Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 49

To tatou huru i nia ia vetahi ê ia au i te Levitiko

To tatou huru i nia ia vetahi ê ia au i te Levitiko

E here oe i to taata tupu mai ia oe iho.”—LEV. 19:18.

HIMENE 109 Here rahi ma te aau atoa

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha ta tatou i ite i roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

 I ROTO i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, ua ite tatou i te tahi mau aˈoraa papu i roto i te Levitiko pene 19. Ei hiˈoraa, i roto i te irava 3, ua faaue Iehova i te mau Iseraela ia faatura i to ratou mau metua. Ua ite atoa tatou e nafea ia faaohipa i teie aˈoraa i teie mahana ma te tauturu i to tatou mau metua i te pae moni e i te pae varua aore ra ma te faaitoito e ma te tamahanahana ia ratou. I roto noa â i teie irava, ua haamanaˈohia i te nunaa Iseraela i te faufaaraa ia haapao i te mahana Sabati. Noa ˈtu e ere faahou tatou i raro aˈe i te ture a Mose, e pee tatou i tera faaueraa ma te rave i te taime no te haamori ia Iehova i te mau mahana atoa. A na reira ˈi, e faaite tatou e te tutava nei tatou i te vai moˈa mai ta te Levitiko 19:2 e te Petero 1, 1:15 e faaite ra.

2 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te tahi atu mau irava o te Levitiko pene 19. E nafea teie pene e tauturu ai ia tatou ia tâuˈa i te feia e fifi ra i te pae tino, ia faaite i te haerea tia i ta tatou ohipa e ia here i to tatou taata tupu? Te hinaaro nei tatou e vai moˈa noa mai te Atua. E hiˈo anaˈe ïa eaha te mau haapiiraa ta tatou e huti mai.

A HAMANI MAITAI I TE FEIA E FIFI RA I TE PAE TINO

Te faaitoito ra te Levitiko 19:14 ia aha tatou i nia i te feia tariˈa turi e matapo? (A hiˈo i te paratarafa 3-5) *

3-4. Ia au i te Levitiko 19:14, eaha tei faauehia i te mau Iseraela ia rave i nia i te tariˈa turi e te matapo?

3 A taio i te Levitiko 19:14. Te hinaaro ra Iehova ia hamani maitai to ˈna nunaa i te feia e fifi ra i te pae tino. Ei hiˈoraa, ua faaue o ˈna ia Iseraela eiaha e faaino i te tariˈa turi ma te haamǎtaˈu aore ra ma te parau ino ia ˈna. Mea ino roa te reira no te mea aita te tariˈa turi e faaroo i tei parauhia no nia ia ˈna. Aita ïa o ˈna e nehenehe e pahono atu.

4 I roto i te irava 14, te faaue atoa ra te Atua i ta ˈna mau tavini eiaha “e tuu i te tahi mea e fifi ai te hoê taata matapo.” Ia au i te hoê buka, “i hitia o te râ o te Miti Mediteranea i tahito, pinepine te taata i te ohipa ma te parau-tia ore i nia i te feia e fifi ra i te pae tino e i te hamani ino ia ratou.” E tuu paha vetahi mau taata ino i te tahi mea i mua i te hoê taata matapo no te haamauiui ia ˈna aore ra no te faaooo ia ˈna. Maoti râ te ture i roto i te irava 14, ua tauturu Iehova i to ˈna nunaa ia faaite i te hamani maitai i te feia e fifi ra i te pae tino.

