Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 28

Chuʼnu tobi si ne cadi guyúbinu tídinu lu stobi

Chuʼnu tobi si ne cadi guyúbinu tídinu lu stobi

«Cadi gácanu orgulloso, cadi maʼ cayuni competirnu entre laanu ne cadi chuʼ envidia ládenu» (GÁL. 5:26).

CANCIÓN 101 Gúninu xhiiñaʼ Jiobá tobi si

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi zándaca gueeda guizaaca pa guyúbinu tídinu lu stobi?

NDAANIʼ Guidxilayú riʼ, stale binni runi intiica cosa para tidiʼ lu stobi. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca ti hombre ni napa negocio guni xiixa cosa ni cadi jneza para tidiʼ lu xcaadxi binni ni napa negocio. Ti binni ni runi deporte zándaca laa peʼ guniná sti jugador para guni ganar. O zándaca guni ti estudiante trampa lu examen para ganda guiaana ndaaniʼ ti universidad. Ca xpinni Cristu, nánnanu cadi jneza gúninu ca cosa riʼ, purtiʼ laacani nga «ca deseu stiʼ xcuerpu binni» (Gál. 5:19-21). Yanna, ¿ñee nuu caadxi xpinni Jehová ni cuyubi modo tidiʼ lu stobi ndaaniʼ congregación ne cadi cudii cuenta la? Galán guiníʼ íquenu pregunta riʼ. Purtiʼ pa nuu tuuxa ni cuyubi tidiʼ lu stobi la? maʼ qué ziuu diʼ congregación tobi si.

2. ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?

2 Lu artículo riʼ zadúʼyanu xii nga ca cosa ni zanda gucaa laanu guiníʼ íquenu jma nánnanu que ca hermanu stinu. Laaca zadúʼyanu ejemplu stiʼ ca xpinni Dios ni bibani dxiqué, ca ni qué niníʼ ique jma nanna que xcaadxi. Peru primeru guiníʼ íquenu ximodo laanu. Guidúʼyanu ximodo gúninu ni.

GUINÍʼ ÍQUENU XIMODO LAANU

3. ¿Gunáʼ nga ca pregunta ni naquiiñeʼ guiníʼ íquenu?

3 Galán nga guiníʼ íquenu gatigá ximodo laanu. Zanda guiníʼ íquenu sicaríʼ: «¿Ñee caquiiñeʼ guchaagaʼ naa né xcaadxi para guneʼ sentir galán la? ¿Xi rucaa naa gacaniáʼ ndaaniʼ congregación? ¿Ñee purtiʼ si riníʼ iqueʼ jma risacaʼ que xcaadxi hermanu ne hermana la? O purtiʼ riuuladxeʼ guneʼ ni ná Jehová?». ¿Xiñee nabé risaca guicábinu ca pregunta riʼ yaʼ? Guidúʼyanu xi ná Biblia.

4. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guchaaganu laanu né xcaadxi casi ná Gálatas 6:3, 4?

4 Biblia ná cadi guchaaganu laanu né xcaadxi (biindaʼ Gálatas 6:3, 4). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ pa guchaaganu laanu né xcaadxi zándaca guiníʼ íquenu jma risácanu ne gácanu ti binni orgulloso. Ne pa guiníʼ íquenu qué risácanu, zabee ni gana laanu. Nin tobi de ca cosa riʼ cadi naquiiñeʼ gúninu (Rom. 12:3). Ti hermana de Grecia láʼ Katerina, * guníʼ: «Gupaʼ costumbre guchaagaʼ naa né xcaadxi hermana ni ruluíʼ jma sicarú que naa, ni jma nanna guni predicar ne ni jma napa xhamigu. Ne pur ngue guníʼ iqueʼ huaxiéʼ risacaʼ». Cadi guiaandaʼ laanu, qué nibidxi Jehová laanu ra nuu purtiʼ nácanu binni sicarú, pur nánnanu guininu o pur runibiáʼ stale binni laanu. Bíʼnibe ni purtiʼ nánnabe zanda gannaxhiinu laabe ne zucaʼdiáganu Xiiñibe (Juan 6:44; 1 Cor. 1:26-31).

5. ¿Xi riziidiluʼ de ni bizaaca ti hermanu láʼ Hyun?

