Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 22

A tauturu i te piahi Bibilia ia tae i te bapetizoraa

A tauturu i te piahi Bibilia ia tae i te bapetizoraa

“Ia bapetizohia outou pauroa.”—OHI. 2:38.

HIMENE 72 E faaite anaˈe i te parau mau o te Basileia

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta te mau pǐpǐ a Iesu i parau i te hoê nahoa rahi?

 I IERUSALEMA, ua ratere mai te hoê nahoa rahi. E ere hoê â fenua e reo to ratou. I tera mahana, e ohipa maere tei tupu: Ua nehenehe te hoê pǔpǔ ati Iuda e paraparau na roto i te reo tumu o te mau taata tei ratere mai na taua oire ra. Te mea maere roa ˈtu â, o te mea ïa ta te pǔpǔ ati Iuda i parau ia ratou e ta te aposetolo Petero i parau i te taatoaraa. Ua haapii mai teie nahoa rahi e nehenehe ratou e ora mai ia faatupu ratou i te faaroo ia Iesu Mesia. Ua putapû roa ratou i teie parau ta ratou i faaroo, ani atura ratou: “Eaha ïa ta matou e rave?” Pahono maira Petero: “Ia bapetizohia outou pauroa.”—Ohi. 2:37, 38.

Te faatere ra te hoê taeae e ta ˈna vahine i te haapiiraa a te hoê taurearea i roto i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (A hiˈo i te paratarafa 2)

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

2 Eaha te mea faahiahia tei tupu i muri iho? Piri i te 3 000 taata tei bapetizohia i tera mahana. Ua riro mai ratou ei pǐpǐ na te Mesia. I taua mahana ra, ua haamata ïa te ohipa ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ: Faariro i te taata ei pǐpǐ na ˈna, e te tamau noa ra teie ohipa i teie mahana. Tera râ, eita tatou e haapii i te taata tau hora noa a bapetizo atu ai ia ratou. E titauhia e rave rahi avaˈe, e matahiti roa paha, ia ineine te piahi no te bapetizoraa. Mea rahi te ohipa e rave no te tauturu i te piahi ia riro mai ei pǐpǐ na te Mesia. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou e nafea ia tauturu i te piahi Bibilia ia riro mai ei pǐpǐ bapetizohia na te Mesia.

A HAAPII I TE PIAHI IA FAAOHIPA I TA ˈNA E HAAPII RA

3. Ia au i te Mataio 28:19, 20, eaha tei titauhia i te piahi no te haere i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa?

3 Hou te bapetizoraa, mea titauhia ia faaohipa te hoê piahi Bibilia i ta ˈna e haapii ra i roto i te Bibilia. (A taio i te Mataio 28:19, 20.) Ia faaohipa te piahi i ta ˈna e haapii ra, e riro mai ïa o ˈna mai te “taata feruriraa paari” i roto i te faahohoˈaraa a Iesu, o tei hamani i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ. (Mat. 7:24, 25; Luka 6:47, 48) E nafea ia tauturu i te piahi ia faaohipa i ta ˈna e haapii ra? E hiˈo mai tatou e toru ravea.

4. E nafea ia tauturu i te piahi ia tapae i te bapetizoraa? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ A tauturu i te piahi ia haamau i te fa e ia naea.”)

4 A tauturu i te piahi ia haamau i te fa. No te aha? Teie te tahi hiˈoraa: Ia opua oe i te haere i te hoê vahi atea na nia i to oe pereoo, e tapaopao oe i te tahi mau vahi ta oe e nehenehe e mataitai haere. Eita ïa oe e fiu i te roaraa o to oe tere. Tera atoa no te hoê piahi Bibilia. E haamau o ˈna i te tahi mau fa. Ia naea ia ˈna tera mau fa, e ite ïa o ˈna e nehenehe ta ˈna e haere roa i te bapetizoraa. I roto i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu!, a faaohipa i te tuhaa “Fa” no te tauturu i ta oe piahi ia haamau i te fa. Ia hope te haapiiraa tataitahi, a tauaparau orua te piahi no te tauturu ia ˈna ia faaohipa i ta ˈna i haapii mai. Mai te peu e fa ê ta oe no ta oe piahi, a papai ïa i raro aˈe “Te tahi atu.” I muri iho, e hiˈopoa tamau orua i te mau fa i haamauhia.

