Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 50

A faaroo i te reo o te Tiai mamoe maitai

A faaroo i te reo o te Tiai mamoe maitai

E faaroo mai ratou i to ˈu reo.IOA. 10:16.

HIMENE 3 To matou tiaturiraa e puai

HAAPOTORAA *

1. No te aha Iesu i faaau ai i ta ˈna mau pǐpǐ i te mamoe?

 UA FAAAU Iesu i to ˈna auhoaraa e ta ˈna mau pǐpǐ i te taairaa i rotopu i te hoê tiai e ta ˈna mau mamoe. (Ioa. 10:14) Mea tano iho â tera faaauraa. Ua matau maitai ratou i te tiai mamoe e i to ˈna reo. Teie ta te hoê ratere i faatia: “Ua hinaaro vetahi o to matou pǔpǔ e pata i te hohoˈa o te tahi mau mamoe. Pii atura matou ia ratou. Aita râ te mau mamoe i tapiri mai no te mea aita ratou i matau i to matou reo. I to te hoê râ tiai haereraa mai, pee aˈera ratou ia ˈna a faaroo ai i to ˈna reo.”

2-3. (1) E nafea te mau pǐpǐ a Iesu e faaite ai e te faaroo ra ratou i to ˈna reo? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie e i to muri mai tumu parau haapiiraa?

2 Te haamanaˈo mai ra ta teie ratere i ite i te mau parau a Iesu no nia i ta ˈna mau mamoe, oia hoi ta ˈna mau pǐpǐ. Ua parau o ˈna: “E faaroo mai ratou i to ˈu reo.” (Ioa. 10:16) Inaha, tei te raˈi Iesu. E nafea tatou e faaroo ai i to ˈna reo? Ma te faaohipa ïa i te mau haapiiraa a to tatou Fatu i roto i to tatou oraraa.—Mat. 7:24, 25.

3 I roto i teie e i to muri mai tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te tahi mau haapiiraa a Iesu no nia i te titauhia ia faaea i te rave e ia tamau i te rave. E hiˈopoa na mua tatou e piti ohipa ta te Tiai mamoe maitai i faaue ia tatou ia faaea i te rave.

“A FAAEA I TE AHOAHO”

4. Ia au i te Luka 12:29, no te aha tatou e “ahoaho” ai?

4 A taio i te Luka 12:29. Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia “faaea i te ahoaho.” No to tatou mau hinaaro pae materia, ua ite tatou e aˈoraa î i te paari e te tano ta Iesu i horoa. No reira tatou e hinaaro ai e faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. I te tahi râ taime, e ere i te mea ohie ia na reira. No te aha?

5. No te aha vetahi e ahoaho ai no te mau hinaaro pae materia?

 5 E nehenehe paha te mau haapeapearaa i te pae materia e faatupu i te ahoaho ia hinaaro tatou i te maa, te ahu e te hoê vahi faaearaa. E ora paha vetahi i te mau fenua mea veve te rahiraa o te taata. E ere i te mea ohie ia noaa i te hoê ohipa. Mea fifi paha ia aupuru i te utuafare. No vetahi, ua pohe paha te mero utuafare tei rave i te ohipa e e haapeapearaa te reira no te utuafare i te pae moni. No te maˈi pee COVID-19, e rave rahi taata tei ere i ta ratou ohipa. (Koh. 9:11) Mai te peu ua faaruru tatou hoê o teie mau tupuraa, e nafea tatou e pee ai i te aratairaa a Iesu ia faaea i te ahoaho?

Eiaha e haapeapea rahi roa no te mau mea materia, a haapuai râ i to outou faaroo ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 6-8) *

6. I te hoê mahana, eaha tei tupu no te aposetolo Petero?

6 I te hoê mahana, tei te miti o Galilea te aposetolo Petero e te tahi atu mau aposetolo. Tupu aˈera te hoê vero rahi e ua ite ratou ia Iesu e haere maira na nia i te miti. Parau atura Petero: “E te Fatu, mai te peu e o oe teie, a faaue mai na ia ˈu ia haere atu ia oe ra na nia i te miti.” Parau aˈera Iesu: “Haere mai!” Pou ihora Petero mai nia mai i te poti e “haere tia ˈtura ia Iesu ra na nia i te miti.” A tapao na eaha tei tupu i muri iho. “I to ˈna râ hiˈoraa i te mataˈi, mǎtaˈu ihora oia. E a haamata ˈi oia i te paremo i raro i te miti, pii atura oia: ‘E te Fatu, faaora mai ia ˈu!’” Toro oioi atura Iesu i to ˈna rima no te faaora ia Petero. Mea faufaa ia haamanaˈo ua nehenehe Petero e haere na nia i te miti no te mea ua tiatonu o ˈna i nia ia Iesu. I to Petero râ hiˈoraa i te vero, mǎtaˈu ihora oia e haamata ˈtura oia i te paremo.—Mat. 14:24-31.

7. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Petero?

7 Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Petero? I to Petero pouraa mai nia mai i te poti, aita oia i manaˈo e haapeapea o ˈna no te vero a paremo atu ai. Ta ˈna fa, e taahi na nia i te miti tae roa ˈtu ia Iesu ra. Aita râ o ˈna i tiatonu i nia i te reira. Ua titauhia ia Petero ia faatupu i te faaroo no te taahi na nia i te miti. I teie atoa mahana, e titauhia ia tatou ia faatupu i te faaroo ia faaruru tatou i te mau fifi. Ia ore tatou e tamau i te tiaturi ia Iehova e i ta ˈna mau parau fafau, e iti roa mai to tatou faaroo mai te huru ra e te paremo ra tatou i te pae varua. Noa ˈtu eaha te tupuraa fifi mau ta tatou e faaruru i roto i to tatou oraraa, e tamau noa tatou i te tiaturi e nehenehe iho â Iehova e tauturu mai. E nafea ïa?

8. Eaha te tauturu ia tatou ia ore e haapeapea rahi roa no te mau mea materia?

8 Ia ore tatou e haapeapea rahi, e titauhia ia tiaturi tatou ia Iehova. A haamanaˈo, ua fafau to tatou Metua î i te here o Iehova e e haapao o ˈna i ta tatou e hinaaro mau ia imi na mua tatou i ta ˈna Faatereraa arii. (Mat. 6:32, 33) E rave noa iho â Iehova mai ta ˈna i parau. (Deut. 8:4, 15, 16; Sal. 37:25) Te aupuru ra Iehova i te mau manu e te mau tiare, eiaha roa ˈtu ïa tatou e haapeapea rahi roa no te maa e te ahu. (Mat. 6:26-30; Phil. 4:6, 7) No to ratou here, e aupuru te mau metua i ta ratou mau tamarii i te pae materia. E nehenehe atoa ïa tatou e tiaturi e no to ˈna here ia tatou, e aupuru mai to tatou Metua i te raˈi ia tatou!

9. Eaha ta tatou e haapii mai i te tupuraa a te hoê taeae e ta ˈna vahine?

9 E hiˈopoa anaˈe i te hoê faatiaraa o te faaite ra e nafea Iehova e aupuru ai ia tatou i te pae materia. Teie te hiˈoraa o te hoê taeae e ta ˈna vahine e tavini ra ei pionie. E haere na raua hoê hora te maoro na nia i to raua pereoo tahito e tii i te tahi mau tuahine e ora ra i te hoê pu no te feia o tei horo ê i to ratou fenua no te haere i te putuputuraa. Te na ô ra te taeae: “I muri aˈe i te putuputuraa, ua titau manihini mâua i te mau tuahine no te tamaa i te fare. Aita râ ta mâua e maa.” Eaha ïa tei tupu? Te na ô ra te taeae: “I to matou taeraa ˈtu i te fare, e piti pute maa i mua i te opani. Aita matou i ite na vai i horoa mai. Te mea papu râ, ua aupuru mai Iehova ia matou.” I muri aˈe, aita to raua pereoo i haruru faahou. Hau atu â, aita ta raua e moni no te tataî atu. E faaohipa hoi raua i tera faurao no ta raua taviniraa. Ua afai atu raua i te pereoo i te hoê vahi tataîraa pereoo no te ite ehia moni e titauhia no te tataîraa. Haere mai nei te hoê taata e ani atura: “Na vai tera pereoo?” Na ô aˈera te taeae na ˈna te pereoo, e titauhia râ ia tataî i te reira. Parau atura te taata: “Hinaaro ta ˈu vahine tera huru pereoo e tano maitai te û. Ehia moni?” Hoo atura te taeae i ta ˈna pereoo. Navai roa te moni no te hoo mai i te tahi atu pereoo. I te hopea o te mahana, ua oaoa roa na hoa faaipoipo. I roto i te mau tupuraa tataitahi, ua ite mau raua i te rima o Iehova.

10. E nafea te Salamo 37:5 e tauturu ai ia tatou ia ore e haapeapea rahi roa i te pae materia?

10 Ia faaroo tatou i te Tiai mamoe maitai e ia faaea tatou i te haapeapea rahi roa i te pae materia, e nehenehe tatou e tiaturi e aupuru Iehova ia tatou. (A taio i te Salamo 37:5; Pet. 1, 5:7) A feruri na i te mau tupuraa faahitihia i te  paratarafa 5. I teie mahana, e faaohipa paha Iehova i te hoê upoo utuafare aore ra i te hoê paoti ohipa no te aupuru ia tatou. Aita anaˈe te upoo utuafare e nehenehe faahou e amo i tera hopoia aore ra ia ere tatou i ta tatou ohipa, papu maitai e aupuru Iehova ia tatou na roto i te tahi atu ravea. I teie nei, e hiˈo mai tatou i te tahi mau ohipa ta te Tiai mamoe maitai e faaue ra ia tatou ia faaea i te rave.

