Eaha to roto?

Tapura tumu parau

1921: Hoê hanere matahiti i teie nei!

1921: Hoê hanere matahiti i teie nei!

I ROTO i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tenuare 1921 (Beretane), ua tuuhia teie uiraa no te faaara i te anaanatae o te Feia haapii Bibilia: “Eaha te ohipa taa ê ta tatou e rave i teie matahiti?” No te pahono atu, ua faahitihia te Isaia 61:1, 2 o te haamanaˈo ra i te faaueraa ia poro: “Ua faatavai Iehova ia ˈu no te faaite i te parau apî oaoa i te feia mǎrû . . . , no te faaite haere i te matahiti hamani maitai o Iehova e te mahana tahooraa o to tatou Atua.”

FEIA PORO MǍTAˈU ORE

No te poro, ua titauhia i te Feia haapii Bibilia ia ore e mǎtaˈu. E poro hoi ratou “i te parau apî oaoa” i te feia mǎrû, oia atoa râ “te mahana tahooraa” i te feia ino.

Noa ˈtu te patoiraa, ua poro te taeae Hoskin ma te mǎtaˈu ore i te fenua Kanada. I 1921, ua farerei o ˈna i te hoê orometua. Ua haamata te taeae Hoskin i te aparauraa ma te parau: “E titauhia ia paraparau no nia i te Bibilia ma te au mau e noa ˈtu mea taa ê to taua mau tiaturiraa, e nehenehe taua e vai hau noa e e riro ei hoa.” Aita râ te reira i tupu. Te faatia ra te taeae Hoskin: “Ua tauaparau mâua tau minuti noa e ua opani puai te orometua i te uputa. Ua manaˈo roa vau e parari te hiˈo o te opani.”

Ua tuô atura te orometua: “A poro i te feia e ere i te Kerisetiano.” Ua mamû noa te taeae Hoskin. I to ˈna râ faarueraa i te fare o te orometua, ua manaˈo te taeae: “E au ra hoi ua tauaparau vau i te hoê taata e ere i te Kerisetiano.”

I to te orometua oreroraa i roto i ta ˈna ekalesia, aita e parau maitai ta ˈna i faahiti no nia i te taeae Hoskin. Te na ô ra te taeae: “Ua faaara o ˈna i te mau mero o te ekalesia o vau te taata haavare roa ˈˈe o te oire e mea maitai ia haapohehia vau.” Aita râ te reira i tapea i to tatou taeae ia poro e e rave rahi tei faaroo ia ˈna. Te faatia ra taeae Hoskin: “Ua oaoa roa vau i te poro i tera oire. Ua parau mai vetahi: ‘Ua ite matou e taata oe no te Atua!’ E ua ani atoa mai ratou aita anei au e hinaaro i te tahi tauturu.”

TA TE TAATA IHO HAAPIIRAA E HAAMORIRAA UTUAFARE

No te tauturu i te taata ia taa maitai atu â i te Bibilia, ua pia te Feia haapii Bibilia i te mau uiraa e pahonoraa i roto i te vea ta tatou e pii nei i teie mahana A ara mai na! E itehia te tahi mau uiraa Bibilia no te feia apî ta te mau metua e nehenehe e faaohipa. E ui te mau metua i ta ratou mau tamarii i tera mau uiraa e e tauturu atu ratou ia imi i te pahonoraa i roto i te Bibilia. Te vai ra te mau uiraa o te faatupu i te aparauraa no nia i te tahi mau tumu parau ohie o te Bibilia mai teie: “Ehia buka to roto i te Bibilia?” Aore ra te vai ra tera uiraa: “E hamani-ino-hia anei te mau Kerisetiano mau atoa?” E tauturu te reira i te feia apî ia poro ma te mǎtaˈu ore.

E ite-atoa-hia te mau uiraa no te feia mea ite aˈe i te mau haapiiraa Bibilia e e nehenehe ratou e imi i te pahonoraa i roto i te matamua o te anairaa buka parauhia Haapiiraa o te mau Papai (Beretane). E rave rahi taata taio tei haapii hau atu â no nia i te Bibilia maoti teie mau uiraa. Ua faaarahia râ e eita teie mau uiraa e pia-faahou-hia. No te aha teie tauiraa taue?

UA MATARA MAI TE HOÊ BUKA APÎ!

Te buka Te kinura a te Atua (Beretane)

Tareta no te ite eaha te taio

Te mau tareta e te mau uiraa

Ua taa i te mau aratai a te Feia haapii Bibilia e titauhia ia faanaho-maitai-hia te huru haapiiraa i te taata. Ua matara mai ïa te buka Te kinura a te Atua (Beretane) i Novema 1921. Ua farii vetahi i te rave i ta ratou iho haapiiraa Bibilia ma te faaohipa i taua buka ra. Ua tauturu te reira ia ratou ia ite no nia i te opuaraa a te Atua no te huitaata e i te ora mure ore. Eaha ïa te faanahoraa o te haapiiraa?

Ia farii te taata i te buka, e horoa-atoa-hia ia ˈna te hoê tareta e faaite ra eaha te api ta ˈna e taio. I te hebedoma i muri iho, e fanaˈo o ˈna i te tahi atu tareta ua papaihia e rave rahi uiraa no nia i ta ˈna i taio, oia atoa eaha ta ˈna e taio no te hebedoma i mua.

Hoê taime i te hebedoma, i te roaraa 12 hebedoma, e fanaˈo te piahi i te tareta apî haponohia e te amuiraa o to ˈna fenua. Pinepine na te feia ruhiruhia aore ra mea taotiahia i te pae tino e hapono i taua mau tareta ra. Ei hiˈoraa, te faatia ra o Anna Gardner no Marite: “I te matararaa mai te buka Te kinura a te Atua (Beretane), noa ˈtu aita ta ˈna e nehenehe e hahaere, mea rahi atu â ohipa ta to ˈu tuahine i rave i roto i te taviniraa. Ua hapono o ˈna e rave rahi tareta i te hebedoma.” Ia oti te haapiiraa, e haere te hoê taeae aore ra tuahine o te amuiraa e farerei i te piahi no te haapii atu â ia ˈna no nia i te Bibilia.

Thayle Gardner i nia i to ˈna parahiraa turairai

TE HAERE RA TE OHIPA I MUA

I te hopea o te matahiti 1921, ua hapono te taeae Rutherford i te hoê rata i te mau amuiraa atoa. Ua tapao o ˈna e ua tauturu te feia poro e rave rahi atu â taata i tera matahiti ia faaauhia i te matahiti i mairi. Ua na ô atoa o ˈna: “E rave rahi atu â ohipa te tiai mai ra ia tatou. A faaitoito ia vetahi ê ia apiti mai i roto i teie taviniraa faahiahia roa.” Mea papu ua rave te Feia haapii Bibilia ia au i ta ˈna i parau. I 1922, ua poro atu â ratou i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii ma te itoito.