1, 2. Sar zuriaren-ame le cuvintea le Iehovasche anda Isaia 65:16, 17 te na mechas-ame?

„TE NA MECHAS-AME!” Cadaia sas i șucar tema le congresoschi regionalo anda 2017. O programo ajutisardea-ame te hachiaras sar daisaras te jias mai dur andel zumaimata cai aven pe amende. Nachle ștar bărș de atunci hai vi acana trebul te jias mai dur ande cadai lumea nasul.

² Prin so pharimata nachlean ande cado timpo? Mulea tuche varecon drago andai familia sau iech cuci amal? Si tut iech nasfalimos pharo? Si tuche pharo anda codoia că phurilean? Nachlean prin iech dezastro naturalo, prin violența sau prin persecuția? San duchado anda i pandemia de COVID-19? Abia ajucăras o ghies cana sea cadala ci va mai avena hai va avena chosle anda sea o timpo! (Citisar Isaia 65:16, 17.)

3. So trebul te cheras aghies hai sostar?

³ Ande cado sistemo, i viața si phari hai ando viitorii daștin te ajucăren-ame zumaimata vi mai bare. (Mat. 24:21) Anda codoia, trebul te das vi mai but amari zor caște na mechas-ame. Sostar? O Isus phendea: „Prin tumari perseverența va salvina tumari viața”. (Luca 21:19) Cana dichas averenghi perseverența, ajutil vi amen te perseverisaras.

4. Sostar daisaras te phenas că o Iehova si o mai baro exemplo cai suportil o nasulimos?

⁴ O mai baro exemplo cai suportil o nasulimos si o Iehova Del. Cadai buchi ci trebulas te miril-ame. Le pharimata de aghies sicaven că i lumea sili tela o zuralimos le Satanosco. Le Iehovas siles iech timpo cana va chosela-le, chiar cana siles o zuralimos te cherel oricana cadai buchi. (Rom. 9:22) Tha, ji atunci, siles răbdarea hai suportil o nasulimos. Te dichas  mai dur enia buchia cai o Iehova alosardea te suportil-le.

5. Sar sas meliardo o anav le Devlesco hai so simțosares anda cadai buchi?

⁵ O Iehova suportil că lesco anav silo meliardo. Anda o Iehova lesco anav si cuci hai camel ca savore te respectin-les. (Is. 42:8) Tha, cam de șov mia bărșa, lesco anav silo meliardo. (Ps. 74:10, 18, 23) Cadai buchi întâmplosardea-pe i iechto data andi bar le Edenoschi, cana o Diavolo (cai însemnol „Codo cai prasal”) doșardea le Devles că garadea catar o Adam hai i Eva vareso cai daștilas te anel lenghe fericirea. (Gen. 3:1-5) Ji aghies, o Iehova silo doșardo pe neciacimaste că garavel catar le manușa le buchia savendar sile ciaces nevoia. Anda o Isus sas zurales importanto te sicavel le neciacimata cai meliarenas o anav pesche Dadesco. Anda codoia, vo sicadea pesche discipolen te rughisaren-pe: „Amaro Dad, cai san andel ceruri, te avel sfințome chio anav”. (Mat. 6:9)

6. Sostar mechlea o Iehova te nachel mai but timpo caște sicavel-pe că numai les siles o drepto te guvernil?

⁶ O Iehova suportil că așel-pe contra leschi suveranitatea. Numai le Iehovas siles sea o drepto te guvernil opral le ceruri hai i phuv, hai leschi conducerea sili i mai lași. (Rev. 4:11) Tha, o Diavolo camlea te athavel le îngeren hai le manușen te pachian că le Devles nai-les cado drepto. Trebulas te nachel mai but timpo caște sicavel-pe că numai le Iehovas siles o drepto te guvernil. Pherdo înțelepciunea, o Del mechlea ca le manușa te conducin-pe corcore mai but timpo caște sicavel-pe că i guvernarea le manușenghi ci anel lenghe miștimata. (Ier. 10:23) Anda codoia că o Iehova silo răbdătorii, cadai controversa va avela rezolvime iech data anda sea o timpo. Savore va jianena că o felo ande savo guvernil o Iehova silo o mai lașio hai că numai lesco Regato va anela i ciaci pacea hai securitatea pi phuv.