“A FAAEA I TE HAAVA”

A tiatonu i nia i te mau huru maitatai o vetahi ê, eiaha râ i nia i ta ratou mau hapa (A hiˈo i te paratarafa 11, 14-16) *

11. Ia au i te Mataio 7:1, 2, eaha ta Iesu i parau ia tatou ia faaea i te rave e no te aha e ere i te mea ohie no tatou?

11 A taio i te Mataio 7:1, 2. Ua ite Iesu e no to tatou tiaraa taata hara, e pinepine tatou i te faaino ia vetahi ê. No reira o ˈna i parau ai: “A faaea i te haava.” E tutava paha tatou i te ore e haava i to tatou mau hoa Kerisetiano. I te tahi râ taime, eita e haere. Eaha ïa te rave? A faaroo ia Iesu e a tutava i te faaea i te haava ia vetahi ê.

12-13. E nafea te huru o Iehova i nia i te arii Davida e tauturu ai ia tatou ia faaea i te haava ia vetahi ê?

12 E faufaahia tatou a feruriruri ai i te hiˈoraa o Iehova. Te tiatonu râ o ˈna i nia i te maitai i roto i te taata. E feruri anaˈe eaha ta ˈna i rave i nia i te arii Davida tei rave i te hara ino mau. Ei hiˈoraa, ua faaturi Davida e o Bate-seba e ua tae roa o ˈna i te haapohe i te tane a teie vahine. (Sam. 2, 11:2-4, 14, 15, 24) No te mau ohipa ta Davida i rave, ua atihia o ˈna e to ˈna utuafare, oia atoa te tahi atu o ta ˈna mau vahine faaipoipo. (Sam. 2, 12:10, 11) I te tahi atu taime, aita Davida i tiaturi ia Iehova a faahepo atu ai ia taiohia te nuu Iseraela. Ua na reira o ˈna no te mea ua faaoru o ˈna no te rahi o to ˈna nuu e ua tiatonu rahi aˈe i nia ia ˈna iho. Eaha te faahopearaa? E 70 000 Iseraela tei pohe i te maˈi pee.—Sam. 2, 24:1-4, 10-15.

13 Mai te peu tei Iseraela outou i taua taime ra, eaha to outou manaˈo no nia ia Davida? E manaˈo anei outou e aita i tano ia faaore Iehova i ta ˈna mau hara? Aita Iehova i manaˈo mai tera. Ua tiatonu o ˈna i nia i te mau tupuraa i faaite ai Davida i te taiva ore e i te mau taime i tatarahapa mau ai o ˈna. No reira Iehova i faaore ai i te mau hara ino mau ta Davida i rave. Ua ite Iehova e mea here roa na Davida ia ˈna. Eita anei tatou e mauruuru ra e te tiatonu ra Iehova i nia i to tatou huru e haerea maitai?—Arii 1, 9:4; Par. 1, 29:10, 17.

14. Eaha te tauturu i te hoê Kerisetiano ia faaea i te haava ia vetahi ê?

14 Aita Iehova e titau ra ia tatou ia riro ei taata tia roa. E na reira atoa ïa tatou i nia ia vetahi ê. E titauhia ia tatou ia hiˈo i te maitai i roto ia vetahi ê. Mea ohie roa ia ite i te mau hapa a vetahi ê e ia faaino ia ratou. E faaite râ te hoê taata e pee ra i te hiˈoraa o Iehova i te hamani maitai ia vetahi ê noa ˈtu te ite ra o ˈna i ta ratou mau hapa. Aita anaˈe te hoê taiamani i taraihia ˈtura, e ere ïa i te mea nehenehe. Ua ite râ te taata aravihi i roto i tera tuhaa e nehenehe roa mai te reira i muri aˈe i to ˈna tarai-raa-hia e to ˈna faaanaana-raa-hia. Mai ia Iehova raua Iesu, e titauhia ia tatou ia tiatonu i nia i te mau huru maitatai o te taata, eiaha râ i ta ratou mau hapa.

