Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 38

Ia vai piri noa tatou i to tatou utuafare pae varua

Ia vai piri noa tatou i to tatou utuafare pae varua

Te haere nei au i nia i to ˈu Metua ra e to outou Metua.”IOA. 20:17.

HIMENE 3 To matou tiaturiraa e puai

HAAPOTORAA *

1. E nehenehe anei tatou e hiˈo ia Iehova mai te hoê Metua? A faataa.

 I ROTO i to Iehova utuafare, te vai ra o Iesu, “te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia” e te rahiraa melahi. (Kol. 1:15; Sal. 103:20) I nia i te fenua, ua faaite Iesu e nehenehe te taata e hiˈo ia Iehova mai to ratou Metua. A paraparau ai i ta ˈna mau pǐpǐ, ua parau Iesu no Iehova: “To ˈu Metua . . . e to outou Metua.” (Ioa. 20:17) Ia pûpû tatou i to tatou ora ia Iehova a bapetizohia atu ai, e riro tatou ei mero o te hoê utuafare pae varua î i te here.—Mar. 10:29, 30.

2. Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 Mea fifi no vetahi ia hiˈo ia Iehova mai te hoê Metua î i te here. No vetahi atu, eita ratou e ite e nafea ia faaite i to ratou here i te mau taeae e tuahine. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou e nafea te hiˈoraa o Iesu e tauturu ai ia tatou ia hiˈo ia Iehova mai te hoê Metua î i te here e o ta tatou e nehenehe e faafatata ˈtu. E hiˈo atoa mai tatou e nafea ia pee i te hiˈoraa o Iehova na roto i te faaiteraa i te here i to tatou mau taeae e tuahine.

TE HINAARO RA IEHOVA IA FAAFATATA ˈTU TATOU IA ˈNA

3. E nafea te pure ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ e faafatata ˈi ia tatou ia Iehova?

3 E Metua here Iehova e te hinaaro ra Iesu ia hiˈo tatou ia ˈna mai te hoê Metua î i te here e te hamani maitai. Eiaha râ mai te hoê tia mana o ta tatou e ore e nehenehe e tapiri atu no te paraparau. Te itehia ra te reira na roto i te pure ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua haamata o ˈna ma te parau: “To matou Metua.” (Mat. 6:9) Aita Iesu i haapii ia ratou ia pure ia Iehova ma te parau “te Manahope,” “te Atua poiete” aore ra “te Arii mure ore” noa ˈtu e tano iho â tera mau tiaraa no ˈna. Te faaohipahia ra iho â tera mau tiaraa no Iehova i roto i te Bibilia. Ua pii noa râ Iesu ia Iehova, “Metua.”—Gen. 49:25; Isa. 40:28; Tim. 1, 1:17.

4. Eaha te faaite mai ra te hinaaro ra Iehova ia faafatata ˈtu tatou ia ˈna?

4 Mea fifi paha no vetahi ia hiˈo ia Iehova mai te hoê Metua here. Mai te peu iho â râ e ere to ratou metua tane i te taata maitai. Mea mahanahana mau ia ite e te taa ra ia Iehova i to tatou mau huru aau e te hinaaro ra o ˈna e faafatata mai ia tatou. No reira te Bibilia e faaitoito ai ia tatou: “A faafatata ˈtu i te Atua, e e faafatata mai oia ia outou.” (Iak. 4:8) Mea here na Iehova ia tatou e te faaite ra o ˈna ia tatou, o ˈna te Metua maitai roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e fanaˈo.

5. Ia au i te Luka 10:22, mea nafea to Iesu tautururaa ia tatou ia faafatata ˈtu ia Iehova?

5 Te tauturu ra Iesu ia tatou ia faafatata ˈtu ia Iehova. Ua matau maitai o ˈna i to ˈna Metua e ua faatupu atoa i to ˈna mau huru maitatai ma te tia roa. Ua tano iho â o ˈna i te parauraa ˈtu: “O tei ite mai ia ˈu, ua ite atoa ïa i te Metua.” (Ioa. 14:9) Te haapii ra Iesu ia tatou e nafea ia faaite i te faatura e ia faaroo i to tatou Metua. Te faaite atoa ra Iesu ia tatou eaha te rave ia mauruuru Iehova ia tatou a fanaˈo atu ai i ta ˈna farii maitai. Na roto i te hiˈoraa o Iesu e itehia ˈi te here e te hamani maitai o Iehova. (A taio i te Luka 10:22.) I teie nei, e hiˈo mai tatou i te tahi mau hiˈoraa.

