Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 30

Mea faufaa oe i roto i te utuafare o Iehova

Mea faufaa oe i roto i te utuafare o Iehova

Ua tuu oe ia ˈna i raro iti aˈe i te mau melahi, e ua faahei oe ia ˈna i te hanahana e te nehenehe.”SAL. 8:5.

HIMENE 123 Auraro anaˈe i ta Iehova aratairaa ma te taiva ore

HAAPOTORAA *

1. Eaha te tahi mau uiraa e hiti mai ia feruri tatou i te mau mea atoa ta Iehova i poiete?

 IA FERURI tatou i te mau mea atoa ta Iehova i poiete, hoê â huru to tatou e to Davida tei parau: “Ia hiˈo vau i to mau raˈi, te ohipa a to rima, te avaˈe e te mau fetia ta oe i faaineine, eaha te taata nei i manaˈo ai oe ia ˈna, e te tamaiti a te taata nei i haapao ai oe ia ˈna?” (Sal. 8:3, 4) Mai ia Davida, e manaˈo paha tatou mea nainai roa tatou i roto i te ao nui ta Iehova i poiete. Eita râ tatou e moˈe ia ˈna. Mai ta tatou e ite mai, ua haapao Iehova ia Adamu raua Eva e ua faariro atoa ia raua ei mero o to ˈna utuafare.

2. Eaha ta Iehova i opua no ta ˈna na tamarii matamua i nia i te fenua?

2 O Adamu raua Eva te tamarii matamua a Iehova i nia i te fenua e ua riro Iehova ei Metua î i te here no raua. I te mea e mero raua o to ˈna utuafare, ua horoa Iehova i te ohipa na raua. Ua parau o ˈna: “Ia tamariihia orua e ia rahi, a faaî i te fenua e a haapao atu.” (Gen. 1:28) Ua hinaaro Iehova ia fanau raua i te tamarii e ia haapao maitai raua i te fenua. Ia rave raua mai ta Iehova i titau ia raua, e faaea noa ïa raua e to raua huaai i roto i te utuafare o te Atua e a muri noa ˈtu.

3. No te aha tatou e parau ai e tiaraa maitai roa ta Iehova i horoa ia Adamu raua Eva i roto i to ˈna utuafare?

3 E tiaraa maitai roa ta Iehova i horoa ia Adamu raua Eva i roto i to ˈna utuafare. I roto i te Salamo 8:5, te na ô ra Davida: “Ua tuu oe ia ˈna i raro iti aˈe i te mau melahi, e ua faahei oe ia ˈna i te hanahana e te nehenehe.” Parau mau, aita i horoahia i te taata i te hoê â puai, ite e aravihi mai to te mau melahi. (Sal. 103:20) Noa ˈtu râ, tei “raro iti aˈe” noa te taata i te mau melahi. E oraraa faahiahia mau ta Iehova i horoa ia Adamu raua Eva.

4. Eaha tei tupu no Adamu raua Eva no to raua faaroo ore, e eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

 4 No to raua râ faaroo ore, e ere faahou Adamu raua Eva i te mero o to Iehova utuafare. No to raua faaroo ore, ua roohia to raua huaai i te ati, mai ta tatou e ite mai i roto i teie tumu parau haapiiraa. Aita râ Iehova i taui! Te hinaaro ra o ˈna ia riro te feia e faaroo ia ˈna ei tamarii na ˈna e a muri noa ˈtu. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou mea nafea Iehova i te faaiteraa mea faufaa tatou no ˈna. E hiˈopoa mai tatou e nafea ia faaite e te hinaaro mau ra tatou e riro ei mero o te utuafare o te Atua. E hiˈo atoa mai tatou i te mau haamaitairaa ta te mau mero o te utuafare o Iehova e fanaˈo e a muri noa ˈtu.

