1. So sanas sicado anda amaro Creatorii?

DACĂ barilean ande iech familia Martorenghi le Iehovaschi sanas sicado de cana sanas țâno că o Iehova si o Creatorii. Mai sanas sicado că le Iehovas siles iech șucar personalitatea hai că siles iech scopo iubitorii andal manușa. (Gen. 1:1; Fap. 17:24-27)

2. Sar dichen chichiva manușa codolen cai pachian ande iech Creatorii?

² But manușa ci pachian că existil o Del hai nici că vo si o Creatorii sea-l buchiango. Von phenen că i viața cărdea-pe corcori anda întâmplarea hai că pala codoia barilea cadea sar phenen von anda le forme viațache simplo ande forme viațache mai complexo. Buten anda cadal manușa silen iech baro sicaimos. Von phenen că i știința sicadea că so phenel i Biblia na-i ciaces hai că o pachiamos ande iech Creatorii si andal manușa cai ci sile sicade, sile covle sau pachian oriso.

3. Sostar trebul te zuriaras amaro pachiamos?

³ So phenen cadal manușa sicade, cheren-ame te na mai pachias cadea de zurales că o Iehova si amaro Creatorii? Cadaia încărel ande iech bari partea catar o motivo sostar pachias că o Iehova si amaro Creatorii: anda codoia că sas amenghe phendo te pachias cadaia sau anda codoia că cărdeam amenghe timpo te dichas le dovezi amare iachența. (1 Cor. 3:12-15) Ci contil de chichi timpo sam slujitori le Iehovasche, savore trebul te zuriaras amaro pachiamos. Cana cheras cadea, ci va avaia athade prin ‘filozofia hai athaimos zadarnico’ sicadi codolendar cai phenen că i Biblia si neciaci. (Col. 2:8; Evr. 11:6) Caște ajutil-ame, cado articolo del duma anda 3 buchia. 1) Sostar ci pachian but manușa că si iech Creatorii?, 2) Sar daisaras te zuriaras amaro pachiamos ando Iehova, amaro Creatorii? hai 3) Sar daisaras te încăras amaro pachiamos zuralo?

4. Pe so bazol-pe o ciacio pachiamos? (Evrei 11:1 hai i nota de subsol)

⁴ Unii manușa pachian că te avel-tu pachiamos însemnol te pachias ande varesoste bi te aven-tu dovezi. Tha, pala i Biblia na cadaia însemnol o ciacio pachiamos. (Citisar Evrei 11:1 hai i nota de subsol.) O pachiamos andel ciacimata cai ci dichion-pe, sar avelas o Iehova, o Isus hai o Regato cerisco sile bazome pe dovezi zurale. (Evr. 11:3) Iech Martoro le Iehovasco cai silo biochimisto phendea cadai buchi cadea: „Amaro pachiamos na-i iech pachiamos coro cai ci dichel vi le ciacimata științifico”.

5. Sostar pachian but că i viața ci sas-li cărdi catar iech Creatorii?

⁵ Daisaras te pușias-ame: „Dacă si cadea de but dovezi cai sicaven că si iech Creatorii, sostar but manușa phenen că o Del ci si codo cai cărdea i viața?”. But anda lende ci cărde penghe timpo niciechdata te dichen le dovezi penghe iachența. O Robert, cai aghies si iech Martoro le Iehovasco phenel: „Anda codoia că ci dea-pe duma niciechdata anda i creația ca i școala, pachiaiem că ci trebul te pachiav ande late. Cana sas-ma cam biș bărșa, dem duma i iechto data le Martorența le Iehovasche cai sicade manghe andi Biblia argumentea logico hai demno pachiamasche anda i creația”. * (Dich o chenarii: „ Sfato andal dada”.)

