1. Den duma anda iech motivo anda savo o Isus comparisardea le discipolen le bacreanța.

 O ISUS comparisardea i relația mașcar leste hai le discipoli, la relațiaia chidini mașcar iech păstorii hai lesche bacrea, iech comparația zurales lași. (Ioan 10:14) Le bacrea prinjianen mișto penghe păstoros, hai ascultin catar lesco glaso. Iech turisto dichlea cadai trăsătura le bacreanghi. Vo phendea: „Ande iech than codolența anda o grupo, camleam te cheras iech fotografia chichiva bachreanghe hai încercosardeam te cheras-le te pașion. Tha ci ascultisarde amen, anda codoia că ci prinjianenas amari vocea. Pala codoia, avilea o șiavorro cai lelas sama pe lende. Cana achardea-le, von avile”.

2, 3. a) Sar sicaven le continuatori le Isusosche că ascultin catar lesco glaso? b) So va avela te dichas ande cado articolo hai codo cai avel?

² I experiența anda cado turisto anel amenghe amintea catar le cuvintea le Isusosche anda lesche bacrea – lesche discipoli. Vo phendea: „Von va ascultina catar mânro glaso”. (Ioan 10:16) Tha, o Isus silo ando cerii, atunci sar daisaras te ascultisaras lestar? Iech modalitatea importanto si te șioas andi practica lesche sicaimata. (Mat. 7:24, 25)

³ Ande cado articolo hai codo cai avel, va dichaia chichiva ciacimata phende catar o Isus. O Isus sicadea amen so trebulas te cheras hai so trebulas te na mai cheras. Mai dur, va avela te dichas dui aspectea save o lașio păstoro phendea-le amenghe te na mai cheras-le.

4. Cadea sar phenel-pe ando Luca 12:29, so buchia daștinas te îngrijorin amen?

⁴ Citisar Luca 12:29. O Isus phendea pesche continuatorenghe te na mai îngrijorin-pe anda le buchia materialo cai  trebunas-le. Jianas că le sfaturi le Isusosche sile sea o timpo goghiaver hai orta. Tha chiar cana camas te aplichisaras-le ci si amenghe sea o timpo ușoro. Mai dur, va avela te dichas sostar.

5. Save daștinas te aven chichiva motivea cai îngrijorin-ame?

 ⁵ Chichiva motivea anda save daisaras te avas îngrijiorime si codola anda o haben, o hureaimos sau o than cai beșas. Sar exemplo, codola cai train ande iech them cai le manușa sile ciore hai si pharo te arachen penghe iech buchi daștilas te avel lenghe pharo te len sama pe penghe familii. Ande aver cazuri, le jene anda chichiva familii arăsle te na mai avel len love anda codoia că o manuș cai anelas love andi familia mulea. Pala codoia, anda i pandemia COVID-19, chichiva hasarde penghi buchi hai ci mai sas-le catar te avel len love. (Ecl. 9:11) Sar daisaras te las-ame pala o îndemno le Isusosco te na mai îngrijorisaras-ame cana nachas prin pharimata sar cadala?

6. Phenen so întâmplosardea-pe cana o Petru phirdea po pai.

⁶ Iechdata, o Petru hai le coaver apostoli sas-le pi marea andi Galilea cana sas iech baro brâșând, de iech data dichle le Isusos că phirelas po pai. O Petru phendea: „Raia, dacă tu san, phen manghe te avav tute po pai”. O Isus phendea lesche: „Av!”. „O Petru dea-pe tele andai barca, phirdea po pai hai gălea caring o Isus”. So sas pala codoia? „Cana dichlea o baro brâșând, darailea. Hai, cana începosardea te jial tele ando pai, dea cingar: «Raia, salvisar-ma!».” O Isus zinghiardea pesco vast hai salvisardea-les. Dichas că o Petru daisardea te jial po pai, cai sas phurdino  catar i bari barval, chichi timpo lesco dichimos sas po Isus. Tha, cana o Petru dichlea o baro brâșând, i dar hai i îndoiala astarde-les hai începosardea te jial tele ando pai. (Mat. 14:24-31)

