1, 2. a) Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 16:31, sar trebulas te dichas le phralen hai le pheian mai phure? b) So pușimatande va arachaia o răspunso ande cado articolo?

SI IECH parco ande Arkansas (SUA), cai daștin te aven arachle diamantea pi phuv. Cu sea cadala, cadal diamantea sile ande lenghi starea naturalo bi te aven șinde. Anda codoia, but manușa cai dichen cadal diamantea daștinas te na den penghi sama so sile hai te nachen pașa cadal cuci bara.

² Ande iech felo, amare phrala hai pheia mai phure sile sar cadal diamantea. Von sile cuci bara. O Cuvânto le Devlesco phenel că o bal parno si sar iech coroana. (Citisar Proverbe 16:31; 20:29) Tha, daisaras te nachas ușoro pașa cadal cuci bara hai te na dichas-le. Le tărne cai hachiaren chichi de cuci sile codola mai phure, va avela len but mai bare miștimata sar le barvalimata anda cadai lumea. Ande cado articolo, va avela te arachas o răspunso ca trin pușimata: Sostar dichel o Iehova codolen mai phure sar niște cuci bara? So than dea o Iehova codolen mai phure ande peschi organizația? So daisaras te sichioas-ame anda lengo exemplo?

3. Cadea sar sicavel-pe ando Psalmo 92:12-15, sostar si cuci andel iacha le Iehovasche codola mai phure?

³ Le phrala hai le pheia mai phure sile zurales cuci andel iacha le Iehovasche. Vo prinjianel-le ciaces, dichel so si ande lengo ilo hai jianel so șucar calități silen. Vo silo bucurime cana codola mai phure folosisaren pengo goghiaverimos cai silen, pala iech viața ande lesco servicio, caște ajutin codolen tărne. (Iov 12:12; Prov. 1:1-4) O ilo le Iehovasco bariol vi cana dichel că von ci mechen-pe. (Mal. 3:16) Chiar cana ande  lenghi viața sas-len vi pharimata, lengo pachiamos ando Iehova așilea zuralo. Lenghi speranța ando viitorii si vi mai zurali sar sas cana prinjiande o ciacimos. O Iehova iubil-le anda codoia că den duma mai dur anda lesco anav „chiar cana phurile”. (Citisar Psalmo 92:12-15.)

4. So daștil te zuriarel amare phralen hai pheian mai phure?

⁴ Dacă phurilean, av siguro că o Iehova anel pesche amintea i buchi cai cărdean-la mai anglal. (Evr. 6:10) Lean partea pherdo zelo ca i lucrarea de predicare hai cadaia bucuril amare Dades cerisco. Nachlean părdal bare zumaimata cai daștil-pe că duchade but chio ilo. Ascultisardean hai încărdean zurales ca le principii biblico, sas tut bare responsabilități hai sicadean averen. Dean sea chi zor te încăres o paso le paruimatanța cai cărde-pe andi organizația le Iehovaschi. Ajutisardean hai zuriardean averen cai sile ando servicio cu timp integral. O Iehova Del iubil-tu zurales but anda codoia că sanas loialo ji acana. Vo phenel că „ci va mechela codolen cai si lesche loiali”. (Ps. 37:28) Mai but, vo del tuche cadai asigurarea: „Ji cana chio bal va parniola, me va avela te avav tuia”. (Is. 46:4) Cadea că, ci trebul te pachias că nai-tu iech than importanto andi organizația le Iehovaschi. Anda o Iehova tu san zurales cuci!

5. So ci trebul te bâstren codola mai phure?

⁵ Codola mai phure daștin te ajutin but andi organizația le Iehovaschi. Chiar cana ci mai silen o zuralimos cai sas-len mai anglal, len silen iech experiența barvali, cai chidine-la andel but bărșa cai nachle. O Iehova daștil te folosil-le mai dur ande mai but feluri cadea sar sicaven le exemplea andal puraimata hai de aghies.

6, 7. Den duma anda chichiva slujitori mai phure andai Biblia cai primisarde binecuvântări anda codoia că slujisarde loialo le Iehovasche.

⁶ Daisaras te arachas andi Biblia lașe exemplea manușenghe cai cărde buchi ando servicio le Iehovasco, vi cana sas-le mai phure. Sar exemplo, le Moises sas-les cam 80 bărșa cana începosardea te slujil sar profeto le Iehovasco hai sas-lo alosardo te conducil i națiunea Israel. O Iehova  folosisardea mai dur vi le Danielos, caște îngărel mai dur lesco Cuvânto chiar cana sas-les mai but sar 90 bărșa. Sa cadea, vi le apostolos Ioan daștil-pe că sas-les mai but sar 90 bărșa cana sas-lo inspirime te scriil o lil Revelația.