5. Mai tei papaihia i roto i te Mareko 10:17-22, eaha ta Iesu i parau i te hoê taata taoˈa rahi e no te aha?

5 A tauturu i te piahi ia rave i te tauiraa i roto i to ˈna oraraa. (A taio i te Mareko 10:17-22.) Ua taa aˈe na ia Iesu e riro ei mea fifi no te hoê taata taoˈa rahi ia hoo i ta ˈna faufaa. (Mar. 10:23) No to ˈna râ here i tera taata, aita Iesu i tapea i te parau ia ˈna. I te tahi taime, e tapea paha tatou i te parau i te piahi ia faaohipa i ta ˈna e haapii ra no te mea te manaˈo ra tatou aita o ˈna i ineine atura no te rave i te tahi tauiraa. E titauhia paha te taime no ˈna no te haapae i te tahi mau peu tahito e no te ahu mai i te huru taata apî. (Kol. 3:9, 10) Ia faaite oioi râ tatou i te piahi eaha te mau tauiraa e titauhia ia rave, oioi atoa ïa ratou i te rave i tera mau tauiraa. E faaiteraa ïa tera e te tâuˈa mau ra tatou ia ratou.—Sal. 141:5; Mas. 27:17.

6. No te aha mea faufaa roa ia uiui i te manaˈo o te piahi?

6 Mea faufaa roa ia ui i te piahi to ˈna manaˈo no te ite mai eaha ta ˈna e taa ra e ta ˈna e tiaturi ra. Ia tamau outou i te na reira, e ohie aˈe ïa no outou ia tauaparau e te piahi no nia i te tahi mau mea e ere mea ohie no ˈna ia farii. Mea rahi te uiraa i roto i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! Ei hiˈoraa, i te haapiiraa 04, te uihia ra: “I to oe manaˈo, eaha te huru o Iehova ia faahiti oe i to ˈna iˈoa?” E te haapiiraa 09, te ui ra ïa: “Eaha te mau mea ta oe e hinaaro e pure?” I te haamataraa, peneiaˈe mea fifi no te piahi ia pahono i teie mau uiraa. E nehenehe ïa outou e tauturu ia ˈna ia feruriruri i te mau irava e te mau hohoˈa i roto i te buka.

7. E nafea tatou ia faaohipa i te mau faatiaraa a to tatou mau taeae e tuahine?

7 Ua taa anaˈe i te piahi eaha te titauhia ia ˈna ia rave, a faaohipa i te tahi mau faatiaraa o te tauturu ia ˈna. Mai te peu te taiâ ra te piahi i te apiti i te mau putuputuraa, e nehenehe outou e faaite i te video Ua aupuru mai o Iehova ia ˈu i roto i te tuhaa “Hiˈopoa” o te haapiiraa 14. I roto i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu!, e ite mai outou i tera mau huru faatiaraa i te tuhaa “A faahohonu atu â” e te tuhaa “Hiˈopoa.” * A ara eiaha e faahiti i te piahi i te parau mai teie te huru: “A hiˈo! Ua haere ia ˈna, e haere atoa ïa ia oe!” A vaiiho na ˈna iho e feruri. A haamahiti râ eaha te mau mea tei tauturu i te taeae aore ra te tuahine i roto i te video, ia faaohipa i te mau haapiiraa Bibilia. Peneiaˈe e nehenehe outou e haamahiti i te hoê irava aore ra te tahi ohipa tei ravehia. A haamahiti mea nafea Iehova i te tautururaa i tera taeae aore ra tera tuahine.

