Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 35

Gusisácanu ca hermanu ni maʼ huaniisi

Gusisácanu ca hermanu ni maʼ huaniisi

«Guicha toope stiʼ ca binnigola ca zeeda gaca casi ti corona sicarú» (PROV. 16:31).

CANCIÓN 138 Ti corona sicarú nga guicha toope

NI ZAZÍʼDINU *

1, 2. a) Casi ná Proverbios 16:31, ¿ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca hermanu ni maʼ huaniisi? b) ¿Xi pregunta zacábinu lu artículo riʼ?

NDAANIʼ ti parque ni nuu Arkanzas (Estados Unidos), reeche diamante layú. Cumu caʼruʼ gaca pulir ca diamante riʼ la? nga runi ruxhatañee stale binni ca ni ne qué rudiicaʼ cuenta nabé risácacani.

2 Zeeda gaca ca hermanu stinu ni maʼ huaniisi casi ca diamante ca, purtiʼ nabé risácacabe. Stiidxaʼ Dios ruchaaga guicha toope stícabe casi ti corona (biindaʼ Proverbios 16:31; 20:29). Peru zándaca qué gudiʼnu cuenta pabiáʼ risácacabe. Ora rusisaca ca joven ca hermanu ni maʼ huaniisi ridxélacabe ti cosa jma risaca que ti tesoro. Lu artículo riʼ zacábinu chonna pregunta: ¿xiñee ruuyaʼ Jehová ca hermanu ni maʼ huaniisi casi ti tesoro?, ¿xiñee nabé risaca ca hermanu ni maʼ huaniisi ndaaniʼ xquidxi Jehová? ne ¿xi zanda gúninu para guizíʼdinu de ejemplu stícabe?

XIÑEE RUUYAʼ JEHOVÁ CA HERMANU NI MAʼ HUANIISI CASI TI TESORO

Nabé risaca ca hermanu ni maʼ huaniisi para Jehová ne para ca xpinni. (Biiyaʼ párrafo 3).

3. Casi ná Salmo 92:12-15, ¿xiñee rusisaca Jehová ca hermanu ni maʼ huaniisi?

3 Guizáʼ rusisaca Jehová ca hermanu ni maʼ huaniisi. Nanna dxichi Jehová ximodo laacabe ne rusisaca ca cualidad sicarú ni nápacabe. Riecheʼ Jehová ora ruuyaʼ rusiidicabe ca ni jma nahuiiniʼ guiráʼ ni maʼ biziidicabe lu ca iza zinécabe de cayúnicabe ni ná Jehová (Job 12:12; Prov. 1:1-4). Laaca rusisaca Jehová laacabe purtiʼ runi huantárcabe (Mal. 3:16). Neca huayápacabe stale guendanagana lu xquendanabánicabe, rusihuínnicabe naguidxi fe stícabe. Ne yanna, jma naguidxi esperanza ni nápacabe Jehová que dxi binibiáʼcabe laa. Nadxii Jehová laacabe purtiʼ qué huasaana de guiníʼcabe de lá neca maʼ nagólacabe (biindaʼ Salmo 92:12-15).

4. ¿Xi zanda cuʼ gana ca hermanu ni maʼ huaniisi?

4 Pa maʼ ziniisiluʼ, gunna dxichi que rusiaandaʼ Jehová guiráʼ ni maʼ bíʼniluʼ pur laa (Heb. 6:10). Huayuni predicarluʼ né stale gana, ne nga guizáʼ rusiécheni Bixhózenu ni nuu guibáʼ. Huadíʼdiluʼ lu stale guendanagana, nuu de laacani guizáʼ naná, huayuni defenderluʼ ni rusiidiʼ Biblia, huayuni cumplirluʼ né ca dxiiñaʼ huadiicabe lii ndaaniʼ xquidxi Jehová ne huasiidiluʼ xcaadxi. Ne rinándaluʼ guiráʼ cambiu ni raca ndaaniʼ xquidxi Jehová. Laaca huayacaneluʼ ne huaguuluʼ gana ca hermanu ni cayuni xhiiñaʼ Jehová de tiempu completu. Guizáʼ nadxii Jehová lii purtiʼ qué huasaanuʼ laa ne laabe maʼ guniʼbe «qué zusaanabe ca ni qué rixeleʼ de laabe» (Sal. 37:28). Laaca cayábibe lii: «Neca guitoopeʼ guicha íqueluʼ naa zacaniáʼ lii» (Is. 46:4). Nga runi, cadi guiníʼ íqueluʼ tiisi maʼ huaniisiluʼ maʼ qué risácaluʼ ndaaniʼ xquidxi Jehová. ¡Nabé risácaluʼ!

NABÉ RISACA CA HERMANU NI MAʼ HUANIISI NDAANIʼ XQUIDXI JEHOVÁ

5. ¿Xi cadi naquiiñeʼ gusiaandaʼ ca hermanu ni maʼ huaniisi?