UA FAAITE IEHOVA MEA FAUFAA TATOU NO ˈNA

Mea nafea Iehova i te faaiteraa mea faufaa tatou no ˈna? (A hiˈo i te paratarafa 5-11) *

5. E nafea tatou e faaite ai i to tatou mauruuru ia Iehova no to ˈna hamaniraa ia tatou ia au i to ˈna huru?

5 Ua hamani Iehova ia tatou ia au i to ˈna huru. (Gen. 1:26, 27) No te mea ua hamanihia tatou ia au i te huru o te Atua, e nehenehe tatou e faatupu i to ˈna mau huru maitatai faahiahia mau mai te here, te aumihi, te here taiva ore e te haapao maitai. (Sal. 86:15; 145:17) Ia faatupu tatou i teie mau huru maitatai, e faahanahana tatou ia Iehova e e faaite tatou i to tatou mauruuru ia ˈna. (Pet. 1, 1:14-16) Ia rave tatou i te mau mea atoa mai ta Iehova e hinaaro, e oaoa tatou. Hau atu â, no te mea te faatupu ra tatou i te mau huru maitatai o Iehova, e riro tatou ei mero o to ˈna utuafare.

6. I to ˈna faaineineraa i te fenua no te taata, mea nafea to Iehova faaiteraa mea faufaa ratou no ˈna?

6 Ua faaineine Iehova i te hoê nohoraa nehenehe mau no tatou. Maoro na mua ˈtu Iehova a hamani ai i te taata matamua, ua faaineine o ˈna i te fenua ei nohoraa no te huitaata. (Ioba 38:4-6; Ier. 10:12) No to ˈna here e hamani maitai rahi, mea rahi te mea ta Iehova i poiete ia oaoa tatou. (Sal. 104:14, 15, 24) I muri aˈe, “ite ihora te Atua e mea maitai” te mau mea atoa ta ˈna i poiete. (Gen. 1:10, 12, 31) Ua faaite te Atua mea faufaa te taata no ˈna ma te horoa ia ratou i te mana i nia i te mau mea atoa ta ˈna i poiete i te fenua. (Sal. 8:6) Te opuaraa a te Atua, ia oaoa te taata e ia haapao ratou i te mau mea atoa ta ˈna i poiete e a muri noa ˈtu. Te haamauruuru ra anei oe ia Iehova no ta ˈna mau haamaitairaa?

7. E nafea te Iosua 24:15 e faaite ai e tiamâraa e maiti to te taata?

7 Ua horoa mai Iehova i te tiamâraa e maiti. E nehenehe tatou e maiti eaha ta tatou e rave i roto i to tatou oraraa. (A taio i te Iosua 24:15.) Te auraa ïa e tiamâraa e maiti to tatou. E oaoa roa to tatou Atua î i te here ia maiti tatou i te tavini ia ˈna. (Sal. 84:11; Mas. 27:11) E nehenehe tatou e faaohipa i teie tiamâraa e maiti no te rave i te mau faaotiraa î i te paari. E hiˈo mai tatou eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iesu.

8. Eaha te tahi tupuraa i faaohipa ˈi Iesu i to ˈna tiamâraa e maiti?

8 E pee tatou i te hiˈoraa o Iesu ma te haapao na mua roa i te maitai o vetahi ê. I te hoê mahana, ua rohirohi roa Iesu e ta ˈna mau aposetolo e fano atura ratou i te hoê vahi moˈemoˈe no te faafaaea. Haere maira te hoê nahoa rahi, ua hinaaro ratou ia haapii Iesu ia ratou. No to ˈna aroha ia ratou, “haapii atura oia ia ratou e rave rahi parau mau.” (Mar. 6:30-34) Ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu ma te horoa i to tatou taime e puai no te tauturu ia vetahi ê, e faahanahana tatou i to tatou Metua i te raˈi. (Mat. 5:14-16) E faaite atoa tatou ia Iehova e te hinaaro mau ra tatou e riro ei mero o to ˈna utuafare.

