Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 27

A pee i te faaoromai tamau o Iehova

A pee i te faaoromai tamau o Iehova

“I to outou faaoromai tamau e ora ˈi outou.”—LUKA 21:19.

HIMENE 114 “A faaoromai”

HAAPOTORAA *

1-2. E nafea te parau a Iehova i roto i te Isaia 65:16, 17 e faaitoito ai ia tatou ia faaoromai tamau?

 TEIE te manaˈo tumu o te tairururaa e toru mahana o te matahiti 2017: “A tamau i te faaoromai!” Ua faaite mai tera tairururaa e nafea ia faaoromai i to tatou mau fifi. E maha matahiti tei mairi i teie nei, e te faaoromai noa ra tatou i te oraraa i roto i teie ao ino.

2 Ua faaruru paha oe i te pohe o te hoê fetii aore ra hoa rahi. Ua tupuhia paha oe i te hoê maˈi ino mau. Peneiaˈe te paari noa ˈtu ra oe e te paruparu noa ˈtu ra to oe tino. Ua tupu atoa paha te ati natura i to oe fenua, aore ra te faaruru ra oe i te haavîraa uˈana e te hamani-ino-raa. Te hepohepo nei paha oe no te mau fifi ta te hoê maˈi mai te COVID-19 i faatupu. Papu ïa te tiai ru ra oe i te mahana e faaorehia pauroa tera mau mea.—A taio i te Isaia 65:16, 17.

3. Eaha te titauhia ra ia tatou ia rave i teie nei â e no te aha?

3 Mea fifi te oraraa i roto i teie nei ao e eita te reira e maitai mai i te tau i mua ˈtu. (Mat. 24:21) Mea titauhia ïa ia tamau tatou i te faaoromai, ua parau hoi Iesu: “I to outou faaoromai tamau e ora ˈi outou.” (Luka 21:19) Ia feruri tatou i te faaoromai o vetahi ê, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia faaoromai atu â.

4. No te aha o Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaoromai tamau?

4 O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaoromai tamau. Na te Diabolo e faatere nei i teie nei ao, no reira te fifi i rahi ai. E mana to Iehova no te faaore i teie mau fifi i teie nei â, tera râ te tiai ra oia e te faaoromai ra o ˈna e tae roa ˈtu i te taime faataahia e ana no te haamou i teie ao ino. (Roma 9:22) E hiˈopoa anaˈe e iva ohipa ta Iehova e faaoromai ra.

EAHA TA IEHOVA E FAAOROMAI TAMAU RA?

5. Mea nafea te iˈoa o te Atua i te faainoraahia e eaha to oe huru i mua i te reira?

5 Te faainoraahia to ˈna iˈoa. Mea moˈa te iˈoa o Iehova e te hinaaro ra o ˈna ia faaturahia te reira. (Isa. 42:8) A ono tausani matahiti râ i teie nei, ua faainohia to ˈna iˈoa. (Sal. 74:10, 18, 23) I roto i te ô i Edene, ua pari te Diabolo (“pari haavare” te auraa) i te Atua i te oreraa e horoa ia Adamu raua Eva i te tahi mea e oaoa ˈi raua. (Gen. 3:1-5) Mai reira mai, te pari-noa-hia ra Iehova i te oreraa e horoa i te huitaata te mea ta ratou e hinaaro mau ra. Ua peapea o Iesu i te faainoraahia te iˈoa o to ˈna Metua. No reira o ˈna i haapii ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “To matou Metua i te raˈi, ia moˈa to oe iˈoa.”—Mat. 6:9.

6. No te aha Iehova i vaiiho ai i te taime no te haapapu e tano iho â na ˈna e faatere i te raˈi e te fenua?

6 Te patoiraahia to ˈna tiaraa Arii hau ê. Na Iehova te tiaraa e faatere i te fenua e te raˈi. E ta ˈna faatereraa te mea maitai roa ˈˈe. (Apo. 4:11) Ua turai râ te Diabolo i te mau melahi e te taata ia manaˈo aita e tano na te Atua tera tiaraa. E titauhia ïa te taime no te haapapu e tano iho â na Iehova e faatere e o ˈna te faatere maitai roa ˈˈe. Ua vaiiho iho â te Atua i te taime ia ite te taata eita iho â e haere ia ratou ia faatere ia ratou iho. (Ier. 10:23) Maoti te faaoromai o te Atua, e papu roa i te taata e tano iho â na Iehova e faatere i te raˈi e te fenua. E ite te taata atoa o ˈna te faatere maitai roa ˈˈe e na ta ˈna anaˈe Faatereraa arii e hopoi mai i te hau e te ati ore i nia i te fenua.

