binebiaʼyaʼ ti hermana ni guizáʼ guyuuladxeʼ, labe Angèle. Yegannaʼ laabe ra congregación stibe, ne bichaganadu lu iza 1960. Nacháʼhuibe ne guizáʼ nuu xpiaanibe, nácabe ti regalu ni bidii Jehová naa (Prov. 19:14).

Dxi bichaganadu.

NI HUAZIIDEʼ DE CA HERMANU NI NAPA EXPERIENCIA

Huaziideʼ stale cosa nabé galán de ca hermanu ni napa experiencia. Tobi de laacani nga para ganda guni cumplirnu né ti asignación nagana ni guicaanu la? naquiiñeʼ gácanu humilde ne chinándanu ca diidxaʼ ni zeeda lu Proverbios 15:22, ni ná: «Ora nuu stale tu cudii conseju la? riree ni galán».

Dxi cayuneʼ dxiiñaʼ de circuito ndaaniʼ guidxi Francia (1965).

Lu iza 1964, bidieeʼ cuenta dxandíʼ ngue ni ná textu que. Lu iza que biʼniʼ nombrárcabe naa superintendente de circuito ne yegannaʼ ca congregación que para cuaaʼ gana ca hermanu ne gacaniáʼ laacaʼ chuʼcaʼ gaxha de Jehová. Deruʼ 27 iza naa ne huaxiéʼ experiencia napaʼ, ngue runi guyuu biaje bineʼ cosa ni cadi jneza. Peru bineʼ stipa cadi guneʼ ni sti biaje. Ne ni jma gucané naa nga ca conseju galán ni bidii ca hermanu ni napa experiencia naa.

Rietenalaʼdxeʼ ni bizaacaʼ ti dxi. Tobi de ca primé visita bineʼ gúcani ti congregación ni nuu París, gunabadiidxaʼ ti hermanu ni napa experiencia naa pa zanda guiniʼné naa. Para gudxeʼ laabe: «Zanda pue».

Gunabadiidxabe naa: «Louis, ¿tu riguuya ti doctor ora rié ra lidxi tuuxa?».

Para bicabeʼ laabe: «Binni ni huará».

Óraque gúdxibe naa: «Biaʼsi bicábiluʼ. Peru huayuuyaʼ nabé rieeguluʼ ca hermanu espiritual casi superintendente de congregación. Ndaaniʼ congregación la? nuu stale hermanu nacubi, ni natuíʼ o ni maʼ caree gana. Guizáʼ ñuucabe gana pa nibeeluʼ tiempu nigánnaluʼ laacabe ra lídxicabe ne ñóneluʼ laacabe».

¡Guizáʼ galán ca conseju bidii hermanu riʼ naa! Nabé bidxagayaaʼ pabiáʼ nadxiibe ca dendxuhuiiniʼ stiʼ Jehová. Gupa xidé gucaʼ humilde ne yenandaʼ ca conseju bidiibe naa. Guizáʼ rudieeʼ xquixe peʼ Jehová purtiʼ nuu hermanu ni racané xcaadxi.

Lu iza 1969 ne 1973, lu chupa asamblea internacional ni guca ndaaniʼ guidxi Colombes (París), biʼniʼ asignárcabe naa lu Departamentu de Alimentos. Lu asamblea ni guca lu iza 1973, bidiʼdu ni gó biaʼ 60,000 binni gaayuʼ dxi. Guizáʼ bidxibeʼ, peru sti biaje ca ni gucané naa nga chinandaʼ conseju ni zeeda lu Proverbios 15:22. Gunabaʼ conseju ca hermanu ni napa experiencia. Biyubeʼ gacané ca hermanu espiritual ne ni napa experiencia naa. Gunieniaʼ ca hermanu ni naca carniceru, ni runi dxiiñaʼ lu layú, cocineru ne ni napa experiencia para siʼ. Gucané ca hermanu riʼ naa para gunda bineʼ cumplir asignación ni bidiicabe naa.

Lu iza 1973 biʼniʼ invitárcabe naa ne xheelaʼ para guni servirdu Betel ni nuu Francia. Guizáʼ nagana guca primé asignación gucuaaʼ. Gupa xidé biyubeʼ modo para guneʼ entregar publicación ca hermanu de Camerún, ti guidxi ni nuu África ra bicueeza gobiernu dxiiñaʼ stinu lu iza 1970 ne 1993. Laaca guizáʼ bidxibeʼ dxi gucuaaʼ asignación riʼ. Bidii hermanu ni ruuyaʼ modo raca dxiiñaʼ stinu ndaaniʼ guidxi Francia cuenta ximodo nuaaʼ, ngue runi gudxi naa ca diidxaʼ riʼ para cuʼ gana naa: «Guizáʼ caquiiñeʼ ca hermanu de Camerún guendaró espiritual. ¡Gudiʼnu ni laacabe!». Ne nga peʼ nga ni bínidu.

Nuudu lu ti reunión especial ni guca guidxi Nigeria né ca hermanu de Camerún (1973).