9. Eaha te ô taa ê ta Iehova i horoa i te taata?

9 Ua horoa Iehova i te taata i te haamaitairaa taa ê e fanau i te tamarii, oia atoa te hopoia e haapii ia ratou ia here e ia tavini ia ˈna. E te mau metua, te haafaufaa ra anei outou i teie ô taa ê mau? Noa ˈtu ua horoa Iehova i te mau melahi e rave rahi mea faahiahia, aita o ˈna i horoa ia ratou i te haamaitairaa e fanau i te tamarii. Ua horoahia i te mau metua te hopoia ia haapii i te tamarii ia au i “te aˈo e te faaararaa a Iehova.” (Eph. 6:4; Deut. 6:5-7; Sal. 127:3) No te tauturu i te mau metua, ua horoa te faanahonahoraa a Iehova e rave rahi mauhaa niuhia i nia i te Bibilia. Te vai ra te mau papai, video, upaupa e te tahi atu mau tumu parau i nia i te jw.org. Papu roa, mea here na to tatou Metua i te raˈi e na ta ˈna Tamaiti i te mau tamarii. (Luka 18:15-17) E oaoa roa Iehova ia tiaturi te mau metua ia ˈna e ia horoa ratou i te mea maitai roa ˈˈe na ta ratou mau tamarii. Te tauturu ra teie mau metua i ta ratou tamarii ia riro ei mero o to Iehova utuafare e a muri noa ˈtu.

10-11. Eaha te mau maitai ta Iehova i faafanaˈo ia tatou maoti te tusia o Iesu?

10 Ua horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti here ia nehenehe faahou tatou e riro ei mero o to ˈna utuafare. Mai ta tatou i ite mai i roto i te  paratarafa 4, ua ere Adamu raua Eva i te haamaitairaa e riro ei mero o te utuafare o Iehova e ua faaere atoa raua i te reira i ta raua mau tamarii. (Roma 5:12) Aita Adamu raua Eva i hinaaro e faaroo i te Atua, ua tano ïa te Atua i te faaereraa ia raua i te haamaitairaa ei mero o to ˈna utuafare. No to ˈna râ here rahi, ua horoa te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi ia nehenehe faahou te huaai o Adamu raua Eva e riro ei mero o to ˈna utuafare. (Ioa. 3:16; Roma 5:19) Na roto i te tusia o Iesu, e nehenehe 144 000 tavini taiva ore e riro ei tamaiti na te Atua.—Roma 8:15-17; Apo. 14:1.

11 Hau atu â, e rave rahi mirioni tavini haapao maitai te rave ra i te hinaaro o te Atua. Te tiaturi nei ratou e riro ei mero o to ˈna utuafare i muri aˈe i te tamataraa hopea, i muri aˈe i na tausani matahiti. (Sal. 25:14; Roma 8:20, 21) Maoti teie tiaturiraa, te faariro ra ratou i to ratou Atua poiete ra ia Iehova, ei “Metua” no ratou. (Mat. 6:9) E nehenehe atoa te feia o te faatiahia mai mai te pohe mai e haapii eaha ta Iehova e titau ra ia ratou. E te feia atoa e farii i ta ˈna aratairaa, e riro ïa ratou ei mero o to ˈna utuafare.

12. Eaha te uiraa ta tatou e pahono i teie nei?

12 Mai ta tatou i ite mai, mea rahi te ohipa ta Iehova i rave no te faaite mea faufaa tatou no ˈna. Ua faariro o ˈna i te feia faatavaihia ei tamaiti na ˈna. Area no te “nahoa rahi,” ua horoa ˈtu oia i te tiaturiraa e riro ei tamarii na ˈna i roto i te ao apî. (Apo. 7:9) Eaha ïa ta tatou e rave no te faaite ia Iehova e te hinaaro mau ra tatou e riro ei mero o to ˈna utuafare e a muri noa ˈtu?

FAAITE IA IEHOVA TE HINAARO RA TATOU E RIRO EI MERO O TO ˈNA UTUAFARE

13. Eaha te rave no te riro ei mero o to Iehova utuafare? (Mareko 12:30)

13 A faaite i te here ia Iehova ma te tavini ia ˈna ma te aau atoa. (A taio i te Mareko 12:30.) Mea rahi te ô ta Iehova i horoa na tatou. Hoê o tera mau ô, o te neheneheraa ïa e haamori ia ˈna. E faaite tatou i to tatou here ia Iehova ma te auraro i “ta ˈna mau faaueraa.” (Ioa. 1, 5:3) Na roto ia Iesu, ua faaue Iehova ia tatou ia haere e faariro i te taata ei pǐpǐ e ia bapetizo ia ratou. (Mat. 28:19) Ua faaue atoa mai o ˈna ia tatou ia here te tahi i te tahi. (Ioa. 13:35) E farii Iehova i te feia atoa e auraro i ta ˈna mau faaueraa, ei mero o to ˈna utuafare.—Sal. 15:1, 2.