⁷ But aver slujitori loiali le Iehovasche ci sas-le bare manușa sau ci sas-le mișto prinjiande. Cadea că, le manușa daștinas te na dichen-le sar manușa importanto. Tha, o Iehova dichlea-le hai pochindea-le anda lenghi loialitatea. Sar exemplo, chiar cana i Biblia del duma harnes anda iech manuș po anav Simeon, cai sas „orta hai daralas le Devlestar,” o Iehova prinjianelas-les hai dea-les o privilegio te dichel le șiavorres Isus, hai vi te phenel i profeția anda leste hai anda leschi dei. (Luca 2:22, 25-35) Te gândisaras-ame vi ca i profetesa Ana, cai sas-li phivli. La sas-la 84 bărșa tha ci nachelas „niciechdata ca voi te na jial co templo”. Cadea că o Iehova binecuvântisardea-la anda codoia că jialas „sea o timpo co templo” hai dea-la o baro pochinimos te dichel le șavorres Isus. Vi o Simeon hai vi i Ana sas-le zurales cuci anda o Iehova. (Luca 2:36-38)

8, 9. So daștin te cheren le phivlea anda i organizația le Iehovaschi?

⁸ Aghies, but slujitori loialo le Iehovasche mai phure sile iech lașio exemplo anda le tărne. Te dichas i experiența la pheiachi Lois Didur. La sas-la numai 21 bărșa cana începosardea te slujil sar pioniera specialo andi Canada. Pala codoia, voi hai laco rrom, John, sas-le mai but bărșa andi lucrarea itineranto. Mai târzio von slujisarde mai but sar 20 bărșa co Betelo anda Canada. Cana i Lois sas-li 58 bărșenghi voi hai o John sas-le acharde te slujin andi Ucraina. So avelas te cheren von? Avelas te pachian că sile prea phure caște slujin ande iech aver them? Von alosarde te jian ande cadai repartiția hai o John sas-lo numime te slujil ando Comiteto la Filiaco othar. Pala efta bărșa pala soste mulea o John, i Lois lea i decizia te așel ande peschi repartiția. Acana că arăslea ca 81 bărșa, i Lois del sea peschi zor te slujil mai dur ando Betelo anda Ucraina, cai le phrala iubin-la zurales but.

⁹ Le phivlea, cadea sar i Lois, daștin te na aven dichle sa cadea sar cana lengo rrom trailas. Cu sea cadala, o fapto că sile phivlea ci cherel-le te hasaren penghi valoarea. Anda o Iehova sile zurales cuci le pheia cai ajutisarde penghe rromen andel bărșa cai nachle hai acana slujin lesche mai dur loialo. (1 Tim. 5:3) Mai but, von daștin te zuriaren codolen tărne.

10. So șucar exemplo mechlea amenghe o Tony?

¹⁰ Le but phrala mai phure hai loialo, cai beșen andel căminea phurenghe, sile vi von cuci bara spiritualo. Sar exemplo, iech phral po anav Tony cai acana beșel ande iech cămino, boldea-pe ande Pennsylvania (SUA) ando augusto 1942, cana sas-les 20 bărșa. Țâra timpo pala so boldea-pe, sas lesche  phendo te jial andi armata hai anda codoia că încărdea peschi neutralitatea, sas-lo phandado dui bărșa hai dipaș. Vo hai leschi rromni, Hilda, bariarde 2 șiave ando ciacimos. Andel bărșa cai nachle, o Tony slujisardea ande 3 congregații sar servo de congregație (acana prinjiando sar coordonatoro le corposco le phurengo) hai sar supraveghetoro le congresosco de circumscripție. Vo încărdea întruniri hai studii biblico ande iech phandaimos. Acana siles 98 bărșa, tha o Tony ci mechel-pe. Vo cherel mai dur sea so daștil hai del sea so siles mai lașio caște slujil le Iehovasche hai te cherel buchi ande iech than le phralența hai le pheianța anda leschi congregația.

11. Sar daisaras te sicavas că anda amende sile cuci le phrala hai le pheia cai beșen andel căminea phurenghe?

¹¹ Sar daisaras te sicavas pachiv codolenghe mai phure cai beșen andel căminea phurenghe? Le phure de congregație daștin te ajutin-le te len partea ca le activități anda i congregația chichi daștil-pe. Daisaras te sicavas lenghe intereso personalo cana jias lende te dichas-le sau dacă acharas-le te dichas-ame lența video. Camas te sicavas iech atenția vi mai bari codolenghe mai phure cai beșen andel căminea dur catar lenghi congregația. Dacă ci las sama, daisaras te bâstras cadale phralen hai pheian mai phure. Anda unii daștil te avel pharo te pâtrăn-pe hai te phenen amenghe anda lenghi viața. Tha, si amen but miștimata cana cheras amenghe timpo te pașioas lendar hai te ascultisaras-le ando timpo so phenen amenghe ce bucurii sas-len andi organizația le Iehovaschi.