5. E nafea tatou e faaite ai i te aumauiui i te feia e fifi ra i te pae tino?

5 Ua faaite Iesu i te aumauiui i te feia e fifi ra i te pae tino. A haamanaˈo na i te poroi ta ˈna i faatae ia Ioane bapetizo: “Te ite faahou nei te matapo, te haere nei te pirioi, te faaorahia nei te lepera, te faaroo nei te tariˈa turi [e] te faatia-faahou-hia nei tei pohe.” A ite ai i ta Iesu mau semeio, arue atura te taata atoa i te Atua. (Luka 7:20-22; 18:43) Oaoa roa te mau Kerisetiano i te pee i te hiˈoraa o Iesu ma te faaite i te aumauiui i te feia e fifi ra i te pae tino. E na reira atoa tatou ma te faaite i te hamani maitai e te faaoromai ia ratou. Papu maitai, aita Iehova i horoa ia tatou i te mana no te faatupu i te mau semeio mai ia Iesu. Tera râ, e fanaˈoraa taa ê ia faaite i te taata atoa, oia atoa i te feia matapo i te pae tino aore ra i te pae varua, no nia i te hoê paradaiso aita e maˈi faahou e e auhoaraa maitai roa to te taata e te Atua. (Luka 4:18) A haapii ai i teie parau apî oaoa, e rave rahi taata te arue ra i te Atua.

A FAAITE I TE HAEREA TIA I ROTO I TA TATOU OHIPA

6. E nafea te Levitiko pene 19 e faataa ˈi i tei faahitihia i roto i na Ture Ahuru?

6 Te faataa ra te tahi mau irava o te Levitiko pene 19 i tei faahitihia i roto i na Ture Ahuru. Ei hiˈoraa, te na ô ra te vaˈuraa o te Ture: “Eiaha roa oe e eiâ.” (Exo. 20:15) E manaˈo paha vetahi te pee ra ratou i te reira ma te ore e rave i te taoˈa a vetahi ê. Peneiaˈe râ i roto i te tahi atu tuhaa, te eiâ ra ratou.

7. E nafea te hoê taata tapihoo e ofati ai i te vaˈuraa o te Ture?

7 I te manaˈo o te hoê taata tapihoo, aita anaˈe o ˈna i rave i te taoˈa a vetahi ê, aita ïa o ˈna i eiâ. Eaha râ ta ˈna mau peu i te pae o te tapihooraa? I roto i te Levitiko 19:35, 36, te parau ra Iehova: “Eiaha outou e faaohipa i te faito tano ore ia faito outou i te roa, te teiaha aore ra te rahi. E faaohipa outou i te faito tia, te ofai faito tia, te epha tia e te hina tia.” Ia faaohipa te taata tapihoo i te faito tano ore, te eiâ ra o ˈna i te feia hoo taoˈa. E haapapu atu â te tahi atu mau irava o te Levitiko pene 19 i tera manaˈo.

Ia au i te Levitiko 19:11-13, eaha ta te hoê Kerisetiano e haapao a rave ai i te ohipa tapihooraa? (A hiˈo i te paratarafa 8-10) *

8. Mea nafea te Levitiko 19:11-13 i te tautururaa i te ati Iuda ia taa i te faaueraa tumu o te vaˈuraa o te Ture e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira?

8 A taio i te Levitiko 19:11-13. Te haamata ra te Levitiko 19:11 ma teie mau parau: “Eiaha outou e eiâ.” Ia au i te irava 13, te vai ra te taairaa i rotopu i te eiâraa e te mau peu tapihooraa tano ore. Te na ôhia ra: “Eiaha oe e faaere i to taata tupu.” Ia au i te vaˈuraa o te Ture, mea ino ia eiâ. E tauturu râ te Levitiko i te ati Iuda ia taa e nafea ia faaohipa i te faaueraa tumu o tera ture, oia hoi ia faaite i te haerea tia i roto i te mau ohipa atoa ta ratou e rave. E faufaahia tatou a feruri ai i te manaˈo o Iehova no nia i te eiâraa e te haerea tia ore. E ui anaˈe ïa ia tatou iho, ‘Maoti te Levitiko 19:11-13, te vai ra anei te hoê tuhaa o to ˈu oraraa te titauhia ia ˈu ia faatano? Mea tano anei to ˈu mau haerea i te ohipa?’