5 Guiníʼ íquenu ndiʼ: «¿Ñee runibiáʼcabe naa casi tuuxa ni ruyubi chuʼ congregación tobi si la? O casi tuuxa ni nisi maʼ cuyubi tinde?» Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu láʼ Hyun, ni nabeza Corea del Sur. Guyuu ti tiempu nisi nuube tídibe lu ca hermanu ni napa privilegiu ndaaniʼ congregación. Sicaríʼ guniʼbe: «Siempre guniéʼ mal de laacabe né qué riuaaʼ de acuerdu ne ni riníʼcabe». ¿Xi bizaaca despué yaʼ? Laaca laabe guniʼbe: «Pur modo ruuyaʼ ca hermanu que, maʼ qué ñuu congregación tobi si». Stale de ca xhamígube gucané laabe gudiibe cuenta cadi jneza modo riníʼ íquebe. Bichaa Hyun modo laa ne yanna maʼ naca ti ancianu. ¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca hermanu riʼ? Pa guidúʼyanu nisi maʼ cuyúbinu tídinu lu xcaadxi, guchaʼnu ne guyúbinu modo chuʼ congregación tobi si.

CADI GÁCANU BINNI ORGULLOSO NE CADI GÁPANU ENVIDIA

6. Casi ná Gálatas 5:26, ¿xi zanda gucaa laanu gacaláʼdxinu tídinu lu xcaadxi?

6 (Biindaʼ Gálatas 5:26). ¿Xi zanda gucaa laanu gacaláʼdxinu tídinu lu ca hermanu de congregación yaʼ? Tobi de laani nga pa gácanu binni orgulloso ne guyúbinu puru si para laanu. Sti cosa ni zanda gucaa laanu tídinu lu ca hermanu nga gápanu envidia. Ti binni ni napa envidia cadi racalaʼdxiʼ si gapa ni napa sti binni, sínuque laaca racalaʼdxiʼ pa ñanda si qué ñapa binni ca ni napa. Nga runi pa gápanu envidia ti binni la? laaca cayaca nanaláʼdxinu laa. Qué racaláʼdxinu gácanu casi ca binni ni naca sicaríʼ.

7. ¿Xi ejemplu racané laanu guiénenu pabiáʼ racaná ti binni ora gaca orgulloso ne gapa envidia?

7 Gaca binni orgulloso ne gapa envidia zeeda gácani casi bandaa ni ró ti mueble. Chaahuiʼ chaahuiʼ runi feucame mueble ca ne maʼ qué riquiiñeni. Zacaca nga zanda guizaaca tuuxa ni maʼ ziné tiempu de cayuni ni ná Jehová, pa gaca orgulloso ne gapa envidia chaahuiʼ chaahuiʼ zuninani laa (Prov. 16:18). Zusaana de guni ni ná Jehová ne zuniná xcaadxi. ¿Xi zanda gúninu para cadi gácanu binni orgulloso ne ni napa envidia yaʼ?

8. ¿Xi zacané laanu para cadi gácanu binni orgulloso?

8 Ni zacané laanu cadi gácanu orgulloso nga chinándanu conseju bidii apóstol Pablo ca xpinni Cristu de Filipos. Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Cadi gúnitu xiixa para si chuʼ pleitu o para guchatu bi yánnitu, sínuque lagusihuinni humilde laatu ora guiníʼ íquetu jma risaca xcaadxi que laatu» (Filip. 2:3). Pa guiníʼ íquenu jma risaca xcaadxi, qué zuyúbinu tídinu lu ca ni jma nanna que laanu, sínuque ziéchenu ora guidúʼyanu ni cayúnicabe. Ne jmaruʼ si ziéchenu ora guidúʼyanu caquiiñecabe ni nánnacabe para gúnicabe ni ná Jehová. Pa laaca chinanda ca hermanu ne hermana riʼ conseju stiʼ Pablo laaca zuuyacabe ca cosa galán ni rúninu. Pa gúninu ni bizéʼtenu riʼ la? zacanenu chuʼ congregación tobi si.

9. ¿Xi zacané laanu para cadi gápanu envidia?

9 ¿Xi zacané laanu para cadi gápanu envidia? Gánnanu nuu cosa ni qué zanda gúninu. Pa nánnanu nuu cosa ni qué zanda gúninu qué zacaláʼdxinu gusihuínninu jma nánnanu que xcaadxi, sínuque zuyúbinu guizíʼdinu de ca binni ni jma nanna que laanu. Pa guidúʼyanu nabé galán rudii ti hermanu discursu, zanda guinabadiidxanu laabe ximodo raca prepararbe. O pa guidúʼyanu nabé nanna ti hermana guni guendaró la? zanda guinábanu laabe gusiidibe laanu. Ne pa raca nagana para ti joven gapa xhamigu, zanda guinábabe tuuxa ni napa xhamigu gacané laabe guidxélabe tu gaca xhamígube. Pa gúninu ca ni bizéʼtenu riʼ, qué zápanu envidia ne zazíʼdinu gúninu xcaadxi cosa.

GUIZÍʼDINU DE CA EJEMPLU NI ZEEDA LU BIBLIA

Cumu humilde Gedeón la? qué nuyubi nidindené ca hombre de tribu stiʼ Efraín. (Biiyaʼ párrafo 10 hasta 12).