7. So daisaras te sichioas anda i experiența prin savi nachlea o Petru?

⁷ I experiența le Petroschi si lași vi anda amende. Cana dea-pe tele andai barca hai phirdea pi marea, o Petru ci gândisardea-pe că va avela țârdino catar o baro brâșând hai că va jiala tele ando pai. Vo sas-lo hotârăme te phirel po pai ji ca lesco Rai. Tha ci daisardea te încărel pesco dichimos ji co șfârșito pe cado obiectivo. Aghies, amen ci daisaras te phiras po pai, tha trebul te nachas părdal o testo le pachiamasco. Dacă ci mai încăras amaro dichimos po Iehova hai pe lesche promisiuni, amaro pachiamos va covliola hai va avela sar cana jias tele ando pai. Cana nachas prin le bare barvalea la viațache, trebul ca amaro dichimos te avel po Iehova hai te na bâstras că les siles o zuralimos te ajutil-ame. Sar daisaras te cheras cadaia?

8. So buchi daștil te ajutil-ame te na îngrijiorisaras-ame prea but anda le buchia materialo?

⁸ Si goghiaver te paruvas le sentimentea andai îngrijorarea codolența anda pachiamos. Te na bâstras că o Iehova, amaro Dad iubitorii, promitisardea că va lela sama pe le buchia materialo cai va trebuna-ame, dacă șioas po iechto than le buchia spiritualo. (Mat. 6:32, 33) Ando timpo cai nachlea, o Iehova pherdea sea o timpo cadai promisiunea bi te încărel-pe parpale. (Deut. 8:4, 15, 16; Ps. 37:25) Dacă o Iehova lel sama pe le ciriclea hai le lulughia, ci si amen niciech motivo te daras că ci va avela amen haben sau hureaimos. (Mat. 6:26-30; Filip. 4:6, 7) Cadea sar le dada len sama materialo pe penghe șiave pherde iubirea, sa cadea i iubirea cherel amare Dades cerisco te lel sama materialo pe pesche slujitorii. Cadea că, chanci ci daștil te cherel-ame te pachias că o Iehova ci va lela sama amendar.

9. So daisaras te sichioas anda i experiența cadale phralenghi?

⁹ Te dichas iech experiența cai sicavel sar ajutil-ame o Iehova materialo. Iech rrom hai iech rromni căsătorime cai slujinas ando servicio cu timpo integral găle iech drom de mai but sar iech ora penga mașinaia purani caște îngăren ca i întrunirea chichiva pheian cai beșenas ande iech centro andal manușa refugiați. O phral anel pesche amintea: „Pala i întrunirea achardeam le pheian caște has ande iech than, tha pala codoia, deam amari sama că ci sas-ame so te das-le”. O phral phenel sar sas le buchia pala codoia: „Cana arăsleam chăre co udar sas dui plase bare hai ande lende sas haben. Ci jiangleam con mechlea-le code, tha jiangleam că o Iehova lea sama amendar”. Pala codoia, i mașina cadale phralenghi rimosardea-pe. Len sas-le nevoia latar andi predicarea, tha ci sas-le love caște lașiaren-la. Von îngărde i mașina ca iech serviso te dichen chichi love trebulas caște lașiaren-la. Code avilea iech murș cai pușlea-len: „Caschi si cadai mașina?”. O phral phendea că sas leschi, tha că trebulas te avel lașiardi. O murș phendea: „Na-i chanci. Mânri rromni camel exacto cado modelo hai cadai culoarea. Chichi manghes pe late?”. O phral primisardea le love cai trebulas les caște daștil te chinel pesche iech aver mașina. Vo phenel: „Ci trebul te phenav sar simțosardeam-ame co sfârșito codole ghiesesco. Sas claro că ci si duma anda iech coincidența, tha că sas o vast le Iehovasco”.