7. O vai tei orure hau ia Iehova e eaha to ratou faahopearaa?

7 Te orure-hau-raa vetahi o ta ˈna mau tamarii. I te poieteraa Iehova i te mau melahi e te taata, aita hoê aˈe hapa to nia ia ratou. I muri iho râ, ua orure hau te melahi ra o Satani (“patoi” te auraa) ia Iehova e ua turai atoa o ˈna ia Adamu raua Eva ia orure hau. Ua pee atoa te tahi mau melahi e te tahi mau taata i tera haerea. (Iuda 6) I muri aˈe, o vetahi ïa o te nunaa o Iehova tei patoi ia ˈna e tei haamori i te mau atua hape. (Isa. 63:8, 10) Mea papu ua mauiui roa Iehova. Tera râ, ua faaoromai o ˈna e e tamau o ˈna i te faaoromai e tae roa ˈtu i te taime e haamou ai o ˈna pauroa tei orure hau ia ˈna. I tera taime, e oaoa Iehova e ta ˈna mau tavini taiva ore no te mea aita faahou te ino i nia i te fenua.

8-9. Eaha te mau pariraa e parauhia ra no nia ia Iehova e eaha ta tatou e nehenehe e rave?

8 Te mau haavare a te Diabolo. Ua pari Satani ia Ioba e i te mau tavini taiva ore a Iehova i te haamoriraa ia ˈna ma te miimii. (Ioba 1:8-11; 2:3-5) E tera noa â te pariraa a te Diabolo tae roa mai i teie mahana. (Apo. 12:10) Ma te faaoromai noa râ i te mau ati ta tatou e faaruru nei e ma te ore e taiva ia Iehova, e faaite tatou e haavare ta Satani e mea here na tatou ia Iehova. Mai ia Ioba, e haamaitaihia tatou no to tatou faaoromai tamau.—Iak. 5:11.

9 Te faaohipa ra Satani i te mau tia haapaoraa no te pari mea ino Iehova e o ˈna te tumu o te mauiui. Te parau atoa ra vetahi e, ia pohe te hoê tamarii, na te Atua i rave ia ˈna no te mea te hinaaro ra o ˈna i te melahi i te raˈi. Auê ïa parau haavare! Ua ite tatou e Metua here o Iehova e eita tatou e pari ia ˈna ia roohia tatou i te maˈi aore ra ia pohe tei herehia. Ua ite tatou ia tae i te hoê mahana, e faaore o ˈna i te maˈi e te pohe. E nehenehe tatou e faaite i te taata atoa e Atua here o Iehova. Ma te na reira, e nehenehe ïa Iehova e pahono i tei faatihaehae ra ia ˈna.—Mas. 27:11.

10. Eaha ta te Salamo 22:23, 24 e faaite ra no nia ia Iehova?

10 Te mauiui o ta ˈna mau tavini here. E Atua aumauiui o Iehova. Aita roa ˈtu o ˈna e au ia autâ tatou no te ino anei, te maˈi aore ra to tatou huru tia ore. (A taio i te Salamo 22:23, 24.) Te mauiui atoa ra Iehova ia mauiui tatou, te hinaaro ra o ˈna e faaore i te mauiui e e faaore iho â o ˈna i te reira. (A hiˈo atoa i te Exodo 3:7, 8; Isaia 63:9.) Ia tae i te hoê mahana, “e tamǎrô oia i te mau roimata atoa o to [tatou] mata. E ore roa te pohe, e ore atoa te oto e te auê e te mauiui.”—Apo. 21:4.