6. Sostar ci pachian unii manușa ande iech Creatorii?

⁶ Unii manușa ci pachian ande iech Creatorii anda codoia că von phenen că ci  pachian ande so ci dichen. Cu sea cadala, von pachian ande buchia cai ci daștin te dichen-le sar avelas, i forța gravitaționalo, anda codoia că sile i dovada că si ciaci. Tha, vi o pachiamos anda savo del duma i Biblia bazol-pe pe dovezi cai sicaven ‘le ciacimata cai ci dichion-pe’. (Evr. 11:1) Tha, but manușa ci cheren penghe timpo hai ci camen te cheren eforturi caște dichen cadal dovezi. Iech manuș cai ci rodel le dovezi, daștilas ușoro te pachial că ci si iech Del.

7. Phenen sea le manușa sicade că ci pachian ando Del? Explichin.

⁷ Unii manușa de știință arăsle te pachian că o universo sas cărdo le Devlestar pala soste studiisarde profundo le dovezi. * Cadea  sar o Robert, unii ci pachiaie că si iech Creatorii numai anda codoia că andi facultatea ci sas lenghe sicado o ciacimos anda i creația. Cu sea cadala, but manușa de știință arăsle te prinjanen hai te iubin le Iehovas. Cadea sar von, savore anda amende trebul te zuriaras amaro pachiamos ando Del. Indiferento chichi sicaimos si ame, cadai buchi trebul te cherel-la fiesavo anda amende.

8, 9. a) Ce pușimos va dichaia mai dur? b) Ce miștimata va avena-tu dacă studiisares i creația?

⁸ Sar daisaras te zuriaras amaro pachiamos ando Creatorii? Te dichas 4 buchia cai daisaras te cheras-le.

⁹ Te studiisaras i creația. Caște zuriaras amaro pachiamos ande iech Creatorii, trebul te sichioas mai but buchia andal animalea, andal lulughia hai andal cerhaia. (Ps. 19:1; Is. 40:26) Cana va avela te studiis sea mai but i creația, cadichi mai but va avela te arăsăs te pachias că o Iehova si o Creatorii. Ande amare publicații si butivar articolea cai den duma anda i creația. Ci trebulas te șios de iech partea cadala articolea hai te gândisares-tu că ci daștis te hachiares-le mișto. Trebul te des sea chi zor caște prinjianes sea mai but buchia anda cado subiecto. Mai but, daștis te diches pale le materialea video anda i creația pa amaro site-o jw.org, cai sas-le sicade ca le congresea regionalo andal palutne bărșa.

10. Den iech exemplo cai sicavel că existil iech Creatorii. (Romani 1:20)

¹⁰ Cana studiisares i creația, rode atento caște diches so sicavel-tu voi anda amaro Creatorii. (Citisar Romani 1:20.) Sar exemplo, cadea sar jianas, o cham del-ame tachimos hai lumina cai trebul amenghe anda i viața pi phuv. Tha, unele radiații cai del-le, sar avenas le raze ultraviolete, daștin te cheren amenghe nasul. Tha, ame le manușa sam ferime catar cadal radiații. Sar? La phuvea, cai si amaro chăr, sila iech scuto cai bușiol strato de ozon, cai feril-ame catar cadal radiații. Cana cadal raze ultravioleto cărdion mai zurale, vi i cantitatea de ozon andai atmosfera bariol. Ci si logico te pachias că cado proceso existil anda codoia că si ame iech Creatorii iubitorii hai goghiaver?

11. Cai daștis te araches informații cai zuriaren chio pachiamos andi creația? (Dich o chenarii „ Materialea cai zuriaren chio pachiamos”.)

¹¹ Daștis te araches but materialea caște zuriares chio pachiamos andi creația ando Indexo le publicațiengo Watch Tower hai po site-o jw.org. Daștis te începosares te diches chichiva articolea hai materialea video anda i seria „Si cadaia i buchi ieche Creatoroschi?”. Anda cadal harne materialea daștis te sichios but buchia interesanto anda animalea hai lulughia. Mai but, cadala sicaven sar încercosarde le manușa de știință te len-pe pala le modelea cai dichen-le andi natura.