10. Sar phenel amenghe o Psalmo 37:5 te na mai îngrijorisaras-ame andal buchia materialo?

 ¹⁰ Cana ascultisaras catar o lașio păstorii hai ci îngrijorisaras-ame prea but anda le buchia materialo, daisaras te pachias zurales că o Iehova va lela sama amendar. (Citisar o Psalmo 37:5; 1 Pet. 5:7) Te anas amenghe amintea le situații sicade ando  paragrafo 5. Ji acana, daștil-pe că o Iehova lea sama pe amare necesități de fiesavo ghies prin o șăro la familiaco sau prin iech angajatoro. Tha cana o șăro la familiaco ci mai daștil te cherel cadai responsabilitatea sau hasaras amari buchi, o Iehova va lela sama amendar ande aver modo. Daisaras te avas siguro că vo va cherela cadaia. Mai dur, va avela te dichas aver buchi cai o lașio păstorii phendea amenghe te na mai cheras-la.

11. Cadea sar phenel-pe ando Matei 7:1,2, so phendea amenghe o Isus te na mai cheras hai sostar daștil te avel amenghe pharo te las-ame pala lesco sfato?

¹¹ Citisar Matei 7:1, 2. O Isus jianelas că codola imperfecți cai ascultinas-les sas-le țârdine te phenen sea o timpo buchia nasul anda aver. Te dichas lesco sfato: „Na mai judechin”. Daștil-pe că cheras eforturi caște na mai judechisaras amare phralen. Tha, anda codoia că sam imperfecți, po iechdata das amari sama că phenas buchia nasul anda aver. So daisaras te cheras ande cadai situația? Te ascultisaras catar o Isus hai te cheras sea so daisaras te na mai judechisaras.

12, 13. Sar ajutil-ame o modo ande savo o Iehova phiradea-pe le Davidoia te încăras-ame parpale te na mai judechisaras averen?

¹² Te dichas o exemplo le Iehovasco. Vo rodel so si lașio ande-l manușa. Cado ciacimos sicavel-pe anda o modo sar phiradea-pe le regeia David, cai cărdea chichiva bare greșeli. Vo cărdea adultero la Bat-Șebaia hai chiar poruncisardea te avel mudardo laco rrom. (2 Sam. 11:2-4, 14, 15, 24) I buchi cai cărdea-la o David andea nasul cadichi pe leste, pe leschi familia hai vi pe lesche coaver rromnia. (2 Sam. 12:10, 11) Aver data, o David ci șiutea pesco pachiamos ando Iehova hai poruncisardea iech recensământo cai ci trebulas te avel cărdo anda i armata le Israeloschi. Daștil-pe că o baricanimos hai o pachiamos ande leschi armata cărde-les te cherel cadal buchia. So întâmplosardea-pe pala codoia? Mule 70000 israeliți anda ciuma.

¹³ Dacă traisardeanas ando Israelo ande codo timpo, sar dichleanas le Davidos? Avileas te judechisares-les, hai te gândis-tu că ci meritil i îndurarea le Iehovaschi? O Iehova ci dichlea cadea le buchia. Vo dichlea i fidelitatea cai sicadea-la ande peschi viața sar slujitorii, hai leschi căința anda ilo. Cadea că o Iehova iertisardea le Davidos anda cadal bare păcatea. O Iehova jianelas că o David iubilas-les zurales but hai că camelas te cherel so si orta. Ci san recunoscătorii că o Iehova rodel so si lașio ande tute? (1 Regi 9:4; 1 Cron. 29:10, 17)

14. So va ajutila-ame te na mai judechisaras averen?

¹⁴ O Iehova si înduratorii le manușența imperfecți. Vi amen trebulas te avel-ame sa codo phiraimos hai te dichas le calități amare pașardenghe. Butivar le imperfecțiuni averenghe dichen-pe sigo, anda codoia daștilas te avel ușoro te arăsas te das duma nasul anda lende. Tha, iech manuș spiritualo va cherela vi mai dur iech buchi lași ande iech than averența, vi cana dichel lenghe imperfecțiuni. Iech diamanto cai ci silo șindo hai lustruime daștilas te na avel  șucar tha iech manuș cai dichel o diamanto părdal so dichiol-pe de avreal, jianel so cuci va avela pala so va avela șindo hai lustruime. Cadea sar o Iehova hai o Isus, trebul te dichas părdal so fal-pe că sile le manușa de avreal hai te dichas lenghe calități.