Ei Metua î i te here, ua tono Iehova i te hoê melahi no te faaitoito i ta ˈna Tamaiti (A hiˈo i te paratarafa 6)

6. Eaha te tahi mau tupuraa i faaroo ai Iehova ia Iesu?

6 Te faaroo ra Iehova i ta ˈna mau tamarii. I te haereraa mai ta ˈna Tamaiti matahiapo i te fenua, mea papu, ua faaroo Iehova i ta ˈna mau pure. (Luka 5:16) Ua faaroo o ˈna ia Iesu i te pureraa no te rave i te faaotiraa rahi, mai te maitiraa i na 12 aposetolo. (Luka 6:12, 13) I roto i te ahoaho rahi, ua pure Iesu e ua faaroo Iehova ia ˈna. Hou Iuda a taiva ai ia ˈna, ua pure uˈana Iesu i to ˈna Metua no te ohipa ta ˈna e faaruru. Aita Iehova i faaroo noa i te pure a Iesu. Ua tono roa ˈtu râ oia i te hoê melahi no te faaitoito i ta ˈna tamaiti.—Luka 22:41-44.

7. Eaha to tatou huru a ite ai e te pahono ra Iehova i ta tatou mau pure?

7 I teie mahana, te tamau ra Iehova i te faaroo i te pure a ta ˈna mau tavini e te pahono ra oia ia ratou i te taime tano. (Sal. 116:1, 2) Teie te hiˈoraa o te hoê tuahine i Initia. Pinepine te mau manaˈo faatoaruaru i te ô mai i roto i to ˈna feruriraa. Ua pure uˈana o ˈna ia Iehova ia tauturu ia ˈna. Teie ta ˈna i papai: “I roto i te JW Haapurororaa teata no Me 2019, ua faahitihia te parau o te ahoaho e te hepohepo. Ua tauturu rahi mai te reira ia ˈu. I te taime tano iho â Iehova i te pahonoraa i ta ˈu mau pure.”

8. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna here ia Iesu?

8 Ua tauturu noa Iehova ia Iesu ma te aupuru ia ˈna i te roaraa o to ˈna oraraa i nia i te fenua. Te faaite atoa ra o ˈna i to ˈna here ia tatou ma te aupuru ia tatou. (Ioa. 5:20) Ua tauturu o ˈna ia Iesu ia tapea noa i te hoê faaroo puai a faaitoito ai ia ˈna i roto i te mau taime ahoaho. Ua haapao noa o ˈna ia ore Iesu ia ere i te tahi noa ˈˈe mea i te pae varua, i te pae feruriraa e i te pae tino. Ua faaite atoa Iehova i to ˈna here e farii maitai i ta ˈna Tamaiti. (Mat. 3:16, 17) Aita Iesu i moˈemoˈe noa ˈˈe. Ua papu ia ˈna e nehenehe o ˈna e turui i nia i to ˈna Metua here i te raˈi.—Ioa. 8:16.

9. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna here ia tatou?

9 Mai ia Iesu, ua rau te tupuraa i ite ai tatou i te here o Iehova i roto i to tatou oraraa. A feruri na, ua faafatata mai Iehova ia tatou ia ˈna, ua horoa mai i te hoê utuafare pae varua î i te here o te faaoaoa ia tatou e o te tauturu ia tatou i roto i te mau taime ahoaho. (Ioa. 6:44) Te horoa atoa mai ra Iehova i te maa pae varua e rave rahi no te haapuai i to tatou faaroo e te aupuru ra o ˈna ia tatou ma te horoa i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro ra i te pae tino. (Mat. 6:31, 32) Ia feruri tatou i to Iehova here ia tatou, e puai atu â to tatou here ia ˈna.

A HIˈO I TO OE UTUAFARE PAE VARUA MAI IA IEHOVA

10. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Iehova?

10 Mea here na Iehova i to tatou mau taeae e tuahine. No tatou râ, e ere paha i te mea ohie i te tahi taime ia here e ia faaite roa ˈtu i to tatou here ia ratou. Mea taa ê hoi ta tatou mau peu tumu e to tatou huru oraraa. No te mea e hape atoa tatou, e riri e e inoino atoa vetahi ê ia tatou. Noa ˈtu râ, e tutava noa tatou i te haapuai i to tatou here no to tatou utuafare pae varua ma te pee i te hiˈoraa o to tatou Metua i te raˈi o te faaite ra i te here ia ratou. (Eph. 5:1, 2; Ioa. 1, 4:19) E hiˈo anaˈe eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iehova.

11. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te “aumihi î i te here” mai ia Iehova?