11. Eaha ta Iehova e tiai ru ra?

11 Te poheraa to ˈna mau hoa. Te tiai ru nei Iehova i te ite faahou i ta ˈna mau tavini tane e tavini vahine taiva ore tei pohe. (Ioba 14:15) Eita e ore te mihi ra Iehova i to ˈna hoa ra ia Aberahama. (Iak. 2:23) E ia Mose ta ˈna i paraparau “aro e aro.” (Exo. 33:11) Eita e ore e te tiai ru atoa ra o ˈna i te faaroo ia Davida e te tahi atu mau papai salamo ia himene i te mau himene arueraa nehenehe mau ta ratou i papai. (Sal. 104:33) Noa ˈtu te taoto ra to ˈna mau hoa i roto i te pohe, eita ratou e moˈe ia ˈna. (Isa. 49:15) Te haamanaˈo ra o ˈna i te mau mea atoa no nia ia ratou. Te parau ra te Bibilia: “Mea ora hoi ratou pauroa no ˈna.” (Luka 20:38) I te hoê mahana e faahoˈi mai o ˈna ia ratou i te ora. E faaroo faahou o ˈna i ta ratou mau pure a haamori ai ratou ia ˈna. Mai te peu ua pohe hoê tei herehia e oe, e tamahanahana teie mau parau ia oe.

12. Eaha te mea mauiui no Iehova i teie mau mahana hopea?

12 Te haavîraa a te feia ino. I te haamataraa te orureraa hau i Edene, ua taa ia Iehova e ino roa ˈtu â te tupuraa. Mea riri na Iehova te ino, te parau-tia ore e te haavîraa. Aita roa ˈtu Iehova e au ra ia hamani-ino-hia te feia aita e paruru to ratou, mai te mau tamarii aita e metua e te mau vahine ua pohe ta ratou tane. (Zek. 7:9, 10) Mea mauiui na Iehova ia ite e te haavîhia ra ta ˈna mau tavini e te afaihia ra ratou i te fare auri. Ia papu maitai ia tatou mea here na Iehova ia tatou paatoa o te faaoromai tamau ra e o ˈna i te ino.

13. Eaha te mau peu viivii ta te Atua e ite noa ra e eaha ta ˈna e rave?

13 Te viiviiraa te huitaata. Ua poietehia te taata ia pee i te haerea o te Atua. Te hinaaro nei râ Satani ia rave tatou i te mea ino e te viivii. I te iteraa te Atua “ua rahi te ino o te taata” i te tau o Noa, “tatarahapa ihora Iehova i te hamaniraa i te taata i nia i te fenua, e mauiui ihora to ˈna aau.” (Gen. 6:5, 6, nota, 11) Ua maitai mai anei teie ao? Aita roa ˈtu! Te oaoa nei Satani i te ite e ua parare roa te peu taotoraa tia ore, te peu faufau e te peu mahu. (Eph. 4:18, 19) Mea oaoa roa ˈtu â na Satani ia rave te mau tavini a Iehova i te hara. Ia tae i te taime e faataahia e Iehova, e faaite o ˈna e mea hae na ˈna te mau haerea tia ore atoa ma te haamou i te feia o te ore e hinaaro e taui.

14. Eaha ta te taata e rave ra i te mau mea ta te Atua i poiete?

14 Te inoraa te mau mea ta ˈna i poiete. Te faatere ra te taata i te taata no to ratou iho ati. Hau atu â, te rave ino ra te taata i te fenua e te mau animara ta te Atua i horoa mai ia haapao tatou. (Koh. 8:9; Gen. 1:28) No te ohipa a te taata, te parau ra te tahi mau aivanaa e pohe hau atu i te hoê mirioni huru mea ora i te mau matahiti i mua. Te ite ra iho â tatou i te taata o te haapeapea ra no te fenua. Ua faaite atea râ Iehova e “haamou [o ˈna] i te feia e tuino ra i te fenua” a faariro atu ai i te reira ei paradaiso.—Apo. 11:18; Isa. 35:1.

EAHA TE HAAPII MAI I TE FAAOROMAI TAMAU O IEHOVA?

15-16. Eaha te turai ia tatou ia faaoromai mai ia Iehova? A horoa i te hiˈoraa.