Stale biaje guyaaʼ ndaaniʼ ca guidxi ni nuu gaxha de Camerún para guinieniáʼ ca ancianu stiʼ guidxi que. Guca ca hermanu riʼ nadxibalú ne gucanecaʼ naa para guidxelaʼ modo guseendaʼ ca publicación que ra nuu ca hermanu de Camerún. Ne guluu Jehová ndaayaʼ stipa ni bínidu. Biaʼ gande iza, qué ñaadxaʼ publicación ca hermanu de Camerún ne gucuaacaʼ Torre stiʼ ni rapa ne publicación ni riree guiráʼ beeu ni biree láʼ dxiqué Nuestro Servicio del Reino.

Naa ne Angèle dxi yegánnadu ca superintendente de circuito de Camerún ne xheelacaʼ ndaaniʼ guidxi Nigeria (1977).

NI HUAZIIDEʼ DE XHEELAʼ

Dede dxi bizulú cayunibiaʼdu, biiyaʼ ca cualidad sicarú stiʼ Angèle. Ne jmaruʼ si biiyaʼ cani dxi maʼ bichaganadu. Dxi bichaganadu, gueelaʼ que gunábabe naa guneʼ orar Jehová ne gabeʼ laa racaláʼdxidu guni servirdu laa biaʼ gándatiʼ juntu. Ne bicaadiaga Jehová laadu.

Laaca huayacané Angèle naa gapaʼ jma confianza Jehová. Rietenalaʼdxeʼ dxi biʼniʼ invitárcabe laadu guni servirdu Betel lu iza 1973, guníʼ iqueʼ ni stale purtiʼ guizáʼ guyuuladxeʼ dxiiñaʼ de circuito. Peru bisietenalaʼdxiʼ Angèle naa bidiʼdu xquendanabánidu Jehová ne pur nga naquiiñeʼ gúnidu ni guinabaʼ organización stibe laadu (Heb. 13:17). Dxandíʼ ngue ni guniʼbe, ngue runi gucuaadu invitación que ne guyuudu Betel. Guizáʼ nuu xpiaaniʼ xheelaʼ, riénebe naa ne nadxiibe Jehová. Ne nga huayacané laadu guicaadu decisión jneza.

Naa ne Angèle ndaaniʼ jardín stiʼ Betel ni nuu Francia.

Neca maʼ huaniisidu, qué huasaana Angèle de gacané naa. Chiguzeeteʼ modo huayacanebe naa, stale scuela ni runi xquidxi Dios, inglés raca cani. Nga runi para ganda chuudu la? naa ne xheelaʼ rúnidu stipa guiziidiʼ chaahuidu idioma ca. Ne para ganda gúnidu ni la? bidxaʼdu ti congregación ra riníʼcabe inglés. Tiempu que nápadu biaʼ 75 iza. Cumu nuaaʼ lu Comité de Sucursal stiʼ Francia, guca nagana para naa cueeʼ tiempu para guiziideʼ sti idioma. Peru racanésaadu, de yanna raca preparardu para ca reunión lu idioma inglés ne francés neca maʼ nápadu jma de 80 iza. Rúnidu stipa gacanedu congregación stidu lu reunión ne predicación. Huaguu Jehová ndaayaʼ stipa ni rúnidu pur guizíʼdidu inglés.

Lu iza 2017 gucuaadu ti privilegiu guizáʼ galán. Naa ne Angèle guyuudu Escuela para ca ni nuu lu Comité de Sucursal ne xheelacaʼ, Lugar ra raca ca escuela ni runi xquidxi Dios stiʼ Watchtower, ni nuu Patterson (Nueva York).

Jehová nga Maestru ni jma risaca (Is. 30:20). Nga runi, rusiidibe guiráʼ ca xpínnibe cásica joven ne ni huaniisi (Deut. 4:5-8). Huayuuyaʼ ora rinanda ca joven conseju stiʼ Jehová ne stiʼ ca hermanu ne hermana ni napa experiencia, racané ni laacaʼ guicaacaʼ decisión jneza ne cadi guixélecaʼ de Dios. Dxandíʼ nga ni ná Proverbios 9:9: «Bisiidiʼ ti binni nuu xpiaaniʼ, ne zaca jma nuu xpiaaniʼ. Bisiidiʼ ti binni nachaʼhuiʼ, ne zanna jma».

Gatigá riníʼ iqueʼ ni bizaacaʼ dxi nuaaʼ lu ca dani stiʼ guidxi Argelia raca biaʼ 60 iza. Qué lica niníʼ iqueʼ pa nibaneʼ nayecheʼ casi nabaneʼ yanna. ¡Guizáʼ maʼ biziideʼ de xcaadxi! Huayacané Jehová naa ne Angèle para guibánidu nayecheʼ. Nga runi maʼ gudixhe íquedu guizíʼdidu de Bixhózenu ni nuu guibáʼ ne guizíʼdidu de ca hermanu ne hermana ni napa experiencia ne ca ni nadxii laabe.

^ párrafo 11 Biblia Diidxazá Traducción del Nuevo Mundo Mateo-Apocalipsis.