7. Con si codola cai vazdine-pe contra le Iehovasche hai so va avela lența?

⁷ O Iehova suportil că unii anda lesche șiave vazdine-pe contra lesche. O Iehova cărdea sea pesche șiaven perfecți, vi codolen spiritualo hai vi le manușen. Tha, pala iech timpo, iech anda lesche șiave îngeri, o Satan (cai însemnol „Codo cai așel contra”), vazdea-pe contra le Iehovasche hai cărdea vi le iechto manușen, o Adam hai i Eva, cai sas-le perfecți, te risaren vi von o dumo le Iehovasche. Vi aver îngeri hai vi aver manușa alosarde te vazden-pe contra le Iehovasche. (Iuda 6) Pala iech timpo, unii manușa andai națiunea Israel, o poporo alosardo le Devlesco, ci mai camle-les hai începosarde te anen închinarea le devlenghe neciace. (Is. 63:8, 10) Le Iehovas sas-les ciacimos te simțosarel-pe athado. Cu sea cadala, vo alosardea te suportil i situația hai va cherela cadaia vi mai dur, ji cana va mudarela sea codolen cai vazdine-pe contra lesche. Ce bari bucuria va avela anda le slujitori loiali le Iehovasche cai suportin o nasulimos pașa leste!

8, 9. Ce hohaimata phenen-pe anda o Iehova hai sar daisaras te sicavas că cadala na-i ciace?

⁸ O Iehova suportil le hohaimata le Diavolosche. O Satan phendea că o Iov, iech manuș orta, hai vi sea le slujitori fideli le Iehovasche, anen închinarea lesche anda motivea egoisto. (Iov 1:8-11; 2:3-5) O Diavolo doșarel vi mai dur le manușen de aghies. (Rev. 12:10) Vi ame daisaras te sicavas că so phenel o Satan si numai hohaimata, cana ci mechas-ame andel zumaimata hai așias loialo le Iehovasche andai iubirea.  Cadea sar o Iov, vi ame va avaia binecuvântime anda amari perseverența. (Iac. 5:11)

⁹ O Satan folosil-pe catar le conducători la religiache neciaci caște sicavel i ideea că o Iehova silo nasul hai că cherel-pe doșalo anda i duch pa i phuv. Unii chiar phenen că cana merel iech șiavorro, o Del lel-les peste anda codoia că siles nevoia catar iech îngero. Ce cuvintea jiungale! Tha, ame jianas savo si o ciacimos. Cana si ame iech nasfalimos pharo sau cana merel amenghe varecon drago, ame ci doșaras le Devles. Amen si ame pachiamos că vo va ortola le buchia hai phenas savorenghe chichi de lașio si amaro Del, o Iehova. Cadea, vo daștil te del iech răspunso claro codolesche cai prasal-les. (Prov. 27:11)

10. So phenel-pe ando Psalmo 22:23, 24 anda o Iehova?

¹⁰ O Iehova suportil i duch pesche slujitorenghi loiali. O Iehova si iech Del pherdo mila. Vo silo zurales holiardo cana dichel că i persecuția, le nasfalimata sau amare imperfecțiuni duchaven-ame. (Citisar Psalmo 22:23, 24.) O Iehova hachiarel amari duch hai camel te așiavel-la. Vo chiar va cherela cadaia ando viitorii. (Dich vi o Exodo 3:7, 8; Isaia 63:9.) „Vo va chosela sea asfa anda [amare] iacha hai o merimos ci va mai avela, ci roimos, ci necazo hai nici duch ci va mai avena. Sea-l buchia cai sas mai anglal nachle.” (Rev. 21:4)