12. Ca so buchia trebulas te gândis-tu cana studiisares i Biblia?

¹² Te studiisaras i Biblia. O biochimisto anda savo deam duma co începuto, mai anglal ci pachialas că si iech Creatorii. Tha, pala iech timpo, arăslea te pachial ande cado ciacimos. Vo phenel: „Mânro pachiamos ci bazol-pe numai pe so sichilem sar manuș de știință, tha vi pe so sichilem cana studiisardem atento i Biblia”. Daștil-pe că vi tu prinjianes deja le sicaimata la Bibliache. Cu sea cadala, trebul te studiisares mai dur o Cuvânto le Devlesco caște zuriares chio pachiamos ando Creatorii. (Ios. 1:8; Ps. 119:97) Sar exemplo, gândisar-tu  chichi de exacto phenel i Biblia de mai anglal le buchia cai întâmplosarde-pe ande puraimata. Sa cadea, gândisar-tu ca sea le buchia cai phendea-le i Biblia de mai anglal cai pherdile-pe hai ce șucar armonia si andi Biblia chiar cana manușa diferime scriisarde-la. Cadea, daștis te zuriares chio pachiamos că iech Creatoro iubitorii hai goghiaver cărdea-ame hai cărdea ca lesco Cuvânto, i Biblia, te avel scriime anda amende. * (2 Tim. 3:14; 2 Pet. 1:21)

13. Phenen iech principio cai sicavel o goghiaverimos anda o Cuvânto le Devlesco.

¹³ Cana studiisares i Biblia, dich ce but ajutin-tu lache sfaturi. Sar exemplo, bute timpoia mai anglal o Cuvânto le Devlesco phendea că i iubirea andal love cherel amenghe nasul hai anel „but ducha”. (1 Tim. 6:9, 10; Prov. 28:20; Mat. 6:24) Si ciaces cadai buchi vi aghies? Ande iech lil phenel-pe: „Butivar, le manușa cai pachian că o fapto te aven-tu but love si i mai importanto buchi andai viața, sile nefericime hai perade. Vi le manușa cai camen numai te avel-le mai but love, sile holiarici hai arăsăn te avel-le mai but nasfalimata”. (The Narcissism Epidemic) Ce lașio si o sfato andai Biblia cai ajutil-ame te na bariol i iubirea andal love ande amaro ilo! Aven ande chi goghi vi aver principii biblico cai ajutisarde-tu? Cana le principii andai Biblia va avena tuche sea mai cuci, va avela te pachias-tu vi mai but ando goghiaverimos amare Creatorosco iubitorii, savesche sfaturi sile sea o timpo lașe. (Iac. 1:5) Cadea că, chi bucuria va bariola. (Is. 48:17, 18)

14. So va avela te sichios anda o Iehova cana studiis i Biblia?

¹⁴ O scopo cai trebul te avel tut cana studiis i Biblia si te prinjianes le Iehovas mai mișto. (Ioan 17:3) Andai Biblia va avela te sichios andai personalitatea le Creatoroschi hai anda lesche șucar calități cai dichion-pe ande leschi creația. Cana sichios andal calități le Iehovasche, hachiares că vo existil ciaces. (Ex. 34:6, 7; Ps. 145:8, 9) Ando timpo so prinjianas mai mișto le Devles, amaro pachiamos hai amari iubirea va bariona, hai amaro amalimos leia va avela mai zuralo.

15. Ce miștimata va avena tut cana va deia duma averența anda chio pachiamos?

¹⁵ De duma averența anda chio pachiamos ando Creatorii. Cana va chereia cadea, chio pachiamos va avela vi mai zuralo. Tha, so cheres cana iech manuș saveia dean duma anda o ciacimos șiol tuche iech pușimos anda i existența le Devleschi? Rode o răspunso ca cado pușimos ande amare publicații. Pala codoia, phen-les codole manușesche. (1 Pet. 3:15) Mai but, daștis te rodes o ajutorii ieche phralesco cai siles mai but experiența. Chiar cana codo manuș ci va acceptila o răspunso andai Biblia, o fapto că rodean mai but informații, va anela tuche miștimata hai cadea chio pachiamos, va avela mai zuralo. Cadea că, ci va avela te pachias le manușen cai phenen-pe lenghe că sile goghiaver hai sicade hai cai phenen o neciacimos că ci si iech Creatorii.