9. E nafea te ture i roto i te Levitiko 19:13 e paruru ai i te feia rave ohipa?

9 Te vai ra te tahi atu tuhaa e titauhia i te Kerisetiano ia vai ara, mai te peu iho â râ e feia rave ohipa ta ˈna. I te pae hopea o te Levitiko 19:13, te na ôhia ra: “Eiaha oe e tapea i te moni aufau a te hoê rave ohipa tarahuhia i te po taatoa e poipoi noa ˈtu.” I Iseraela, e ohipa te rahiraa o te taata i te faaapu e e aufauhia ratou i te hopea o te mahana taitahi. Ia tapeahia ta ratou moni aufau i taua mahana ra, eita ïa ratou e nehenehe e faatamaa i to ratou utuafare. Te faataa ra Iehova: “Mea veve oia e tei ta ˈna moni ohipa ra to ˈna ora.”—Deut. 24:14, 15; Mat. 20:8.

10. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i te Levitiko 19:13?

10 I teie mahana, aita te feia rave ohipa e aufauhia i te mau mahana atoa. Hoê noa râ taime aore ra e piti i roto i te avaˈe. Te tano noa ra te faaueraa tumu o te Levitiko 19:13 i to tatou tau. E haerea tia ore to vetahi mau paoti no te mea mea iti roa te moni ta ratou e aufau i te feia rave ohipa ia faaauhia i te ohipa i ravehia. Ua ite taua mau paoti ra, e tamau te feia rave ohipa i te ohipa no ratou noa ˈtu e ere i te mea aufau-maitai-hia. E nehenehe e parauhia, te tapea ra teie mau paoti i “te moni aufau a te hoê rave ohipa tarahuhia.” E haapao maitai ïa te Kerisetiano i tera tuhaa. I teie nei, e hiˈopoa anaˈe eaha ˈtu â ta tatou e haapii mai i te Levitiko pene 19.

A HERE I TO TAATA TUPU MAI IA OUTOU IHO

11-12. Eaha ta Iesu i haafaufaa ma te faahiti i te Levitiko 19:17, 18?

11 E manaˈo te taata e navai noa ia ore e haamauiui ia vetahi ê, no Iehova râ e titauhia ia rave hau atu â. E haapapuhia tera manaˈo i roto i te Levitiko 19:17, 18. (A taio.) Te haapapu ra Iehova: “E here oe i to taata tupu mai ia oe iho.” No te faaoaoa i te Atua, mea tia i te mau Kerisetiano ia pee i tera faaueraa.

12 Ua faaite Iesu i te faufaaraa o te faaueraa i roto i te Levitiko 19:18. I te hoê mahana, ua ani te tahi Pharisea ia Iesu: “Teihea te faaueraa rahi roa ˈˈe i roto i te Ture?” Ua faataa ˈtu Iesu eaha te faaueraa rahi roa ˈˈe e te matamua, ia here ïa te taata ia Iehova ma to ˈna aau atoa, ora atoa e manaˈo atoa. I muri iho, ua faahiti Iesu i te Levitiko 19:18 a parau ai: “Mai tera atoa te piti, o te na ô ra: ‘Ia here oe i to oe taata tupu mai ia oe iho.’” (Mat. 22:35-40) E rave rau ravea no te faaite i te here ia vetahi ê. E itehia vetahi i roto i te Levitiko pene 19.

13. E nafea ia taa maitai aˈe i te Levitiko 19:18 a hiˈopoa ˈi i te aamu Bibilia o Iosepha?

13 Hoê ravea no te faaite i te here i te taata tupu, o te faaohiparaa ïa i te aˈoraa e vai ra i roto i te Levitiko 19:18. Te na ôhia ra: “Eiaha oe e tahoo e e inoino.” Peneiaˈe ua ite aˈena tatou i te hoê taata tei inoino i te tahi hoa ohipa, hoa haapiiraa, fetii aore ra mero utuafare. Ua tapea paha o ˈna i te inoino e rave rahi matahiti. A haamanaˈo i na taeae ahuru o Iosepha. Ua inoino ratou ia ˈna e i te pae hopea, ua haamauiui ratou ia ˈna. (Gen. 37:2-8, 25-28) Aita râ Iosepha i haa mai ia ratou. I te taime i riro ai o ˈna ei tia mana i Aiphiti, ua nehenehe Iosepha e tahoo i to ˈna mau taeae, ua faaite râ o ˈna i te aroha hamani maitai ia ratou. Aita o ˈna i inoino aˈe, ua ohipa râ ia au i te aˈoraa papaihia i muri iho i roto i te Levitiko 19:18.—Gen. 50:19-21.