11. So simțosarel o Del anda pesche slujitori loiali cai mule?

¹¹ O Iehova suportil că lesche amala mule. O Iehova de-abia ajucărel te dichel pale pesche slujitoren loiali cai mule. (Iov 14:15) Daștis te imaginis tuche chichi de but ajucărel o Iehova te dichel pale pesche amales le Avraamos? (Iac. 2:23) Sau chichi de but camel o Iehova te del duma pale le Moiseia, cai delas duma leia „angla  leschi fața”? (Ex. 33:11) Vo de-abia ajucărel te așunel pale sar o David hai le coaver psalmiști anen lesche pachiv prin ghilea. (Ps. 104:33) Chiar cana cadal amala le Devlesche mule, o Iehova ci bâstărdea-le. (Is. 49:15) Vo prinjianel sea-l buchia anda lende. I Biblia phenel că „ande lesche iacha sea sile jiuvinde”. (Luca 20:38) Ando viitorii, vo va anela-le pale viațate, va ascultila pale lenghe rugăciuni phende anda sea o ilo hai va acceptila lenghi închinarea. Dacă mulea tuche varecon drago, camas ca cadal idei te anen tuche mângâierea.

12. So duchavel o mai but le Iehovas?

¹² O Iehova suportil că le manușa nasul duchaven averen. Pala so le manușa risarde o dumo le Iehovasche ando Eden, vo jianglea că, angla so te lașiaren-pe le buchia, i situația andai lumea avelas sea mai nasul. O Iehova urâsarel o nasulimos, o neciacimos hai o marimos andai lumea de aghies. Les sas-les grija sea o timpo le manușendar cai sas-le mai covle hai cai ci sas-le o zuralimos te len sama corcore pe pende, sar avenas le orfani hai le phivlea. (Zah. 7:9, 10) Sa cadea, vo silo zurales duchado cana dichel pesche slujitoren fideli cai sile persecutime sau cai sile phandade. Si ame o pachiamos că o Iehova iubil sea codolen cai suportin o nasulimos pașa leste!

13. Chichi de but rimosarde-pe le manușa tela le iacha le Iehovasche hai so va cherela vo na pa but timpo?

¹³ O Iehova suportil că le manușa rimosaren-pe moralo sea mai but. Le Satanos placial-les zurales but te rimosarel le manușen cai sas-le cărde pala o chipo le Devlesco. Andel ghiesa le Noesche cana „dichlea că o nasulimos le manușesco sas baro . . . le Iehovas falea-les nasul că cărdea le manușen pi phuv hai sas duchado ande pesco ilo”. (Gen. 6:5, 6, 11) Parudea-pe i situația de atunci? Nici. Chichi de fericime si o Diavolo te dichel cai arăslea i imoralitatea sexualo tela sea lache forme hai vi mașcar le manușa de sa codo sexo. (Ef. 4:18, 19) Tha vi mai fericime silo cana cherel le slujitoren le Iehovasche te peren ando păcato. Cana le Devles ci va mai avela-les răbdarea, vo va distrugila sea le manușen imorali hai cadea va sicavela chichi de but urâsarel vo lengo phiraimos imoralo.

14. Sar afectil so cherel o manuș i creația le Iehovaschi?

¹⁴ O Iehova suportil că leschi creația sili distrugime. Pașa o fapto că o manuș „stăpânisarel pe aver manuș ande leschi paguba”, vo distrugil vi i phuv hai i creația animalo savi o Iehova dea-la ande leschi grija. (Ecl. 8:9; Gen. 1:28) Unii specialiști phenen că prin le buchia cai le manușa cheren-le, daștinas te hasaren-pe mai but sar iech miliono specii * ande chichiva bărșa. Cadea că, hachiaras sostar le manușa phenen că o viitorii amara phuviaco silo calo. Tha, ce mișto că ame jianas că o Iehova phendea că ‘vo va distrugila codolen cai distrugin i phuv’ hai va cherela i phuv iech paradiso. (Rev. 11:18; Is. 35:1)

15, 16. So cherel-ame te suportisaras i situația de aghies cadea sar o Iehova? Cheren iech ilustrarea.