11 Eita te hoê taata aumihi e au ia ite ia vetahi ê ia mauiui. E tamahanahana e e tauturu o ˈna ia ratou. E Atua “aumihi î i te here” o Iehova. (Luka 1:78) Ua pee atoa Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua ma te faaite i te aumihi i te taata. (Ioa. 5:19) I te hoê mahana, ua ite Iesu i te hoê nahoa taata, “aroha roa ihora oia ia ratou, no te mea ua rave-ino-hia ratou e aita i tâuˈahia mai te mau mamoe aita e tiai.” (Mat. 9:36) Aita noa Iesu i faaite i to ˈna here, ua tauturu roa ˈtu râ o ˈna ia ratou. Ua faaora o ˈna i tei maˈi e ua tamahanahana o ˈna i te feia “e rohirohi e e teimaha nei.”—Mat. 11:28-30; 14:14.

Mai ia Iehova, a here e a hamani maitai i te mau taeae e tuahine (A hiˈo i te paratarafa 12-14)

12. I roto i teihea tupuraa tatou e faaite ai i te aumihi?

12 E tupu te aumihi ia ite tatou i te mau fifi ta to tatou mau taeae e tuahine e faaruru ra. Ei hiˈoraa, e maˈi rahi paha to te hoê tuahine. Eita o ˈna e faaite haere e maˈi to ˈna, e oaoa râ o ˈna ia tauturu te mau mero o te amuiraa ia ˈna. No te tauturu ia ˈna, e nehenehe tatou e faaineine i te maa aore ra e tamâ i to ˈna fare. Peneiaˈe, ua ere te hoê taeae i ta ˈna ohipa. No te tauturu ia ˈna, e nehenehe tatou e horoa ˈtu maa moni ma te ore e parau e na tatou i horoa i te reira.

13-14. E nafea tatou ia faaite i te aau horoa noa?

13 E Atua horoa noa Iehova. (Mat. 5:45) Eita tatou e tiai ia ani mai to tatou mau taeae e tuahine i te tauturu. Na tatou râ e haere e farerei ia ratou no te horoa i te rima tauturu. E hiˈoraa maitai roa Iehova. E faahiti o ˈna i te mahana i nia i te taata atoa. Eita o ˈna e tiai ia ani roa ˈtu tatou ia ˈna. O te taata atoa te mahanahana ra i te mahana ta ˈna e horoa ra, eiaha noa te feia o te haamauruuru ia ˈna. Ma te horoa i tera mau mea atoa na tatou, te faaite maitai ra Iehova i to ˈna here ia tatou. Auê tatou i te mauruuru ia Iehova no to ˈna hamani maitai e aau horoa noa!

14 E rave rahi o tatou mau taeae e tuahine te pee ra i te hiˈoraa o Iehova ma te faaite i te aau horoa noa. Ei hiˈoraa, i 2013, ua tupu te vero rahi Haiyan i Philipino. E rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine tei ere i to ratou fare e ta ratou mau taihaa. Ua tauturu râ te fetii taeae ati aˈe te ao nei ia ratou. Mea rahi tei horoa i te moni e tei turu i te mau ohipa paturaa. Maoti te reira, piri i te 750 fare tei patu-faahou-hia i roto i te area hoê matahiti. I te roaraa o te maˈi pee COVID-19, ua ohipa amui te mau Ite no Iehova no te tauturu i to ratou mau taeae e tuahine. Ma te tauturu oioi i to tatou utuafare pae varua, e faaite tatou i to tatou here ia ratou.

15-16. Ia au i te Luka 6:36, e nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o to tatou Metua i te raˈi?

15 Ei Metua aroha hamani maitai, te faaore ra Iehova i ta tatou mau hapa i te mau mahana atoa. (A taio i te Luka 6:36; Sal. 103:10-14) E feia tia ore te mau pǐpǐ a Iesu. Noa ˈtu râ, ua faaore noa o ˈna i ta ratou mau hapa no to ˈna aroha hamani maitai ia ratou. Ua tae roa o ˈna i te horoa i to ˈna ora ei tusia ia faaorehia ta tatou mau hara. (Ioa. 1, 2:1, 2) Mea papu, e hinaaro tatou e faafatata ˈtu â ia Iehova e ia Iesu ia ite tatou i to raua aroha hamani maitai ia tatou.

16 E puai atu â to tatou here i to tatou utuafare pae varua ia faaore noa tatou i te hapa. (Eph. 4:32) E ere iho â i te mea ohie ia faaore i te hapa a vetahi ê, e titauhia râ ia tutava. Ua tauturu te tumu parau “E faaore anaˈe i ta te tahi hapa” i roto i te hoê Pare Tiairaa i te tahi tuahine. * Teie ta ˈna i parau: “Ua tauturu rahi mai teie tumu parau ia ˈu ia taa i te faufaaraa ia faaore i te hapa. I roto, te faataahia ra ia faaore tatou i te hapa a vetahi ê. E ere te auraa te farii ra tatou i to ratou haerea ino aore ra te manaˈo ra tatou e hapa iti noa tera ta ratou i rave. E tumâ tatou i te reira e eita tatou e inoino ia ratou.” Ia faaore noa tatou i te hapa a to tatou mau taeae e tuahine, e faaite tatou i to tatou here ia ratou e e pee tatou i te hiˈoraa o to tatou Metua i te raˈi.

MAURUURU IEHOVA NO TE UTUAFARE PAE VARUA

O tatou paatoa te faaite i te here i te fetii taeae (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Ia au i te Mataio 5:16, e nafea tatou e faahanahana ˈi i to tatou Metua i te raˈi?

17 E utuafare pae varua here to tatou ati aˈe te ao nei. Auê ïa haamaitairaa rahi! Te hinaaro nei tatou ia apiti e rave rahi atu â taata ia tatou no te haamori ia Iehova. Eita ïa tatou e rave i te tahi noa ˈˈe mea ia faainohia Iehova e o tatou atoa. E tutava râ tatou i te faaite i te hoê haerea maitai a hinaaro atu ai te taata e haapii no nia ia Iehova e e tavini ia ˈna.—A taio i te Mataio 5:16.

18. Eaha te tauturu ia tatou ia poro ma te itoito?

18 I te tahi taime, e faaino e e hamani ino paha vetahi ia tatou no te mea te faaroo ra tatou i to tatou Metua i te raˈi. Eaha râ te rave ia taiâ tatou i te faaite i to tatou mau tiaturiraa ia vetahi ê? E turui anaˈe i nia ia Iehova e ia Iesu. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Eiaha e haapeapea eaha ta outou e parau aore ra e nafea, no te mea e faaitehia ˈtu ta outou e parau i taua hora ra, e ere hoi o outou anaˈe te parau atu, o te varua râ o to outou Metua te parau atu na roto ia outou.”—Mat. 10:19, 20.

19. Mea nafea to Robert faaiteraa i te itoito? A faataa.

19 Teie te hiˈoraa o Robert no Afirika apatoa. A haamata ˈi o ˈna i te haapii i te Bibilia, ua titauhia o ˈna no ta ˈna tau faehau. Ma te itoito, ua faataa Robert no to ˈna here i to ˈna mau taeae Kerisetiano, eita o ˈna e hinaaro e faaô i roto i te nuu. I te uiraa ˈtu te haava o vai to ˈna mau taeae, aita Robert i faaineine ia ˈna no tera huru uiraa e mea iti atoa to ˈna ite no nia i te Bibilia. Puta atura te irava mahana i roto i to ˈna feruriraa, o te Mataio 12:50 ïa o te parau ra: “Te taata hoi o te rave i te hinaaro o to ˈu Metua i te raˈi, o ˈna ïa to ˈu taeae, to ˈu tuahine e to ˈu metua vahine.” Noa ˈtu mea apî o ˈna i te haapiiraa i te Bibilia, ua tauturu te varua moˈa o Iehova ia ˈna ia pahono i te mau uiraa atoa.

20. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave? (Ioane 17:11, 15)

20 Te oaoa nei tatou i te fanaˈo i te hoê utuafare pae varua î i te here. E Metua î i te here to tatou e e taeae e tuahine here atoa. Te mauruuru nei tatou i te fanaˈo i te reira! Te hinaaro ra Satani e te feia e pee ra ia ˈna ia manaˈo tatou aita to tatou Metua i te raˈi e here ra ia tatou. Aita atoa Satani e hinaaro ra ia vai hoê noa tatou. Ua ani Iesu ia Iehova ia paruru ia tatou ia vai hoê noa to tatou utuafare pae varua. (A taio i te Ioane 17:11, 15.) Te pahono ra Iehova i tera pure. Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo aita to tatou Metua i te raˈi e here e e turu ra ia tatou. E pee anaˈe i te hiˈoraa o Iesu e e vai piri anaˈe i to tatou utuafare pae varua.

HIMENE 99 E nahoa rahi tatou

^ Tei roto tatou i te hoê utuafare pae varua î i te here, auê ïa fanaˈoraa taa ê! Te hinaaro nei tatou paatoa e haapuai i teie here i rotopu ia tatou. E nafea ïa? Ma te pee i te here o Iehova e ma te pee i te hiˈoraa o Iesu e o to tatou mau taeae e tuahine.

FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua tono Iehova i te hoê melahi no te faaitoito ia Iesu i te ô i Getesemane.

FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te roaraa o te maˈi pee COVID-19, e rave rahi tei faaineine e tei opere haere i te maa.

FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tauturu ra te metua vahine i ta ˈna tamahine a faaineine ai o ˈna i te hoê rata faaitoitoraa no te hoê taeae tei tapeahia i te fare auri.