15 A feruri na i te mau mea ta to tatou Metua i te raˈi e faaoromai tamau ra e rave rahi tausani matahiti i teie nei. (A hiˈo i te tumu parau “ Eaha ta Iehova e faaoromai tamau ra.”) E nehenehe ta Iehova e haamou i teie ao ino i teie nei â. Tera râ, e haamaitairaa to ˈna faaoromai no tatou. Teie te tahi hiˈoraa. E parau te hoê taote i te hoê mama e fifihia te tamarii ta ˈna e fanau mai. Noa ˈtu râ, e faaoti teie mama e ta ˈna tane e tapea mai i ta raua aiû noa ˈtu ua ite raua e riro ei mea fifi ia aupuru ia ˈna. No to raua here i ta raua aiû, e faaoromai raua i te mau fifi atoa.

16 Mea tia ore atoa te huaai o Adamu raua Eva a fanauhia mai ai ratou. Mea here noa râ na Iehova ia ratou e te aupuru ra o ˈna ia ratou. (Ioa. 1, 4:19) Taa ê atu i na metua i roto i ta tatou faahohoˈaraa, e nehenehe ta Iehova e faaore i te mauiui o ta ˈna mau tamarii. Ua faataa o ˈna i te mahana e faaore o ˈna i te mauiui ta te huitaata e faaruru ra. (Mat. 24:36) Aita anei to ˈna here e turai ra ia tatou ia faaoromai atoa?

17. E nafea te hiˈoraa o Iesu i roto i te Hebera 12:2, 3 e tauturu ia tatou ia tamau i te faaoromai?

17 O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaoromai tamau e ua pee maite Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua. No tatou, ua faaoromai Iesu i te faainoraa, te haama e te pou haamauiuiraa. (A taio i te Hebera 12:2, 3.) Ua tauturu te hiˈoraa o Iehova ia Iesu ia faaoromai. E nehenehe atoa ïa te reira e tauturu ia tatou.

18. Eaha ta te Petero 2, 3:9 e faaite mai ra no nia i te faaoromai o Iehova?

18 A taio i te Petero 2, 3:9. Ua ite Iehova i te taime tano roa ˈˈe no te haamou i teie ao ino. Maoti to ˈna faaoromai, e mirioni taata te haaputuputu nei i teie mahana no te haamori e no te arue ia ˈna. Te mauruuru nei ratou ia Iehova no to ˈna faaoromai. Maoti hoi te reira i nehenehe ai ratou e ite o vai o ˈna e e pûpû i to ratou ora no ˈna. E itehia no te aha ua tano roa Iehova i te tamauraa i te faaoromai i te mahana e haamaitai ai o ˈna i na mirioni taata tei tamau i te faaoromai e tae roa ˈtu i te hopea.

19. Eaha ta tatou e rave e eaha te haamaitairaa ta tatou e ite?

19 Te haapii mai ra Iehova e nafea ia tamau i te faaoromai ma te oaoa. Noa ˈtu te mauiui e te mau ati ta Satani e faatupu ra, te oaoa noa ra Iehova. (Tim. 1, 1:11) E nehenehe atoa tatou e oaoa a tiai noa ˈi ia haamoˈa Iehova i to ˈna iˈoa, ia haapapu o ˈna i to ˈna tiaraa Arii, ia haamou o ˈna i te ino e ia faaore o ˈna i to tatou mau fifi. E faaoromai tamau anaˈe mai ia Iehova. Ia pee maite tatou i te hiˈoraa o te faaoromai tamau o te Atua, e ite tatou i teie haamaitairaa: “E oaoa te taata o te faaoromai tamau noa i te ati, no te mea ia fariihia oia e te Atua e noaa ia ˈna te hei upoo o te ora, ta Iehova i fafau i te feia e here noa ra ia ˈna.”—Iak. 1:12.

HIMENE 139 Feruri anaˈe to roto tatou i te ao apî

^ O tatou paatoa te faaruru nei i te fifi e no te rahiraa, aita e ravea. Mea titauhia ia faaoromai tamau. Mea rahi atoa te mea ta Iehova e faaoromai tamau ra. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou e iva o taua mau mea ra ta ˈna e faaoromai tamau ra. E hiˈo atoa mai tatou eaha te mau maitai ta tatou e fanaˈo maoti te faaoromai tamau o Iehova e eaha te haapii mai i to ˈna hiˈoraa.