14. E nafea tatou e faaite ai i to tatou here ia vetahi ê? (Mataio 9:36-38; Roma 12:10)

14 A faaite i te here ia vetahi ê. O te here te huru maitai faahiahia roa ˈˈe o Iehova. (Ioa. 1, 4:8) Hou tatou a ite ai o vai o ˈna, ua faaite aˈena Iehova i to ˈna here ia tatou. (Ioa. 1, 4:9, 10) E pee tatou i to ˈna hiˈoraa ma te faaite atoa i to tatou here ia vetahi ê. (Eph. 5:1) Hoê o te mau ravea maitai roa ˈˈe e faaite ai tatou i to tatou here i te taata, o te tautururaa ïa ia ratou i teie nei â ia haapii o vai Iehova. (A taio i te Mataio 9:36-38.) Ma te na reira, e horoa tatou i te taata i te tiaturiraa e riro ei mero o te utuafare o te Atua. I muri aˈe i te bapetizoraa o te hoê taata, e tamau noa tatou i te here e i te faatura ia ˈna. (Ioa. 1, 4:20, 21) E nafea ïa tatou? E tiaturi tatou i to tatou hoa Kerisetiano e, ia rave o ˈna i te tahi mea, eita tatou e hiˈo ino ia ˈna. E faaite râ tatou i to tatou faatura ia ˈna ma te hiˈo ia ˈna mai te mea ra e mea hau aˈe o ˈna ia tatou.—A taio i te Roma 12:10; Phil. 2:3.

15. O vai ta tatou e aroha hamani maitai?

15 A aroha hamani maitai i te taata atoa. Mai te peu e hinaaro tatou e riro ei mero o te utuafare o Iehova e a muri noa ˈtu, e titauhia ia tatou ia faaohipa i ta ˈna parau i roto i to tatou oraraa. Ua haapii mai Iesu e titauhia ia tatou ia aroha hamani maitai i te taata atoa, oia atoa i to tatou mau enemi. (Luka 6:32-36) Mea fifi paha i te tahi taime, mea faufaa roa ïa ia pee i te hiˈoraa o Iesu. Ia rave tatou i te mau mea atoa no te faaroo ia Iehova e no te pee i te hiˈoraa o Iesu, te faaite ra ïa tatou i to tatou Metua i te raˈi e te hinaaro mau ra tatou e riro ei mero o to ˈna utuafare e a muri noa ˈtu.

16. Eaha te rave ia maitai noa te roo o te utuafare o Iehova?

16 Ia maitai noa te roo o te utuafare o Iehova. I roto i te hoê utuafare, mea pinepine ia itehia i te teina ia pee i te hiˈoraa o to ˈna tuaana. Ia faaohipa te tuaana i te mau aratairaa Bibilia i roto i to ˈna oraraa, e riro ïa o ˈna ei hiˈoraa maitai roa no to ˈna teina. Ia rave râ te tuaana i te ohipa ino, e pee atoa paha to ˈna teina i to ˈna haerea ino. Ia riro te hoê Kerisetiano ei apotata aore ra ia ore o ˈna e pee faahou i te mau aratairaa Bibilia i roto i to ˈna oraraa, e nehenehe vetahi atu Kerisetiano e pee atoa i to ˈna hiˈoraa a tuino atu ai i te roo o te utuafare o Iehova. (Tes. 1, 4:3-8) Eiaha roa ˈtu tatou e pee i tera mau hiˈoraa e eiaha atoa tatou e vaiiho i tera mau mea ia faataa ê ia tatou i to tatou Metua î i te here.