14. Eaha te faaite ra e titauhia ia tatou ia pee noa i te faaueraa tumu o te Levitiko 19:18?

14 No te faaoaoa ia Iehova, e pee te mau Kerisetiano i te hiˈoraa o Iosepha tei faaore i te hapa a to ˈna mau taeae e tei ore i tahoo atu. Ua tu tera manaˈo i te Pure a te Fatu. Te faaitoito ra Iesu ia tatou ia faaore i te hapa a te tahi e te tahi. (Mat. 6:9, 12) Ua horoa atoa te aposetolo Paulo i teie aˈoraa i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “Eiaha outou e tahoo atu.” (Roma 12:19) Ua faaitoito atoa o ˈna ia ratou: “A faaoromai noa i te tahi e te tahi, e ia hapa noa mai te tahi ia oe, a faaore noa ˈtu ïa i ta ˈna hapa.” (Kol. 3:13) Aita ta Iehova faaueraa i taui. E titauhia ia tatou ia tamau i te pee i te faaueraa tumu o te Levitiko 19:18.

E ere i te mea maitai ia raˈuraˈu noa i te hoê tutuˈa. E ere atoa i te mea maitai ia tamau i te inoino. E tutava anaˈe i te faaore i te hapa a vetahi ê (A hiˈo i te paratarafa 15) *

15. Eaha te tauturu mai ia taa i te faufaaraa ia faaore i te hapa a te tahi e te tahi? A horoa i te hiˈoraa.

15 A feruri na i teie faahohoˈaraa. I te tahi taime, e tutuˈahia aore ra e pepe-rahi-hia tatou. Ei hiˈoraa, e nehenehe to tatou manimani rima e mutu a tatara ˈi tatou i te hoê vehî rata. I muri aˈe hoê aore ra piti mahana, aita tatou e haamanaˈo faahou i teie mutu. Hoê â huru ia parau aore ra ia rave hoê hoa i te tahi ohipa o te haamauiui ia tatou. E nehenehe ta tatou e faaore oioi i ta ˈna hapa. E mai te peu ua pepe-rahi-hia tatou, e titauhia ia haere e hiˈo i te taote no te utuutu ia tatou. Ia raˈuraˈu noa tatou i te reira, e rahi roa mai te pepe. Hoê â huru ia inoino noa tatou no te tahi ohipa tei haamauiui mai, aita tatou e maitai ia haamanaˈo noa tatou i te ohipa tano ore i ravehia i nia ia tatou. E ino roa ˈtu râ to tatou huru a inoino noa ˈi. Mea maitai aˈe ïa ia pee i te aˈoraa o te Levitiko 19:18!

16. Ia au i te Levitiko 19:33, 34, eaha te faaueraa ta Iehova i horoa ia Iseraela e eaha te haapiiraa no tatou?

16 I to Iehova faaueraa ia Iseraela ia here i te taata tupu, e ere ïa te auraa e here ratou i te feia noa o to ratou nunaa. Ua faaue atoa Iehova ia ratou ia here i te feia ěê e ora ra i rotopu ia ratou. Tera hoi tei haapapuhia i roto i te Levitiko 19:33, 34. (A taio.) E hiˈohia te taata ěê “mai te hoê taata tumu” e mea tia ia here te mau Iseraela ia ˈna mai ia ratou iho. Ei hiˈoraa, e vaiiho ratou i te taata ěê e te feia veve ia ohi haere na muri i te feia ooti. (Lev. 19:9, 10) I teie mahana, e pee atoa te mau Kerisetiano i te faaueraa tumu ia here i te taata ěê. (Luka 10:30-37) E nafea ïa ratou? Na te ao nei, e mirioni taata tei horo ê i to ratou fenua e te ora ra paha vetahi o ratou i to outou fenua. Mea faufaa ia faatura tatou i teie mau tane, vahine e tamarii.