12. So daisaras te arachas ande amari congregația?

¹² Bi te ajucăras-ame, daisaras te dichas că ande amari congregația si șucar exemplea phralenghe hai pheianghe mai phure cai daștin te zuriaren-ame. Iech phei po anav Harriette slujisardea loialo le Iehovasche mai but bărșa ande lachi congregația anda New Jersey (SUA). Pala codoia, voi gălea te beșel ca lachi șei. Le phrala anda lachi nevi congregația cărde penghe timpo te prinjianen-la hai arachle iech cuci bar. Voi zuriardea-le cana phendea lenghe le experiențea cai sas-la andi lucrarea de predicare de cana prinjiandea voi o ciacimos, cam ando bărș 1925. Ande codo timpo, voi phiravelas laia iech periuța dandenghi cana jialas andi predicarea anda codoia că daștilas te arăsăl ando phandaimos. Voi chiar beșlea ando phandaimos iech curco, dui-var ando bărș 1933. Chichi timpo sas-li phandadi, laco rrom cai ci sas-lo Martoro le Iehovasco lea sama pe lenghe trin țâne șiave. Cadea că, te sicavas pachiv codolenghe mai phure, sar si vi i Harriette, cai sile sar le cuci bara anda amende.

13. So sichileam anda o than cai si codolen mai phure andi organizația le Iehovaschi?

¹³ Amare phralen hai pheian mai phure silen iech cuci than andi organizația le Iehovaschi. Von dichle sar o Iehova binecuvântisardea ande mai but feluri peschi organizația hai len personalo. Sichile but lecții importanto anda le greșeli cai cărde-le. Dichen-le sar iech ‘haing goghiaverimaschi’ hai sichion anda le buchia prin save nachle. (Prov. 18:4) Dacă cheren tumenghe timpo te prinjianen-le, tumaro pachiamos va avela mai zuralo hai va sichiona but buchia lendar.

14. So zuriarel o Deuteronomo 32:7 le tărnen te cheren?

¹⁴ Caște prinjianas mai mișto cadale phralen mai phure, amen trebul te cheras o iechto paso hai te das duma lența. (Citisar Deuteronomo 32:7.) Si ciaces, von ci mai  dichen cadea de mișto, phiren mai locăs, den duma mai phares, tha ando ilo von sile tărne hai cărde penghe „iech lașio anav” co Iehova. (Ecl. 7:1) Na bâstren sostar andel iacha le Iehovasche von sile cuci. Sicaven lenghe mai dur pachiv cadea sar o Elisei, cai camlea zurales but te așel pașa o Ilie andel palutne ghiesa cai sas-le ande iech than. O Elisei phendea lesche trin-var: „Ci va avela te mechav-tu!”. (2 Regi 2:2, 4, 6)

15. So pușimata daisaras te șioas codolenghe mai phure?

¹⁵ Sicaven iech ciacio intereso codolenghe mai phure, hai pherde lașimos, cheren-le te pâtrăn-pe caring tumende. (Prov. 1:5; 20:5; 1 Tim. 5:1, 2) Daștin te șion lenghe pușimata sar cadala: „Cana sanas mai tărno, so cărdea-tu te pachias că arachlean o ciacimos?”, „Sar cărde-tu le buchia prin save nachlean te pașios mai but le Iehovastar?”, „So ajutisardea-tu te așes bucurime ando servicio le Iehovasco?”. (1 Tim. 6:6-8) Pala codoia ascultisaren-le cana den duma anda lenghi viața.

16. So miștimata silen vi codolen mai phure hai vi le tărnen cana den duma iech avereia?

¹⁶ Cana iech phuro hai iech tărno den duma iech avereia, le duien silen miștimata. (Rom. 1:12) Le tărne va bariarena penghi aprecierea anda o modo sar o Iehova lel sama pe lesche slujitori loialo hai le phure va simțosarena-pe iubime. Codola mai phure va bucurina-pe te phenen tumenghe sar primisarde bare miștimata le Iehovastar.

17. Sostar daisaras te phenas că codola mai phure cărdion mai șucar iech data sar nachen le bărșa?

¹⁷ O șucarimos fiesavesco nachel iech data le bărșența, tha codola cai sile loialo le Iehovasche cărdion vi mai șucar ande lesche iacha ande fiesavo bărș cai nachel. (1 Tes. 1:2, 3) Sostar si ciaces cadai buchi? Anda codoia că, andel bărșa cai nachle, von mechle ca o spirito le Devlesco te cherel buchi ande lenghi viața hai te ajutin-le te bariaren șucar calități. Cana va avela te prinjianas mai mișto amare cuci phralen hai pheian mai phure, va avela te das-le pachiv hai te sichioas lendar, cadea va avela te dichas-le vi mai but sar niște cuci bara!

18. So va dichaia ando articolo cai avel?

¹⁸ I congregația sili vi mai zurali na numai cana le tărne sicaven pachiv codolenghe mai phure, tha vi cana codola mai phure dichen cuci codolen mai tărne. Ando articolo cai avel, va avela te das duma anda sar daștin codola mai phure te sicaven că ande lenghe iacha si cuci codola mai tărne andai congregația.