10. ¿Xi guendanagana bidxaagalú Gedeón?

10 Guidúʼyanu ni bizaaca Gedeón ne ca hombre de tribu stiʼ Efraín. De tribu stiʼ Manasés Gedeón, gucané Jehová laabe ne 300 hombre de tribu stibe para biʼniʼ ganárcabe ti guerra. Ne pur ngue ñándaca nuchácabe bi yánnicabe. Guyé ca hombre de tribu stiʼ Efraín ra nuu Gedeón peru cadi para guiechenécaʼ laabe, sínuque para tíndenecaʼ laabe. Bidxiichi ca hombre riʼ xiñee qué ñabi Gedeón laacaʼ ninecaʼ laabe lu guerra para nidíndenecaʼ ca enemigu stiʼ Dios. Bidxiichicabe purtiʼ laaca racaláʼdxicabe nusisaca xcaadxi israelita tribu stícabe. Peru biaandaʼ laacabe pa ni biʼniʼ Gedeón que bisisácani lá Jehová ne zaqué bilá xquidxi (Juec. 8:1).

11. ¿Ximodo bicabi Gedeón ca hombre de tribu stiʼ Efraín?

11 Bisihuinni Gedeón humilde laa pur modo bicabi ca hombre de tribu stiʼ Efraín. Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «¿Ñee cadi jma risaca ca ni huayúnitu que ni bineʼ la?». Ne despué bizeetebe ximodo huaguu Jehová ndaayaʼ laacaʼ. Pur ni gudxi Gedeón laacabe biete xiana stícabe (Juec. 8:2, 3). Guca Gedeón humilde para chuʼ xquidxi Dios tobi si.

12. ¿Xi rizíʼdinu de ca hombre de tribu stiʼ Efraín ne de Gedeón?

12 ¿Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu? De ca hombre de tribu stiʼ Efraín que rizíʼdinu naquiiñeʼ guyúbinu gusisaca binni Jehová lugar de gusisácacabe laanu. De Gedeón la? riziidiʼ ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia o ca ancianu pa cadxiichiné ti binni laacaʼ naquiiñeʼ guiénecaʼ xiñee cadxiichiné binni ca laacaʼ. Laaca riziidicaʼ naquiiñeʼ guni felicitarcaʼ ti binni ora biʼniʼ ti cosa galán. Caquiiñeʼ gácacabe humilde jmaruʼ si pa qué gapa binni ni cadxiichiné laacabe razón. Ne neca nuu biaje nápanu razón la? ni jma risaca nga chúʼnenu ca hermanu stinu tobi si.

Cumu biʼniʼ cré Ana zacané Jehová laa la? gutadxí ladxidóʼ. (Biiyaʼ párrafo 13 ne 14).

13. ¿Xi guendanagana gupa Ana, ne xi biʼniʼ?

13 Yanna, guzéʼtenu ejemplu stiʼ Ana. Bichaganabe ti levita láʼ Elcaná, ne guizáʼ gunnaxhii laabe. Gupa Elcaná sti xheelaʼ láʼ Peniná. Peru jma gunnaxhii Elcaná Ana. Peru Peniná gupa xiiñiʼ ne Ana qué gapa nin tobi, ngue runi nabé runi búrlabe Ana para guninabe laa. Dede rusiguunabe Ana ne maʼ qué ró (1 Sam. 1:2, 6, 7). Neca zaqué qué ruzeeteʼ diʼ Biblia pa biʼniʼ Ana xiixa para guquixe Peniná ni runi laabe. Ni biʼniʼ Ana nga biʼniʼ orar ne biʼniʼ cré zacané Jehová laa. Qué gánnanu pa bisaana de guni burla Peniná Ana. Peru ni nánnanu nga gutadxí ladxidóʼ Ana, purtiʼ Biblia ná: «Maʼ qué lica nihuinni lube pa nuube xizaa» (1 Sam. 1:10, 18).

14. ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Ana?

14 ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Ana? Pa chuʼ tuuxa guniná laanu, zanda gucueezanu laanu ne guiníʼ íquenu xi gúninu. Cadi caquiiñeʼ peʼ tíndenu. Lugar de guquíxenu ni gúnicabe laanu la? guyúbinu modo guni chaahuinu guendanagana ca (Rom. 12:17-21). Ne neca qué guchaa binni ca, laanu zápanu guendariuudxi.

Cumu nanna Apolos ne Pablo Jehová ngue caguu ndaayaʼ dxiiñaʼ cayúnicaʼ la? qué niníʼ ique Pablo jma risaca que Apolos ne qué niníʼ ique Apolos jma risaca que Pablo. (Biiyaʼ párrafo 15 hasta 18).

15. ¿Xiñee cásica Pablo guca Apolos?