17. Eaha te huru feruriraa ta tatou e haapae e no te aha?

17 A tiaturi ia Iehova, eiaha i te mau mea materia. Ua fafau Iehova e horoa mai i te maa, te ahu e te nohoraa ia imi na mua tatou i ta ˈna Faatereraa arii e ia ora atoa ia au i ta ˈna mau ture aveia tia roa. (Sal. 55:22; Mat. 6:33) Mea maamaa roa ia manaˈo e nehenehe te mau taoˈa materia e paruru ia tatou e e hopoi mai i te oaoa. Ua ite tatou o te raveraa noa i te hinaaro o Iehova te hopoi mai i te hau o roto. (Phil. 4:6, 7) Noa ˈtu e moni ta tatou no te hoo mai e rave rahi taihaa, e titauhia ia feruri: E taime anei to ˈu no te faaohipa i te reira? E haere anei ia ˈu ia atuatu i te reira? Peneiaˈe te haafaufaa rahi ra tatou i te mau mea materia. Eiaha râ ia moˈe e ohipa ta Iehova i horoa mai ia rave tatou ei mero o to ˈna utuafare. Te auraa ïa eiaha roa ˈtu tatou e haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau mea materia. Papu, eita roa tatou e hinaaro e riro mai te taata faahitihia i roto i te Mareko 10:17-22. No to ˈna nounou rahi i ta ˈna faufaa, aita o ˈna i pee ia Iesu. Ere atura o ˈna i te haamaitairaa e tavini ia Iehova e e riro ei tamaiti na ˈna.

TE MAU HAAMAITAIRAA TA TATOU E FANAˈO E A MURI NOA ˈTU

18. Eaha te mau haamaitairaa ta te feia e faaroo ra ia Iehova e fanaˈo e a muri noa ˈtu?

18 E haamaitairaa rahi ta te feia e faaroo ra ia Iehova e fanaˈo. E here e e haamori ratou ia Iehova e a muri noa ˈtu! No te feia e tiaturiraa to ratou e ora i nia i te fenua, e oaoa roa ratou i te haapao i te fenua, te nohoraa ta te Atua i horoa. E faaore roa Iesu i te ino ta Adamu raua Eva i faatupu i to raua orure-hau-raa ia Iehova. E faatia Iehova e rave rahi taata tei taoto i roto i te pohe e e horoa o ˈna ia ratou te ora mure ore, te ea maitai e te hoê fenua tauihia ei paradaiso. (Luka 23:42, 43) Ia riro tatou ei taata tia roa, e faaheihia tatou i “te hanahana e te nehenehe” ta Davida i faahiti.—Sal. 8:5.

19. Eaha ta tatou e haamanaˈo?

19 Mai te peu tei roto oe i te “nahoa rahi,” e tiaturiraa faahiahia mau to oe. Te here ra te Atua ia oe e te hinaaro mau ra o ˈna ia riro oe ei mero o to ˈna utuafare. A rave ïa i te mau mea atoa e mauruuru ai o ˈna e ia vai noa te mau parau fafau a Iehova i roto i to oe aau. A tamau i te poihere i te haamaitairaa e haamori i to tatou Metua i te raˈi e a muri noa ˈtu!

HIMENE 107 Faaite mai te Atua e nafea ia here

^ I roto i te hoê utuafare, e ohipa amui te mau mero tataitahi. O te metua tane te upoo. E tauturu te metua vahine ia ˈna e e faaroo te mau tamarii i te metua. Hoê â atoa i roto i te utuafare o Iehova. E opuaraa ta te Atua no tatou e ia haa amui tatou ia au i tera opuaraa, e faaea noa ïa tatou i roto i te utuafare o Iehova e a muri noa ˈtu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua hamani Iehova i te taata ia au i to ˈna huru. Te faatupu ra na metua i te mau huru maitatai o Iehova ma te faaite i te here e te aumihi i ta raua na tamaiti. Te here mau ra teie nau metua ia Iehova. Te mauruuru ra raua i te ô taa ê e fanau i te tamarii e te haapii ra raua i ta raua na tamarii ia here e ia tavini ia Iehova. Te faaohipa ra na metua i te video no te faataa i ta raua na tamaiti no te aha Iehova i horoa ˈi i ta ˈna tamaiti ei hoo. Te haapii atoa ra raua i ta raua tamaiti, i roto i te paradaiso, e haapao e e aupuru tatou i te fenua e te animara e a muri noa ˈtu.