¹⁵ Te gândisaras-ame ca sea-l situații cai duchaven amare Dades cerisco de mii bărșa. (Dich o chenarii „ So suportil o Iehova?”.) O Iehova daștilas te cherel oricana te na mai avel cadai situația andai lumea. Tha, anda amende i răbdarea le Iehovaschi si iech binecuvântarea. Te phenas că iech familia așunel că lenghe șiavorres, cai trebul  te năștil-pe, siles mai but nasfalimata phare, va avela-les iech viața phari hai va merela sigo. Cu sea cadala, vi cana jianen ce sacrificii trebun te cheren, le dada primisaren pherde bucuria le șiavorres cai năștil-pe. I iubirea anda pengo șiavorro, ajutil-le te suportin orisavo zumaimos caște cheren leschi viața chichi mai lași.

¹⁶ Sa cadea, sea le șiave le Adamosche hai la Evache năștin-pe imperfecți. Cu sea cadala, o Iehova iubil-le hai lel sama pe lende. (1 Ioan 4:19) Tha, vo daștil te cherel mai but sar le dada anda amari ilustrarea. O Iehova daștil te lașiarel i situația nasul ande savi sam. Les siles iech timpo cana va cherela ca le manușa te na mai aven duchade. (Mat. 24:36) Ci trebulas ca i iubirea le Iehovaschi te cherel-ame te suportisaras pașa leste chichi timpo trebul?

17. Sar zuriaren-ame le versetea anda Evrei 12:2, 3 te na mechas-ame?

¹⁷ O Iehova silo o mai baro exemplo cai suportil o nasulimos. O Isus lea-pe pala o exemplo pesche Dadesco. Cana sas pi phuv, o Isus suportisardea le prasaimata, o lajiav hai iech merimos pharo pe iech stâlpo de tortură. (Citisar Evrei 12:2, 3.) So cărdea le Isusos te nachel părdal cadai situația phari, sas o exemplo le Iehovasco. O exemplo mechlo le Devlestar daștil te zuriarel vi amen.

18. Cadea sar phenel-pe ando 2 Petru 3:9 ce miștimata si ame anda codoia că o Iehova sicavel răbdarea?

¹⁸ Citisar 2 Petru 3:9. O Iehova jianel cana si o mai lașio momento te anel o sfârșito cadala lumeaco nasul. Leschi răbdarea cărdea posibilo te avel chidini iech bari mulțimea, cărdi anda milioanea manușa cai anen lesche închinarea hai așaren-les. Sam recunoscători că o Iehova sicadea răbdarea cadea de but ca ame te daisaras te năștisaras-ame, te sichioas te iubisaras-les hai te dedichisaras amari viața lesche. Cana o Iehova va binecuvântila milioanea manușen cai perseverisarde ji co sfârșito, leschi decizia te suportil o nasulimos va sicavela-pe că sas ciaci.

19. So sam hotărâme te cheras hai sar va avaia binecuvântime?

¹⁹ Anda o exemplo le Iehovasco sichioas sar te jias mai dur pherde bucuria. Chiar cana o Satan andea but duch, o Iehova așel o ‘fericime Del’. (1 Tim. 1:11) Vi ame daisaras te avas bucurime ando timpo cana ajucăras pherde răbdarea ca o Iehova te sfințil pesco anav, te sicavel că vo si o Suverano ciacio hai te chosel o nasulimos hai le pharimata cai si ame acana. Cadea că, te avas hotărâme te na mechas-ame hai te na bâstras că vi amaro Dad cerisco suportil o nasulimos. Dacă cheras cadea, cadal cuvintea va pherena-pe anda fiesavo anda amende: „Fericime si o manuș cai ci mechel-pe ando zumaimos anda codoia că pala so va avela aprobime va primisarela i coroana la viațachi cai o Iehova phendea că va dela-la codoleghe cai iubin-les”. (Iac. 1:9)