15. Sostar si importanto te gândisaras-ame ca i situația prin savi nachen le coaver?

¹⁵ So aver vareso daștil te ajutil-ame te na mai judechisaras ande iech modo nasul le coaveren? Te das amari zor te imaginisaras amenghe prin so situații nachen. Sar exemplo, iechdata cana o Isus sas-lo co templo, dichlea iech phivli ciori, cana șiutea dui țâne love andi cutia catar i trezoreria. Vo ci pușlea: „Sostar ci șiutea mai but?”. Ando than te încărel pesco dichimos pe le love cai șiutea-le i phivli, o Isus dichlea sostar cărdea voi cadaia hai i situația ande savi sas-li. Cadea că, așardea-la anda codoia că cărdea sea so daisardea. (Luca 21:1-4)

16. So sichioas andai experiența la pheiachi Veronica?

¹⁶ I experiența iecha pheiachi po anav Veronica sicavel chichi de importanto si te prinjianas le situații prin save nachen le coaver. Voi sas-li ande iech congregația iecha deia cai ci sas-la rrom hai lache șiaveia. I Veronica phenel: „Falas-ma că ci cherenas prea but buchia andi congregația. Ci placealas-ma lendar. Tha, pala codoia gălem andi predicarea cadala pheia. Voi phendea manghe că lache șiaves sas-les autismo.  Chiar dacă nachelas prin cadal situații phare, voi cherelas sea so daștilas caște lel sama cadichi pe lache buchia materialo hai spiritualo hai vi pe lache șiavesche. Anda codoia că laco șiav ci simțolas-pe sea o timpo mișto voi trebulas po iechdata te lel partea ca le întruniri ande aver congregația”. I Veronica phenel: „Ci gândisardem-ma prin so situația phari nachelas. Acana dichav-la avere iachența hai respectisarav-la zurales but anda le eforturi cai cherel-le caște slujil le Iehovasche”.

17. So si amenghe phendo te cheras ando Iacov 2:8 hai sar daisaras te cheras cadai buchi?

¹⁷ So trebulas te cheras dacă das amari sama că judechisardeam ieche phrales? Te anas amenghe amintea că trebul te iubisaras amare phralen. (Citisar Iacov 2:8.) Sa cadea, trebul te mangas le Iehovas anda o ilo te ajutil-ame te na mai judechisaras averen. Sicavas că cheras cadea sar rughisaras-ame, cana cheras o iechto paso te beșas ande iech than mai but timpo codole manuseia. Cadaia va ajutila-ame te hachiaras mai mișto leschi situația. Daisaras te acharas-les andi predicarea sau te hal ande iech than amența. Ando timpo so das amari zor te prinjianas-les mai mișto daisaras te dichas lesche calități hai cadea te las-ame pala o exemplo le Iehovasco hai le Isusosco. Cadea că, te sicavas că ascultisaras catar i porunca le lașe păstoroschi te na mai judechisaras.

18. Sar daisaras te sicavas că ascultisaras catar o glaso le lașe păstorosco?

¹⁸ Cadea sar le bacrea ascultin catar o glaso lenghe păstorosco, vi le continuatori le Cristososche ascultin catar lesco glaso. Dacă cheras sea so daisaras caște na mai îngrijorisaras-ame anda le buchia materialo hai te na mai judechisaras averen, o Iehova hai o Isus va pochinena-ame anda amare eforturi. Indiferento că cheras partea anda i ‘țâni turma’ sau anda „aver bacrea”, te ascultisaras mai dur o glaso le lașe păstorosco. Ando articolo cai avel, va avela te dichas aver dui buchia cai o Isus phendea-le pesche continuatorenghe te cheren-le.