5 Zándaruʼ gacané ca hermanu ni maʼ huaniisi ndaaniʼ xquidxi Jehová. Neca maʼ huaxiéʼ stipa nápacaʼ, peru nápacaʼ stale experiencia pur ca iza ni huabánicaʼ. Caquiiñeruʼ Jehová laacabe de stale modo, casi chiguidúʼyanu lu ca ejemplu stiʼ ca binni ni bibani dxiqué ne de tiempu riʼ.

6, 7. Bizeeteʼ ejemplu stiʼ caadxi xpinni Dios ni gucuaa ndaayaʼ pur qué nusaanacaʼ Dios.

6 Ndaaniʼ Biblia zeeda stale ejemplu stiʼ binni ni biʼniʼ ni ná Jehová neca maʼ huaniisicaʼ. Tobi de laacabe nga Moisés, laa napa biaʼ 80 iza dxi guca profeta ne líder stiʼ guidxi Israel. Ne stobi de laacabe nga Daniel, neca napa jma de 90 iza, gúcaruʼ profeta stiʼ Jehová. Ne laaca zándaca maʼ napa apóstol Juan jma de 90 iza dxi gucané Dios laa gucaa libru stiʼ Apocalipsis.

7 Guyuu xcaadxi xpinni Jehová ni huaxiéʼ riete de laacaʼ ne qué ñunibiáʼ peʼ binni laacaʼ. Peru Jehová binibiáʼ laacabe ne guluu ndaayaʼ laacabe purtiʼ qué nusaanacabe laa. Guzéʼtenu ti ejemplu, huaxiéʼ ruzeeteʼ Biblia de «ti hombre chaʼhuiʼ láʼ Simeón» ne runi adorar Dios, peru runibiáʼ Jehová laabe ne bidii privilegiu de gúʼyabe Jesús dxi nahuiiniʼ ne guiniʼbe ti profecía de laa ne de jñaa (Luc. 2:22, 25-35). Guzéʼtenu yanna de ti gunaa profeta láʼ Ana. Viuda laabe, nápabe 84 iza peru «qué riaadxabe ndaaniʼ templu». Laaca guluu ndaayaʼ Jehová laabe pur qué nusaanabe laa ra bidii lugar gúʼyabe Jesús dxi nahuiiniʼ. Rihuinni dxíchica nabé bisisaca Jehová Simeón ne Ana (Luc. 2:36-38).

Jma de 80 iza napa hermana Didur, ne cayúniruʼ xhiiñaʼ Jehová. (Biiyaʼ párrafo 8).

8, 9. ¿Xi dxiiñaʼ risaca randa runi ca hermana viuda?

8 Tiempu nabáninu riʼ, stale hermanu ni maʼ huaniisi nácacaʼ ti ejemplu galán para ca hermanu ni jma nahuiiniʼ. Guzéʼtenu experiencia stiʼ hermana Lois Didur. Dxi nápabe 21 iza, biʼniʼ servirbe de precursora especial ndaaniʼ guidxi Canadá. Despué de bichaganabe, laabe ne xheelabe, John, biʼniʼ servírcabe stale iza lu dxiiñaʼ de circuito. Despué, biʼniʼ servírcabe ndaaniʼ Betel ni nuu Canadá jma de gande iza. Ne dxi nápabe 58 iza, guca invitárcabe para chiguni servírcabe ndaaniʼ guidxi Ucrania. ¿Xi bíʼnicabe yaʼ? ¿Ñee guníʼ íquecabe maʼ huaniisicabe para chiguni servírcabe sti guidxi la? Coʼ, gucuaacabe invitación que ne biʼniʼ invitárcabe John chuʼ lu Comité stiʼ Sucursal. Gudiʼdiʼ si gadxe iza, guti John, peru qué nusaanaʼ hermana riʼ asignación stiʼ. Yanna maʼ napa Lois 81 iza, ne cayuni servirbe Jehová ndaaniʼ Betel ni nuu Ucrania, ne guizáʼ nadxii ca hermanu laabe.

9 Zándaca nuu caadxi hermana viuda, cásica Lois, guiníʼ íquecaʼ maʼ huaxiéʼ risácacaʼ purtiʼ maʼ guti xheelacaʼ, peru risácacabe para Jehová. Rusisácabe stipa ni biʼniʼ ca hermana riʼ ra gucanecaʼ xheelacaʼ stale iza ne yanna cadi cusaanacaʼ de gúnicaʼ ni nabe (1 Tim. 5:3). Laaca guizáʼ riguu ejemplu stícabe gana ca ni jma nahuiiniʼ.

10. ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Tony?