HOÊ OHIPA FAUFAA AITA E FAAHITIHIA I ROTO I TE LEVITIKO PENE 19

17-18. (1) Eaha ta te Levitiko 19:2 e te Petero 1, 1:15 e faaitoito ra ia tatou ia rave? (2) Eaha te ohipa faufaa roa ta te aposetolo Petero i faaitoito ia tatou ia rave?

17 Te faaitoito ra te Levitiko 19:2 e te Petero 1, 1:15 i te mau tavini a te Atua ia moˈa ratou. Te vai atu â te irava i roto i te Levitiko pene 19 o te tauturu mai ia faaoaoa ia Iehova. Ua hiˈopoa tatou i te mau irava o tei faaite mai eaha te titauhia ia rave aore ra ia ape. * Te faaite ra te mau Papai Heleni Kerisetiano e te hinaaro noa ra Iehova ia pee tatou i teie mau faaueraa tumu i roto i to tatou oraraa. Ua faahiti râ te aposetolo Petero i te tahi atu manaˈo faufaa.

18 I te mau mahana atoa, e rave rahi ohipa ta tatou e rave nei no te haamori ia Iehova e no te maitai o vetahi ê. Ua faaitoito râ Petero i te mau Kerisetiano ia rave i te hoê ohipa faufaa roa, ia vai moˈa noa ïa ratou i roto i to ratou haerea atoa. Ua parau atu o ˈna: “Ei manaˈo puai ïa to outou.” (Pet. 1, 1:13, 15) Eaha te ohipa ta tatou e rave ma te manaˈo puai? Ua parau Petero e faaite haere te mau taeae faatavaihia o te Mesia “i te mau huru maitatai roa o tei titau manihini” ia ratou. (Pet. 1, 2:9) I teie mahana, te apiti ra te mau Kerisetiano atoa i roto i te hoê ohipa faufaa roa o te tauturu rahi nei i te taata. Auê ïa fanaˈoraa taa ê ei nunaa moˈa o Iehova ia tamau i te poro e ia haapii ia vetahi ê ma te itoito rahi! (Mar. 13:10) A haapao ai i te mau faaueraa tumu o te Levitiko pene 19, te haapapu ra tatou i to tatou here i te Atua e i to tatou taata tupu. Te faaite atoa ra tatou e te hinaaro nei tatou e vai moˈa noa i roto i to tatou haerea atoa.

HIMENE 111 ‘Te oaoa no ǒ ia Iehova’

^ E ere faahou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose. Tera râ, te faahiti ra teie ture eaha te titauhia ia rave aore ra ia ape. Ma te haapii no nia i te reira, e faaite tatou i te here ia vetahi ê e e mauruuru te Atua ia tatou. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou e nafea ia faaohipa i te mau haapiiraa i roto i te Levitiko pene 19.

^ I roto i teie e to na mua ˈtu tumu parau haapiiraa, aita tatou i hiˈopoa i te mau irava no nia i te huru maitiiti i te taata, te pari haavare, te toto, te peu tahutahu, hiˈohiˈo e taotoraa tia ore.—Lev. 19:15, 16, 26-29, 31; a hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i teie vea.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tauturu ra te hoê Ite no Iehova i te hoê taeae tariˈa turi ia tauaparau i ta ˈna taote.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: E paoti te hoê taeae o te hoê taiete peni fare e te aufau ra o ˈna i ta ˈna mau rave ohipa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Mea ohie no te hoê tuahine ia ore e tâuˈa faahou i te hoê tutuˈa. E na reira anei o ˈna ia pepe rahi o ˈna?