15 Guidúʼyanu xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ apóstol Pablo ne discípulo Apolos laanu. Guirópacabe nánnacabe de lu Biblia, nánnacabe gusiidicabe ne nabé runibiáʼ binni laacabe. Gucané ca hombre riʼ stale binni gaca discípulo stiʼ Jesús. Peru qué niníʼ ique Pablo jma risaca que Apolos ne qué niníʼ ique Apolos jma risaca que Pablo.

16. ¿Ximodo guca Apolos?

16 De guidxi Alejandría Apolos. Lu primé siglu, guca guidxi Alejandría ti lugar ra nabé rié binni para guiziidiʼ. «Nabé galán modo riníʼ» Apolos «ne nabé nanna de Stiidxaʼ Dios» (Hech. 18:24). Dxi guyuu Apolos ndaaniʼ guidxi Corinto bisihuinni caadxi hermanu de congregación que jma riuuláʼdxicaʼ guidxaagacaʼ laabe que xcaadxi hermanu, casi Pablo (1 Cor. 1:12, 13). ¿Ñee guyuulaʼdxiʼ Apolos ni biʼniʼ ca hermanu que la? Coʼ, purtiʼ ti tiempu despué gunabaʼ Pablo Apolos guibiguetaʼ guidxi Corinto (1 Cor. 16:12). Pa ñaca cayuni dividir Apolos congregación, qué ninabaʼ Pablo laabe nibiguétabe. Rihuinni dxíchica biquiiñeʼ Apolos gracia napa para guni predicar ca noticia galán stiʼ Reinu ne guquidxi fe stiʼ ca hermanu. Guca Apolos ti hombre humilde. Ne nánnanu zacá ni purtiʼ qué nidxiichibe dxi bisiene chaahuiʼ Áquila ne Priscila laabe neza stiʼ Dios (Hech. 18:24-28).

17. ¿Xi biʼniʼ Pablo para guyuu congregación tobi si?

17 Nanna Pablo galán dxiiñaʼ cayuni Apolos. Peru qué ñuube xizaa pa niníʼ ique binni jma nanna Apolos que laabe. Lu conseju ni bicaa Pablo ra nuu ca hermanu de Corinto bisihuínnibe nácabe ti binni humilde, ni riuu razón ne gúnnabe nuu cosa ni qué zanda gúnibe. Qué ñuulaʼdxiʼ diʼ Pablo ora guníʼ caadxi hermanu «xpinni Pablo naa», lugar de nga la? bisisácabe Jehová ne Jesucristu (1 Cor. 3:3-6).

18. Casi ná 1 Corintios 4:6, 7, ¿xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Apolos ne Pablo?

18 ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Apolos ne Pablo? Rizíʼdinu Jehová nga racané laanu gúninu jma lu xhiiñaʼ ne ora racanenu ti binni chúʼnisa. Sti cosa ni rizíʼdinu nga pa jma cacaanu privilegiu ndaaniʼ congregación la? jma naquiiñeʼ gacanenu chuʼ congregación tobi si. Ca ancianu ne ca siervu ministerial racanecaʼ chuʼ congregación tobi si ora riquiiñecaʼ Stiidxaʼ Dios para gudiicaʼ conseju ne zacá rusihuínnicaʼ zinándacaʼ ejemplu stiʼ Jesús. Nabé riéchenu purtiʼ zacá racanécabe chuʼ congregación tobi si (biindaʼ 1 Corintios 4:6, 7).

19. ¿Xi zanda guni cada tobi de laanu? (Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Cadi guyúbinu tídinu lu xcaadxi»).

19 Dios nga bidii laanu gracia ni nápanu para gacanenu xcaadxi (1 Ped. 4:10). Zándaca guiníʼ íquenu huaxiéʼ nga ni rúninu ora racanenu xcaadxi. Ca cosa nahuiiniʼ ni rúninu para chuʼ congregación tobi si, zeeda gácani casi puntada ni riquiiñeʼ para guidiibaʼ ti lari. Nga runi gúninu stipa cadi gacaláʼdxinu tídinu lu xcaadxi, sínuque guyúbinu chuʼ ca hermanu de congregación tobi si (Efes. 4:3).

CANCIÓN 80 Laguuyaʼ, pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá

^ párrafo 5 Pa guicá bi ti guisu de yú zácani nadá. Zacaca nga zaca ti congregación pa gacalaʼdxiʼ ca hermanu tídicaʼ lu stobi. Pa cadi nuu ti congregación tobi si, zaca nagana para ca hermanu guni adorarcaʼ Dios né guendanayecheʼ. Lu artículo riʼ zazíʼdinu cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu jma risácanu que xcaadxi ne xi naquiiñeʼ gúninu para chuʼnu tobi si ndaaniʼ congregación.

^ párrafo 4 Bidxaa lá caadxi binni.