10 Nuu stale hermanu ni maʼ nagola nabézacaʼ ca lugar ra rápacabe binni ni maʼ huaniisi, ne naca ca hermanu riʼ ti tesoro risaca pur experiencia sticaʼ. Guzéʼtenu ni bizaaca ti hermanu láʼ Tony. Guyuunísabe ndaaniʼ guidxi Pensilvania (Estados Unidos) lu beeu agosto iza 1942 dxi nápabe gande iza. Ti tiempu despué, qué ninabe ñúnibe serviciu militar ne pur ngue guyuube chupa iza arondaʼ ndaaniʼ cárcel. Laabe ne xheelabe, Hilda, bisiidicabe guiropaʼ xiiñicabe de Dios. Guca Tony superintendente presidente stiʼ chonna congregación (laani nga ni runibiaʼnu yanna casi coordinador stiʼ cuerpu de ancianu) ne laaca gúcabe superintendente stiʼ asamblea de circuito. Ne bíʼnibe reunión ne bidiibe estudiu ndaaniʼ ti cárcel. Yanna maʼ nápabe 98 iza, peru cadi cusaana de gúnibe stipa para gúnibe ni ná Jehová ne gacanebe congregación stibe.

11. ¿Ximodo zanda gusihuínninu rusisácanu ca hermanu ni maʼ huaniisi ni nabeza stubi, ni maʼ qué randa riree de ra lidxi o ni nabezané familia stiʼ ni cadi Testigu?

11 ¿Ximodo zanda gusihuínninu rusisácanu ca hermanu ni nabeza stubi, ni maʼ qué randa riree de ra lidxi o ni nabezané familia stiʼ ni cadi Testigu? Runi ca ancianu de congregación stipa para gacanecaʼ ca hermanu riʼ guni predicarcaʼ ne cadi guiaadxacaʼ reunión o gucaadiágacaʼ ni. Zanda gusihuínninu rizaaláʼdxinu laacabe ora chigánnanu laacabe o guinínenu laacabe pur videollamada. Naquiiñeʼ gánnanu tuu nga ca hermanu ni maʼ huaniisi ni nabeza zitu de ca hermanu de congregación. Nuu hermanu ni maʼ huaniisi raca nagana para laa guiníʼ de laa o riníʼ ique cadi jneza gúnini. Peru ziuʼnu gana pa cueenu tiempu ne guinabadiidxanu laacabe xi guiráʼ cosa galán huayuuyacabe guizaaca ndaaniʼ xquidxi Jehová ne gucaʼdiáganu ni gábicabe laanu.

12. ¿Xi zanda gánnanu de ca hermanu ni maʼ huaniisi ni nuu ndaaniʼ congregación stinu?

12 Zándaca guidxagayaanu ora guidúʼyanu nuu hermanu ni maʼ huaniisi ndaaniʼ congregación stinu nácacaʼ ti ejemplu galán purtiʼ qué huasaana de gúnicaʼ ni ná Jehová. Harriette nga ti hermana de Estados Unidos, ni biʼniʼ servir Jehová stale iza ndaaniʼ ti congregación de Nueva Jersey. Despué, yendézabe ra nuu xiiñibe. Ca hermanu de congregación nacubi ra yendabe que guleecaʼ tiempu para gunibiaʼcaʼ laabe ne biiyacaʼ guizáʼ galán experiencia stibe. Guniʼné hermana riʼ laacabe experiencia ni uguu gana laacabe de modo guca predicar biaʼ lu iza 1925, dxi bizulú biziidiʼ de Jehová. Siempre riné hermana riʼ ti cepiu ndaaniʼ bolsa stiʼ ora riguni predicar quita si pa guinaazeʼ policía laa. Ne lu iza 1933, chupa biaje biseguyoocabe laabe ti semana ndaaniʼ cárcel. Ne laga nuube ndaaniʼ cárcel, xheelabe, ni cadi naca Testigu, rapa chonna xiiñicabe. Racá ridúʼyanu naquiiñeʼ gusisácanu ca hermanu ni maʼ huaniisi ni qué rusaana Jehová casi Harriette.

13. ¿Xi zanda guizíʼdinu de ca hermanu ni maʼ huaniisi ni nuu ndaaniʼ xquidxi Jehová?

13 Nabé risaca ca hermanu ni maʼ huaniisi ni nuu ndaaniʼ xquidxi Jehová. Huayuuyacabe ximodo huaguu Jehová ndaayaʼ xquidxi ne ximodo huaguu ndaayaʼ laacabe. Laaca maʼ biziidicabe stale cosa ra bicheecabe. Nga runi, guni aprovecharnu experiencia stícabe purtiʼ maʼ nánnacabe stale cosa (Prov. 18:4). Pa cueenu tiempu gunibiáʼ chaahuinu laacabe, zaguidxi fe stinu ne zazíʼdinu stale cosa galán de laacabe.