8. E nafea ia tauturu i te piahi ia here ia Iehova?

8 A tauturu i te piahi ia here ia Iehova. A imi i te mau ravea atoa no te tauturu i te piahi ia ite atu â i te mau huru maitatai o Iehova e ia ite o ˈna e Atua oaoa o Iehova o te turu ra i te feia o te here ra ia ˈna. (Tim. 1, 1:11; Heb. 11:6) A faaite i te piahi eaha te maitai ia faaohipa i ta ˈna e haapii mai e a faataa ˈtu e faaiteraa tera e mea here na Iehova ia ˈna. (Isa. 48:17, 18) Ia rahi noa ˈtu â to ˈna here ia Iehova, e rahi noa ˈtu â to ˈna hinaaro e rave i te tauiraa i roto i to ˈna oraraa.—Ioa. 1, 5:3.

A HAAMATAU I TE PIAHI I TE TAHI ATU MAU HOA KERISETIANO

9. Ia au i te Mareko 10:29, 30, eaha te tauturu i te piahi ia rave i te mau haapaeraa no te riro mai ei pǐpǐ na Iesu?

9 No te haere i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa, e titauhia i te hoê piahi ia rave i te mau haapaeraa. Mai te taata taoˈa rahi o te faahohoˈaraa a Iesu, e titauhia paha i te tahi mau piahi ia haapae i ta ratou faufaa. Mai te peu aita ta ratou ohipa e tuati ra i te mau aratairaa Bibilia, e taui paha ratou i te ohipa. E rave rahi atoa tei faaea i te amuimui i to ratou mau hoa e ere i te Ite no Iehova. No vetahi, ua faaruehia ratou e to ratou fetii o te ore e au i te mau Ite no Iehova. Ua parau Iesu e ere i te mea ohie no vetahi ia rave i tera mau haapaeraa. Ua fafau râ o ˈna eita roa te feia e pee ia ˈna e tatarahapa no te mea e fanaˈo ratou i te hoê utuafare pae varua na te ao atoa nei, o te here ra ia ratou e ia Iehova. (A taio i te Mareko 10:29, 30.) E nafea outou e tauturu ai i te piahi ia fanaˈo atoa i teie ô?

10. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te hoê taeae?

10 A riro ei hoa no te piahi. Mea faufaa ia faaite i te piahi te tâuˈa mau ra outou ia ˈna. Teie te hiˈoraa o te hoê taeae i Mehiko. A haamanaˈo ai o ˈna i te tau a haapii noa ˈi o ˈna i te Bibilia, te na ô ra o ˈna: “Hou te haapiiraa a haamata ˈi, e ui mai te taeae o tei faatere i ta ˈu haapiiraa eaha to ˈu huru. Ua tauturu mai te reira ia ˈu ia paraparau ia ˈna ma te taiâ ore. Ua ite roa vau e te tâuˈa mau ra o ˈna ia ˈu.”

11. Eaha te faufaaraa ia amuimui te mau piahi ia tatou?

11 A rave i te taime no ta outou mau piahi mai ia Iesu i rave i te taime no ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioa. 3:22) Mai te peu e nehenehe, a titau i te piahi i to outou fare no te tamaa anei, aore ra no te mataitai i te JW Haapurororaa teata. E au roa paha te piahi i ta outou titau-manihini-raa, i te tau oroa iho â râ, a arearea ˈi to ˈna utuafare e to ˈna mau hoa e o ˈna anaˈe te ore e faatupu i te oroa. Te na ô ra te hoê taeae i Ouganda: “Mea rahi aˈe ta ˈu i haapii mai no nia ia Iehova i roto i te mau taime faaanaanataeraa e te taeae tei haapii ia ˈu. Ua ite au e te tâuˈa mau ra Iehova i to ˈna nunaa e mea oaoa ratou. Tera atoa ta ˈu i hinaaro i roto i to ˈu oraraa.”

Mea maitai ia tauiui i te feia poro no te apiti i te haapiiraa Bibilia. E tauturu te reira i te piahi ia ore e taiâ i te apiti i te mau putuputuraa (A hiˈo i te paratarafa 12) *

12. No te aha mea maitai ia tauiui i te feia poro ia haere oe e faatere i te haapiiraa?

12 A titau e rave rau feia poro i te haapiiraa. I te tahi mau taime, e manaˈo paha tatou mea ohie aˈe ia haere i te haapiiraa o tatou anaˈe aore ra ma te rave i taua noa â taata poro ta tatou i matau i te haere. Mea maitai aˈe râ no te piahi ia tauiui tatou i te taata poro no te apiti mai i ta ˈna haapiiraa. Te na ô ra te hoê taeae i Moldavie: “E haapiiraa faufaa mau ta ˈu i huti mai i te taata poro tataitahi. Ua tauturu mai te reira ia ˈu ia faaohipa i ta ˈu i haapii mai i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. Ua iti atoa mai to ˈu taiâ i te haamataraa vau i te apiti i te mau putuputuraa, mea rahi hoi te taeae e te tuahine ta ˈu i matau aˈe na.”

13. No te aha mea faufaa roa ia tauturu i te piahi ia apiti i te mau putuputuraa?

13 A tauturu i te piahi ia apiti i te mau putuputuraa. No te aha? No te mea ua faaue Iehova i ta ˈna mau tavini ia amui no te haamori ia ˈna. (Heb. 10:24, 25) Hau atu â, e utuafare pae varua to tatou mau taeae e tuahine no tatou. Ia apiti tatou i te mau putuputuraa, mai te huru ra e te faatupu ra tatou i te hoê tamaaraa i te fare. Ia tauturu outou i te piahi ia apiti i te mau putuputuraa, te aratai ra ïa outou ia ˈna i nia i te eˈa o te bapetizoraa. E ere râ paha mea ohie no ˈna ia apiti i te mau putuputuraa. E nafea ïa te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! e tauturu ai ia ˈna?

14. E nafea ia tauturu i te piahi ia apiti i te mau putuputuraa?

14 A faaohipa i te haapiiraa 10 o te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! no te tauturu i te piahi ia apiti i te mau putuputuraa. Hou te buka a matara mai ai, ua anihia i te tahi mau taata poro ia tamata i tera haapiiraa e ta ratou mau piahi e ua manuïa tera raveraa. Ua tauturu te reira i te mau piahi ia apiti i te mau putuputuraa. Papu, eita outou e tiai i te haapiiraa 10 no te titau manihini i te piahi i te mau putuputuraa. A na reira râ i te omuaraa iho â o ta ˈna haapiiraa e a tamau i te titau ia ˈna. E ere hoê â fifi to tera e tera piahi. A haapao maitai ïa eaha te mau hinaaro o te piahi e a hiˈo e nafea outou e nehenehe ai e tauturu ia ratou. A tutava, noa ˈtu eita ratou e apiti oioi mai i te mau putuputuraa.

A TAUTURU I TE PIAHI IA ORE E MǍTAˈU

15. Eaha te tahi mau mea o te nehenehe e haamǎtaˈu i te piahi?

15 Ua mǎtaˈu paha outou i te riro mai ei Ite no Iehova. Peneiaˈe ua manaˈo outou eita e haere ia outou ia poro i te taata, aore ra ua mǎtaˈu outou ia patoi mai to outou mau fetii e hoa. Te taa ra ïa ia outou te mǎtaˈu o te piahi. Ua ite Iesu e nehenehe te tahi mau mea e haamǎtaˈu ia tatou. Tera râ, ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e vaiiho i tera mau mea ia tapea ia ratou ia tavini ia Iehova. (Mat. 10:16, 17, 27, 28) Mea nafea to Iesu tautururaa i ta ˈna mau pǐpǐ ia ore e mǎtaˈu? E e nafea outou e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

16. E nafea ia faaineine i te piahi ia faaite i to ˈna faaroo i te taata?

16 A faaineine i te piahi ia faaite i to ˈna faaroo i te taata. Ua taiâ paha te mau pǐpǐ a Iesu i te tonoraa o ˈna ia ratou no te poro. Ua tauturu râ Iesu ia ratou ma te parau roa ˈtu o vai ta ratou e poro e eaha te poroi ta ratou e faaite. (Mat. 10:5-7) E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu? A tauturu i te piahi ia ite o vai te taata ta ˈna e nehenehe e poro. Ei hiˈoraa, a ui ia ˈna o vai ta ˈna e nehenehe e faaite atu i te hoê parau mau Bibilia e a tauturu ia ˈna ia faaineine eaha te parau atu ma te faaite i te tahi ravea ohie no te faaite i taua parau mau Bibilia ra. E nehenehe outou e faaohipa i te tuhaa “Te manaˈo o vetahi” i roto i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! A faaitoito i te piahi ia faaohipa i te Bibilia no te pahono i te mau uiraa a te taata.

17. E nafea te Mataio 10:19, 20, 29-31 e tauturu ai i te piahi ia tiaturi ia Iehova?

17 A tauturu i te piahi ia tiaturi ia Iehova. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e tauturu Iehova ia ratou no to ˈna here ia ratou. (A taio i te Mataio 10:19, 20, 29-31.) A haamanaˈo i te piahi e tauturu atoa Iehova ia ˈna. E nehenehe oe e tauturu ia ˈna ia turui i nia ia Iehova ma te pure e o ˈna no nia i ta ˈna mau fa. Te parau ra te hoê taeae no Poronia: “Pinepine te taeae tei haapii mai ia ˈu i te faahiti i ta ˈu mau fa i roto i ta ˈna mau pure. I te iteraa vau e te pahono ra Iehova i ta ˈna mau pure, haamata atoa ˈtura vau i te pure. Ua ite au i te rima o Iehova i te mau taime atoa i ani ai au i ta ˈu paoti te mahana no te apiti i te mau putuputuraa e te mau tairururaa.”

18. Eaha te huru o Iehova ia ite o ˈna i te mau tutavaraa ta tatou e rave ra no te aratai i te mau piahi i te bapetizoraa?

18 Mea here mau na Iehova i te mau piahi Bibilia. Te haafaufaa ra o ˈna i te mau tutavaraa a to ratou feia faatere haapiiraa e mea here atoa na ˈna ia ratou. (Isa. 52:7) Noa ˈtu aita ta outou e haapiiraa Bibilia, e nehenehe outou e tauturu i te mau piahi Bibilia ia haere i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa, ma te apiti i te feia poro e haapiiraa ta ratou.

HIMENE 60 E ora mai te taata

^ E faaite mai teie tumu parau haapiiraa mea nafea Iesu i te tautururaa i te taata ia riro mai ei pǐpǐ na ˈna e e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa. E ite atoa mai tatou i te faaohiparaa o te buka apî Ia ora oe e a muri noa ˈtu! Ua faaineinehia teie buka no te tauturu i ta tatou mau piahi Bibilia ia haere i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa.

^ E ite atoa mai outou i te tahi atu mau faatiaraa i roto i te Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova i te tumu parau “Te Bibilia,” i te tuhaa “Aratairaa papu,” i te upoo parau iti “‘Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa’ (anairaa o Te Pare Tiairaa)” aore ra i roto i te JW Library® i te tuhaa video “Uiuiraa manaˈo e faatiaraa.”

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te hoê taeae e ta ˈna vahine e haapii ra i te Bibilia i te hoê taurearea. I te tahi mau taime, e apiti te tahi atu mau taeae i te haapiiraa.