Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Ñee maca riquiiñeʼ binni papiro para guzáʼ barcu tiempu bibani ca binni ni ruzeeteʼ Biblia la?

Yaga de papiro.

STALE binni nanna biquiiñeʼ ca egipciu ni bibani dxiqué papiro para gucaacaʼ luni. Laaca biquiiñeʼ ca griegu ne ca romanu papiro para gucaacaʼ luni. * Peru huaxiéʼ si binni nanna biquiiñeʼ ca binni riʼ papiro para guzaʼcaʼ barcu.

Chupa barcuhuiiniʼ de papiro ni bidxélacabe ndaaniʼ ti baʼ stiʼ ca Egipciu.

Raca jma de 2,500 iza, bicaa profeta Isaías zuseendaʼ ca binni ni nabeza gaxha de guiiguʼ stiʼ Etiopía mensajeru ni zuni viajar lu barcu de papiro. Despué, bicaa profeta Jeremías ora gunitilú ca medo ne ca persa guidxi Babilonia, zuzaaquicaʼ ca barcu de papiro stícabe para cadi guxooñecabe (Is. 18:1, 2; Jer. 51:32).

Cumu Dios nga guníʼ xi guicá lu Biblia la? qué ridxagayaa ca binni ni runi estudiar ni ora gánnacaʼ huadxela ca arqueólogo prueba ni rusihuinni biquiiñeʼ binni papiro para guzáʼ barcu dxiqué (2 Tim. 3:16). Guidúʼyanu caadxi prueba ni bidxela ndaaniʼ guidxi Egipto de modo bizáʼcabe barcu de papiro.

¿XIMODO BIZÁʼCABE BARCU DE PAPIRO?

Ndaaniʼ caadxi baʼ stiʼ ca egipciu bidxélacabe dibuju ni rusihuinni ximodo bichuuguʼ ca binni que papiro ne ximodo biquiiñecabe ni para guzáʼcabe barcu dxiqué. Ruchuugu ca hombre que papiro ne rundiibicaʼ ni pur manojo. De racá, rúnicabe guiráʼ manojo ca tobi si ne rundiibi dxíchicabe ni. Cumu casi triángulo tiʼxhiʼ ca papiro que la? Ora guquiidicabe ca manojo que rácani naguidxi ne qué ridiʼdiʼ nisa luni. Ti libru bizeeteʼ, nuu barcu de papiro ziuulaʼ ni jma de 17 metru ne zanda gápani 10 o 12 palu para remu cada ladu (A Companion to Ancient Egypt).

Dibuju ni biʼniʼ ca egipciu ni rusihuinni ximodo bizáʼcabe barcu de papiro dxiqué.

¿XIÑEE BIZÁʼCABE BARCU DE PAPIRO?

Nabé guyuu yaga papiro ruaa guiiguʼ Nilo. Ne cadi nagana para guzáʼcabe barcu de papiro. Ne dxi maʼ biquiiñeʼ binni yaga para guzáʼ barcu naroʼbaʼ, ca pescador ne ca ni rié guuzeʼ maniʼ, biquiiñerucaʼ balaagaʼ o balsa ne barcu nahuiiniʼ de papiro.

Biquiiñeruʼ binni barcu de papiro stale iza despué. Historiador griegu Plutarco, ni bibani tiempu bibani ca apóstol, guníʼ biquiiñeruʼ binni de tiempu stiʼ balaagaʼ de papiro.

^ párrafo 3 Rindani yaga papiro riʼ ndaaniʼ pantanu ne ndaaniʼ nisa ni nexhedxí. Risoo ni biaʼ 5 metru ne biaʼ 15 centímetru de nambooloʼ ñee ni.