GUIZÍʼDINU BIAʼ GÁNDATIʼ DE EJEMPLU STIʼ CA HERMANU NI MAʼ HUANIISI

Cásica biziidiʼ Eliseo stale ra guyuu gaxha de Elías, laanu laaca zazíʼdinu stale de experiencia stiʼ ca hermanu ne hermana ni maʼ ziné stale iza de cayuni ni ná Jehová. (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15).

14. ¿Xi conseju rudii Deuteronomio 32:7 ca hermanu ni nahuiiniʼ?

14 Gúninu stipa guinínenu ca hermanu ni maʼ huaniisi (biindaʼ Deuteronomio 32:7). Zándaca maʼ huaxiéʼ ruuyacabe, maʼ nanene rizácabe ne jma maʼ chaahuiʼ riníʼcabe. Peru runirúcabe jma lu xhiiñaʼ Jehová ne maʼ nápacabe ti lá sicarú nezalú (Ecl. 7:1). Cadi guiaandaʼ laanu xiñee rusisaca Jehová laacabe ne nga zacané laanu cadi gusaana de gusisácanu laacabe. Gácanu casi Eliseo, purtiʼ qué niná nusaana Elías últimu dxi chigúnicaʼ dxiiñaʼ juntu. Dede gúdxibe laa chonna biaje: «Qué zusaanaʼ lii» (2 Rey. 2:2, 4, 6).

15. ¿Xi zanda guinabadiidxanu ca hermanu ni maʼ huaniisi?

15 Zanda guinabadiidxanu ca hermanu ni maʼ huaniisi para gusihuínninu dxandíʼ rizaaláʼdxinu laacaʼ, peru gúninu né diidxaʼ nadóʼ (Prov. 1:5; 20:5). Zanda guinabadiidxanu laacabe: «¿Ximodo bizulú binibiaʼluʼ Jehová?», «¿Xi huayacané lii chuʼluʼ jma gaxha de Jehová?», «¿Xi huayacané lii para cadi gusaanuʼ de guʼnuʼ ni ná Jehová né stale guendanayecheʼ?» (1 Tim. 6:6-8). Ne gucáʼdiaga chaahuinu ni gábicabe laanu.

16. Ora riniʼné ti hermanu ni nahuiiniʼ ti hermanu ni maʼ huaniisi, ¿ximodo racané ni guirópacaʼ?

16 Ora riniʼné ti hermanu ni nahuiiniʼ ti hermanu ni maʼ huaniisi, guirópacaʼ riuucaʼ gana (Rom. 1:12). Jmaruʼ si zatadxí ladxidóʼ hermanu ni nahuiiniʼ ca purtiʼ nanna rapa Jehová ca xpinni ni qué rusaana laa, ne hermanu huaniisi ca ziuu nayecheʼ purtiʼ nadxiicabe laa ne ziecheʼ ora gabi xcaadxi ximodo huayacané Jehová laa lu xquendanabani.

17. ¿Xiñee jma sicarú raca ca hermanu ni maʼ huaniisi ra tidiʼ iza?

17 Ora maʼ ziniisi tuuxa, ruchaa modo rihuinni. Peru cada iza tidiʼ jma sicarú ruuyaʼ Jehová ca xpinni ni qué rusaana laa (1 Tes. 1:2, 3). ¿Xiñee zacá ruuyaʼ Jehová laacabe yaʼ? Purtiʼ biaʼ iza huabánicabe huadiicabe lugar guchaa espíritu stiʼ Dios modo nácacabe ne gápacabe cualidad sicarú. Ra jma ziyunibiaʼnu ca hermanu ni maʼ huaniisi ne guizíʼdinu de laacaʼ la? jma zadúʼyanu laacaʼ casi ti tesoro ni nabé risaca.

18. ¿Xi zazíʼdinu lu sti artículo ca?

18 Nánnanu riuu congregación stinu nayecheʼ ora rusisaca ca ni nahuiiniʼ ca hermanu ni maʼ huaniisi, peru laaca riuʼnu nayecheʼ ora rusisaca ca ni huaniisi ca ni nahuiiniʼ. Lu sti artículo ca zazíʼdinu ximodo zanda gusihuinni ca hermanu ni maʼ huaniisi rusisácacaʼ ca hermanu ni jma nahuiiniʼ ni nuu ndaaniʼ congregación.

CANCIÓN 144 Cadi gundaaluʼ premiu riʼ

^ párrafo 5 Naca ca hermanu ni maʼ huaniisi ti tesoro nabé risaca. Zacané artículo riʼ laanu gusisácanu laacabe jma ne zuluiʼni laanu ximodo zanda guizíʼdinu de ni nánnacabe ne de ca experiencia stícabe. Laaca zusietenaláʼdxini ca hermanu ni maʼ huaniisi nabé risácacaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios.