Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 43

Eiaha e faaea i te tavini ia Iehova!

Eiaha e faaea i te tavini ia Iehova!

Eiaha ïa tatou e faaea i te rave i te mea maitai.GAL. 6:9.

HIMENE 68 Ueue i te huero o te Basileia

HAAPOTORAA *

1. No te aha e oaoaraa e e haapeuraa na tatou ia riro ei Ite no Iehova?

 E OAOARAA e e haapeuraa na tatou ia riro ei Ite no Iehova! Te amo ra tatou i to Iehova iˈoa e te haapii nei tatou ia vetahi ê no nia i te Atua. E oaoa tatou a tauturu ai i te hoê taata “aau farii i te ora mure ore” ia haere i mua i te pae varua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa. (Ohi. 13:48) Hoê â huru aau to tatou i to Iesu tei “oaoa roa” a faatia ˈi ta ˈna mau pǐpǐ i te mau tupuraa oaoa ta ratou i ite i roto i te taviniraa.—Luka 10:1, 17, 21.

2. E nafea ia faaite e te haafaufaa nei tatou i ta tatou taviniraa?

2 Te haafaufaa nei tatou i ta tatou taviniraa. Ua faaitoito te aposetolo Paulo ia Timoteo: “A haapao maitai ia oe iho e i te mau haapiiraa ta oe e horoa. . . . Mea na reira hoi oe iho e ora mai ai e te feia e faaroo ia oe.” (Tim. 1, 4:16) E poroi faaoraraa ta tatou e poro nei. E haapao maitai tatou ia tatou iho no te mea e tavini tatou no te Faatereraa arii a te Atua. Te hinaaro nei tatou e faahanahana ia Iehova na roto i ta tatou mau ohipa e e ora ia au i te parau apî oaoa ta tatou e poro nei. (Phil. 1:27) E haapao maitai tatou i ta tatou e haapii atu ma te faaineine maitai ia tatou hou a poro ai e ma te ani i ta Iehova tauturu hou a haapii ai ia vetahi ê.

3. O te mau taata atoa anei te farii i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii? A horoa i te hiˈoraa.

3 Noa ˈtu te tutava rahi nei tatou i te poro, aita paha te rahiraa o te taata i roto i te tuhaa fenua e farii ra i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii. Teie te hiˈoraa o taeae Georg Lindal. O ˈna anaˈe te taata poro i te fenua Islande mai 1929 tae atu i 1947. Ua pûpû o ˈna tausani papai, aita râ hoê aˈe taata i riro mai ei Ite no Iehova. Ua papai o ˈna: “Ua patoi vetahi i te poroi Bibilia e aita te rahiraa o ratou i anaanatae.” I muri aˈe i te Haapiiraa no Gileada, ua tonohia vetahi mau mitionare i ǒ no te turu i te ohipa pororaa. Aita atoa râ te taata i farii i te poroi. I muri aˈe e iva matahiti, ua pûpû vetahi o te fenua Islande i to ratou ora ia Iehova e ua bapetizohia ratou.

4. Eaha to tatou huru ia ore te taata e hinaaro e haapii i te Bibilia?

4 E toaruaru tatou ia ore te taata e hinaaro e haapii i te Bibilia. Hoê â paha huru to tatou i to Paulo tei “oto rahi” e tei “mauiui noa” no te mea aita te rahiraa o te ati Iuda i farii ia Iesu mai te Mesia fafauhia. (Roma 9:1-3) Peneiaˈe te faatere ra outou i te tahi haapiiraa Bibilia. Te faaineine maitai ra outou i te reira e te pure tamau nei outou no te piahi. Aita râ o ˈna e faaohipa ra i ta ˈna i haapii i roto i to ˈna oraraa e e titauhia ia faaea outou i ta ˈna haapiiraa. Aore ra aita paha outou i faatere aˈenei i te hoê haapiiraa Bibilia e tae roa ˈtu i te bapetizoraa. Te auraa anei ïa aita outou i rave maitai i ta outou tuhaa e aita Iehova e mauruuru ra i ta outou taviniraa? I roto i teie tumu parau haapiiraa, e pahono tatou i teie na uiraa: (1) Eaha te haapapu ra ua manuïa ta tatou taviniraa? (2) E eaha te manaˈo tano no nia i te pororaa?

EAHA TE HAAPAPU RA UA MANUÏA TA TATOU TAVINIRAA?

5. No te aha e ere pauroa ta tatou e rave ra no Iehova te tupu mai ta tatou i manaˈo?

5 Te parau ra te Bibilia no nia i te taata o te rave ra i to te Atua hinaaro: “E manuïa te mau mea atoa ta ˈna e rave.” (Sal. 1:3) E ere râ te auraa pauroa ta tatou e rave ra no Iehova, e tupu iho â mai ta tatou i manaˈo. No te mea e taata tia ore tatou paatoa, e oraraa “î i te mauiui” to tatou. (Ioba 14:1) Hau atu, e faaruru tatou i te patoiraa o te nehenehe e tapea i ta tatou ohipa pororaa. (Kor. 1, 16:9; Tes. 1, 2:18) E nafea ïa tatou e ite ai e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou taviniraa? Teie te tahi mau aratairaa Bibilia o te pahono i tera uiraa.

Te haafaufaa ra Iehova i ta tatou mau tutavaraa a poro ai i tera e tera fare, na roto i te rata aore ra te niuniu paraparau (A hiˈo i te paratarafa 6)

6. Te haafaufaa ra anei Iehova i ta tatou mau tutavaraa i roto i te taviniraa? A faataa.

6 Te haafaufaa ra Iehova i ta tatou mau tutavaraa i roto i te taviniraa. Te poro nei tatou no to tatou here ia Iehova. E te oaoa nei o ˈna a ite ai i to tatou itoito i roto i te taviniraa noa ˈtu aita te taata e farii nei i te poroi. Ua papai Paulo: “E ere hoi te Atua i te Atua parau-tia ore a moˈe ai ia ˈna ta outou ohipa e to outou hinaaro rahi i to ˈna iˈoa ma te tavini e ma te tamau i te tavini i te feia moˈa.” (Heb. 6:10) Te haamanaˈo ra Iehova i ta tatou ohipa e to tatou here ia ˈna, noa ˈtu aita ta tatou piahi Bibilia i bapetizohia. Mea tano ïa ta Paulo i parau no tatou i teie mahana: “E ere ta outou e rave i roto i te ohipa a te Fatu i te mea faufaa ore” noa ˈtu eita te reira e tupu mai ta tatou i manaˈo.—Kor. 1, 15:58.

7. Eaha te haapiiraa e huti mai i ta te aposetolo Paulo i parau no nia i te taviniraa?

7 E mitionare maitai roa te aposetolo Paulo. Mea rahi te amuiraa ta ˈna i haamau i roto e rave rahi oire. I to vetahi râ faainoraa ia Paulo ma te parau e ere o ˈna i te mea aravihi no te haapii atu, aita o ˈna i faahiti aˈe ehia taata ta ˈna i tauturu ia riro ei Kerisetiano. Ua na ô râ o ˈna: “Mea rahi aˈe ta ˈu ohipa i rave.” (Kor. 2, 11:23) Mai ia Paulo, e haamanaˈo anaˈe e te mea faufaa roa ˈˈe no Iehova, o ta tatou ïa mau tutavaraa i roto i te taviniraa.

8. Eaha ta tatou e haamanaˈo no nia i ta tatou taviniraa?

8 Te mauruuru ra Iehova i ta tatou taviniraa. Ua tono Iesu e 70 pǐpǐ no te poro i te poroi o te Faatereraa arii e ua hoˈi mai ratou “ma te oaoa.” No te aha? Teie ta ratou i parau: “Ua vî . . . te mau demoni ia matou ia faahiti matou i to oe iˈoa.” Ua faaafaro râ Iesu i to ratou huru feruriraa a na ô ai: “Eiaha . . . e oaoa e ua vî te mau varua ino ia outou, a oaoa râ e ua papaihia to outou iˈoa i te raˈi.” (Luka 10:17-20) Ua ite Iesu aita te mau pǐpǐ e farerei noa i te mau tupuraa faahiahia i roto i te taviniraa. Aita tatou e ite ehia taata ta te mau pǐpǐ a Iesu i poro o tei riro mai ei Kerisetiano. Ua titauhia i te mau pǐpǐ ia haamanaˈo e aita te oaoa e noaa mai no te mea noa ua faaroo te taata ia ratou, no te mea râ ua mauruuru Iehova i ta ratou mau tutavaraa.

9. Ia au i te Galatia 6:7-9, eaha te noaa mai ia tatou ia tamau tatou i te poro?

9 Ia tamau tatou i te poro, e noaa ia tatou te ora mure ore. Ia horoa tatou i te mea maitai roa ˈˈe a poro ai e a haapii ai i te taata, te ueue ra tatou “ia au i ta te varua moˈa” ma te vaiiho i te varua moˈa o Iehova ia ohipa i roto i to tatou oraraa. Ia ore tatou e “faaea” aore ra e “rohirohi” i te poro, te fafau ra Iehova e fanaˈo iho â tatou i te ora mure ore noa ˈtu aita ta tatou piahi Bibilia i bapetizohia.—A taio i te Galatia 6:7-9.

EAHA TE MANAˈO TANO NO NIA I TE PORORAA?

10. No te aha e ere pauroa te taata te farii i te parau mau?

10 E farii te taata i te parau mau ia au i te huru o to ˈna aau. Ua faataa Iesu i te reira i roto i te faahohoˈaraa no nia i te taata ueue huero. Ua ueue o ˈna i te reira i nia e rave rau huru repo, ua tupu noa râ te huero i nia i te repo maitai. (Luka 8:5-8) Ua parau Iesu e au te repo e rave rau i te mau taata o te farii i “te poroi . . . a te Atua” na roto e rave rau ravea. (Luka 8:11-15) Mai te taata ueue huero, eita e mana to tatou no te faatupu i te huero o te parau mau i roto i te aau o te taata. Na te taata iho e faatupu i te reira i roto i to ˈna aau. Ta tatou tuhaa, o te tamauraa ïa i te ueue i te huero o te parau mau. Teie ta te aposetolo Paulo i parau: “E fanaˈo [te taata] tataitahi i ta raua haamaitairaa ia au i te ohipa ta tera e tera i rave,” eiaha râ ia au i te faahopearaa o ta raua taviniraa.—Kor. 1, 3:8.

Noa ˈtu ua poro Noa ma te taiva ore e rave rahi matahiti, aita ˈtu taata ê tei tomo i roto i te araka, maori râ o ˈna, ta ˈna vahine, ta raua na tamaiti e ta ratou vahine. Ua faaroo noa o Noa i te Atua! (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. No te aha e “taata poro i te parau-tia” o Noa? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

11 I te roaraa o te tau, e rave rahi tavini a Iehova tei poro e aita te taata i faaroo aˈe ia ratou. Ei hiˈoraa, ua riro Noa ei “taata poro i te parau-tia” e rave rahi matahiti i te maoro. (Pet. 2, 2:5) Ua tiaturi o ˈna e farii te taata i ta ˈna poroi, aita râ Iehova i faaite e tera iho â te tupu. A faaue ai o ˈna ia Noa ia hamani i te araka, ua parau te Atua: “E tomo oe i roto i te araka e tia ˈi, oe, ta oe mau tamaiti, ta oe vahine faaipoipo, e na vahine faaipoipo a ta oe mau tamaiti.” (Gen. 6:18) A ite ai Noa i te mau faito o te araka, ua taa ia ˈna e ere pauroa te taata te faaroo ia ˈna. (Gen. 6:15) Mai ta tatou e ite, aita hoê aˈe taata tei faaroo ia Noa. (Gen. 7:7) Ua manaˈo anei Iehova aita Noa i rave maitai i ta ˈna taviniraa? Eita roa ˈtu. Ua oaoa roa Iehova no te mea ua rave iho â Noa i te mau mea atoa mai ta te Atua i faaue atu.—Gen. 6:22.

12. Mea nafea te peropheta Ieremia i te oaoa-noa-raa i roto i te taviniraa noa ˈtu te tâuˈa ore a te taata e te patoiraa?

12 Ua poro atoa te peropheta Ieremia hau atu i te 40 matahiti i te maoro noa ˈtu te tâuˈa ore a te taata e te patoiraa. Ua toaruaru roa o ˈna no te mea “ua tuhihia e ua faainohia” o ˈna. Manaˈo atura o ˈna e faaea i ta ˈna taviniraa. (Ier. 20:8, 9) Aita râ Ieremia i faaea! Eaha tei tauturu ia ˈna ia tamau i te poro noa ˈtu te toaruaru, e ia ite i te oaoa i roto i ta ˈna taviniraa? Ua tiatonu o ˈna i nia i na manaˈo e piti. A tahi, maoti te poroi a te Atua ta Ieremia e poro, e fanaˈo te taata i “te tahi oraraa no a muri aˈe e te tahi tiaturiraa.” (Ier. 29:11) A piti, ua maiti Iehova ia Ieremia no te faaite i ta ˈna poroi. (Ier. 15:16) I teie mahana, maoti ta tatou pororaa, e nehenehe te taata e fanaˈo i te tahi tiaturiraa. Hau atu, te amo ra tatou i to Iehova iˈoa. A tiatonu ai i nia i na manaˈo faufaa e piti, e oaoa noa tatou noa ˈtu te huru o te taata.

13. Eaha ta tatou e haapii mai i te faahohoˈaraa a Iesu i roto i te Mareko 4:26-29?

13 E titauhia te taime no te faatupu i te faaroo. Ua haapii atu Iesu i te reira i roto i te faahohoˈaraa no nia i te taata ueue huero tei taoto. (A taio i te Mareko 4:26-29.) E tupu mǎrû te huero ueuehia e aita ta te taata ueue e mana no te faatupu vitiviti i te reira. Hoê â huru no tatou. E titauhia te taime no te ite i te mau tauiraa ta te piahi Bibilia e rave a faaohipa ˈi i ta ˈna i haapii. Mai te taata faaapu o te ore e nehenehe e faatupu vitiviti i ta ˈna i ueue, aita e mana to tatou i nia i te faaroo o ta tatou mau piahi Bibilia. Eiaha ïa e toaruaru aore ra e faaea i te haapii i te hoê taata mai te peu aita o ˈna e haere oioi ra i mua i te pae varua mai ta tatou i manaˈo. Mai te taata faaapu, e titauhia te faaoromai no te tiai i te taime e rave ai te piahi i te faaotiraa e tavini ia Iehova.—Iak. 5:7, 8.

14. Eaha te tahi hiˈoraa e faaite ra e titauhia te taime hou a farii ai te taata i te parau mau?

14 I te tahi mau tuhaa fenua, aita te taata i farii i te parau mau e rave rahi matahiti i te maoro. Teie te hiˈoraa o tuahine Gladys e Ruby Allen. Ua tavini raua ei pionie tamau i te hoê oire i Kanada i 1959. * No to ratou mǎtaˈu i ta te taata e ta te mau tia faaroo e parau, aita te taata i farii ia raua. Te haamanaˈo ra Gladys: “E piti matahiti i te maoro, ua poro mâua to ˈu tuahine i tera e tera fare e vaˈu hora i te mahana e aita hoê aˈe taata i farii mai! E haere noa mai te taata i te uputa e huti ai i te mau paruru i raro. Aita râ mâua i tuu.” I muri aˈe, ua maitai mai te huru o te taata e ua farii vetahi i te poroi. I teie nei, e toru amuiraa i tera oire.—Isa. 60:22.

15. Eaha ta te Korinetia 1, 3:6, 7 e haapii mai ra no nia i te tautururaa i te taata ia riro ei pǐpǐ na Iesu?

15 Na te taata poro tataitahi e tauturu i te hoê taata ia riro ei pǐpǐ na Iesu. E tauturu rahi te amuiraa i te hoê piahi ia haere i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa. (A taio i te Korinetia 1, 3:6, 7.) Ei hiˈoraa, e pûpû atu te hoê taeae i te tahi api parau aore ra vea i te hoê taata tei anaanatae. Inaha aita ta ˈna e nehenehe e hoˈi e farerei i tera taata, e ani o ˈna i te tahi atu taeae ia rave i te farerei-faahou-raa. I muri iho, e haamata tera taeae i te haapiiraa Bibilia, e titau o ˈna e rave rau taeae e tuahine no te apiti i te haapiiraa. E faaitoito ratou tataitahi i te piahi na roto e rave rau ravea, a tauturu atu ai ia ˈna ia faatupu i te huero o te parau mau i roto i to ˈna aau. Mai ta Iesu i parau, e oaoa te taeae e tuahine atoa tei tauturu i te piahi ia haere i mua i te pae varua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa.—Ioa. 4:35-38.

16. No te aha e nehenehe tatou e oaoa noa, noa ˈtu te maˈi aore ra te paruparu o te tino?

16 No te maˈi aore ra no te paruparu o te tino, aita paha tatou e nehenehe faahou e poro e e haapii atu mai ta tatou i matau na mua ˈˈe. E nehenehe râ tatou e oaoa noa a rave ai i te maraa ia tatou. A feruri na i te hiˈoraa o te arii Davida. Ua opua o ˈna e to ˈna mau taata e aro i te ati Amaleka no te faaora i to ratou utuafare. No to ratou rohirohi, aita e 200 taata i haere i te aroraa, ua faaea râ i pihai iho i te mau taihaa. A upootia ˈi Davida e to ˈna mau taata i te aroraa, ua rave ratou i te mau faufaa a te enemi. Faaue atura Davida ia operehia hoê â faito faufaa i te feia tei aro e te feia tei faaea i pihai iho i te mau taihaa. (Sam. 1, 30:21-25) Hoê â huru ia tauturu tatou i te taata ia riro ei pǐpǐ na Iesu. Aita paha tatou e nehenehe e rave mai ta tatou e manaˈo ra i roto i te ohipa pororaa e haapiiraa. Ia rave râ tatou i te maraa ia tatou, e oaoa noa tatou ia haapii te taata o vai Iehova e ia bapetizohia o ˈna.

17. E haamauruuru tatou ia Iehova no te aha?

17 Te haamauruuru ra tatou ia Iehova no te mea te haafaufaa ra o ˈna i ta tatou taviniraa ma te here. Ua ite o ˈna e aita tatou e nehenehe e faahepo i te taata ia faaroo ia tatou aore ra ia haamori ia ˈna. Te ite nei râ o ˈna i ta tatou mau tutavaraa e to tatou here ia ˈna e te haamaitai ra o ˈna ia tatou. Te haapii atoa ra o ˈna ia tatou e nafea ia oaoa noa i roto i te ohipa pororaa. (Ioa. 14:12) Eiaha tatou e faaea i te tavini ia Iehova. E tamau ïa tatou i te fanaˈo i ta ˈna farii maitai!

HIMENE 67 “A poro i te parau”

^ E oaoa tatou ia farii te taata i te poroi Bibilia, e toaruaru râ tatou ia ore ratou e farii i te reira. Peneiaˈe e haapiiraa Bibilia ta outou o te ore e haere ra i mua. Aore ra aita paha outou i faatere aˈenei i te hoê haapiiraa Bibilia e tae roa ˈtu i te bapetizoraa. Te auraa anei ïa e aita outou i rave maitai i ta outou taviniraa? I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou no te aha e nehenehe ta tatou taviniraa e manuïa e e nafea ia tamau i te oaoa noa ˈtu eita te taata e faaroo i ta tatou poroi.

^ A hiˈo i te aamu o Gladys Allen “Eita vau e taui i te tahi noa ˈˈe mea!” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 2002.