16. So daștil te întâmplol-pe cana ci încăras zuralo amaro pachiamos?

¹⁶ Ci contil de chichi timpo slujisaras le Iehovasche, trebul te încăras zuralo amaro pachiamos ande leste. Sostar? Anda codoia că dacă ci las sama, amaro pachiamos  daștil te covliol. Te na bâstras, o pachiamos bazol-pe pe dovezi cai sicaven le ciacimata cai ci dichion-pe. So ci dichas daisaras te bâstras sigo. O Pavel phendea că o fapto te na avel-ame pachiamos si sar „o păcato cai țârdel-ame cadea de ușoro”. (Evr. 12:1) Sar daisaras te na peras ande cado athaimos? (2 Tes. 1:3)

17. So daștil te ajutil-ame te încăras zuralo amaro pachiamos?

¹⁷ I iechto buchi cai daisaras te cheras-la si te mangas butivar le Iehovas te del-ame pesco spirito sfânto. Sostar? Anda codoia că o pachiamos si iech aspecto anda o rodo le spiritosco sfânto. (Gal. 5:22, 23) Bi te avel-ame cado ajutorii, ci daisaras te încăras zuralo amaro pachiamos ando Creatorii. Dacă va avela te mangas le Iehovastar sea o timpo spirito sfânto, vo va dela-les amenghe. (Luca 11:13) Daisaras chiar te rughisaras le Iehovas ‘te del-ame mai but pachiamos’. (Luca 17:5)

18. Cadea sar phenel-pe ando Psalmo 1:2,3 so privilegio si ame aghies?

¹⁸ Aver buchi cai daisaras te cheras-la si te citisaras o Cuvânto le Devlesco ande fiesavo ghies. (Citisar Psalmo 1:2, 3.) Cana sas scriime cado psalmo, țâra Israelițen sas-le iech copia anda sea i legia. Cu sea cadala, o Rege hai le Rașaia daștinas te arăsăn ca le copii la legeache hai iech data co 7 bărș, i legea trebulas te avel citime angla sea o poporo - murșa, jiuvlea, șiave hai manușa străini. (Deut. 31:10-12) Ando timpo le Isusosco, țâra manușen sas len suluri le Scripturența. Le mai but anda lende sas-le încărde andel Sinagogi. Tha, aghies le mai but manușa daștin te citin sea o Cuvânto le Devlesco sau cotora anda leste. Sar daisaras te sicavas că anda amende si cuci cado șucar privilegio?

19. So trebul te cheras caște încăras zuralo amaro pachiamos?

¹⁹ Daisaras te sicavas că o Cuvânto le Devlesco si cuci anda amende dacă citisaras-les ande fiesavo ghies. Ci tebulas te mechas o studio personalo de pe iech ghies pe aver hai te studiisaras numai cana simțosaras că si ame timpo. Cana studiisaras personalo ande fiesavo curco andai Biblia, daisaras te încăras amaro pachiamos zuralo.

20. So trebulas te cheras?

²⁰ Na cadea sar ‘le goghiaver hai ‘le sicade’ cadala lumeache, amen si amen iech pachiamos zuralo cai bazol-pe pi Biblia. (Mat. 11:25, 26) Anda codoia că studiisaras cado lil sfânto, hachiaras sostar si cadichi de but buchia nasul pi phuv hai so va cherela o Iehova ando viitorii pașardo. Te cheras sea so daisaras caște zuriaras amaro pachiamos hai te ajutisaras chichi mai bute manușen te pachian ando Creatorii. (1 Tim. 2:3, 4) Na pa but timpo, sea codola cai va trăina pi phuv va așarena le Iehovas hai va phenena le cuvintea anda Revelația 4:11: „Tu san demno, Iehova, amaro Del te primis i gloria . . . că tu cărdean sea-l buchia”.