15. E nafea te feruriraa i tei tupu i roto i te oraraa o te taata e tauturu ai ia tatou ia ore e haava etaeta ia ratou?

15 Hau atu i te tiatonu i nia i te mau huru maitatai o vetahi ê, eaha te tauturu ia tatou ia ore e haava etaeta ia ratou? A tamata i te feruri eaha tei tupu i roto i to ratou oraraa. Teie te tahi hiˈoraa. I te hoê mahana, i te hiero, ua ite Iesu i te hoê vahine ivi veve e tuu ra e piti moni huˈa haihai roa i roto i te afata moni. Aita o ˈna i parau: “Tera anaˈe ta ˈna i tuu?” Aita Iesu i tiatonu i nia i te rahiraa moni ta teie vahine i tuu. Ua feruri râ Iesu i te tumu i na reira ˈi taua vahine ra e eaha tei tupu i roto i to ˈna oraraa a haafaufaa ˈi i teie vahine no ta ˈna i rave.—Luka 21:1-4.

16. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Veronica?

16 Te faaite ra te hiˈoraa o Veronica e mea faufaa ia feruri i nia i te oraraa o vetahi ê. I roto i ta ˈna amuiraa, te vai ra te hoê mama faaea taa noa e ta ˈna tamaiti. Ua na ô Veronica: “Ua tapao vau aita raua e haere pinepine ra i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa. Haamata ˈtura vau i te hiˈo ino ia raua. I te hoê râ mahana, ua poro vau na muri i teie tuahine. Ua faatia mai o ˈna i te mau fifi ta ˈna e faaruru ra. E huma hoi to ta ˈna tamaiti. Ua rave o ˈna i tei maraa ia ˈna no te haapao i to raua mau hinaaro i te pae tino e i te pae varua. I te tahi taime, no te fifi o ta ˈna tamaiti, e haere raua i te putuputuraa a te tahi atu amuiraa.” Ua parau Veronica: “Aita roa ˈtu vau i manaˈo e mea fifi roa to ˈna oraraa. I teie nei, mea faatura na ˈu i to ˈu tuahine e te here nei au ia ˈna no te mau tutavaraa atoa ta ˈna e rave ra no te tavini ia Iehova.”

17. Eaha te faaueraa e vai ra i roto i te Iakobo 2:8 e e nafea tatou e faaohipa ˈi i te reira?

17 Eaha te titauhia ia rave mai te peu te ite ra tatou e te haava ra tatou i te hoê hoa Kerisetiano? Mea titauhia ia haamanaˈo e mea faufaa ia here tatou i to tatou mau taeae e tuahine. (A taio i te Iakobo 2:8.) Hau atu â, e titauhia ia tatou ia pure tamau ia Iehova a taparu ai i ta ˈna tauturu ia faaea tatou i te haava ia vetahi ê. E nehenehe tatou e haa ia au i ta tatou mau pure ma te haere e haamatau i te taata ta tatou i faaino. Ma te na reira, e haapii tatou no nia ia ˈna. E nehenehe tatou e titau manihini ia ˈna no te poro aore ra no te tamaa na muri ia tatou. Ia ite maitai tatou i to ˈna tupuraa, e nehenehe ïa tatou e pee i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu ma te imi i te maitai i roto ia ˈna. Ma te na reira, te faaroo nei tatou i te faaueraa a te Tiai mamoe maitai ia faaea i te haava.

18. E nafea tatou e faaroo ai i te reo o te Tiai mamoe maitai?

18 Mai te mau mamoe e faaroo ra i te reo o to ratou tiai, e faaroo te mau pǐpǐ a Iesu i to ˈna reo. Ia tutava tatou i te faaea i te haapeapea rahi no te mau mea materia e i te haava ia vetahi ê, e haamaitai mai Iehova e Iesu ia tatou. Tei roto anei tatou i te “nǎnǎ iti” aore ra i te “mamoe ê atu,” e tamau anaˈe i te faaroo i te reo o te Tiai mamoe maitai. (Luka 12:32; Ioa. 10:11, 14, 16) I roto i to muri mai tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou e piti haapiiraa ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave.

HIMENE 101 E haa anaˈe ma te auhoê

^ A parau ai Iesu e faaroo ta ˈna mau mamoe i to ˈna reo, te auraa ïa e e faaroo ta ˈna mau pǐpǐ i ta ˈna mau haapiiraa e e faaohipa ratou i te reira i roto i to ratou oraraa. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou e piti haapiiraa a Iesu, ia faaea i te haapeapea rahi i te pae materia e ia faaea i te haava ia vetahi ê. E hiˈopoa mai tatou e nafea ia faaohipa i ta ˈna aˈoraa i roto i to tatou oraraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua ere te taeae i ta ˈna ohipa e aita ta ˈna moni i navai no te aupuru i to ˈna utuafare e e titauhia ia ˈna ia imi i te tahi atu fare. Ia ore o ˈna e haapao maitai, e nehenehe o ˈna e haapeapea rahi a fifi atu ai to ˈna auhoaraa e o Iehova.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua mairi te hora o te putuputuraa a tae mai ai te taeae. Tera râ, te itehia ra o ˈna i roto i te tahi atu mau tupuraa, te faatupu ra o ˈna i te mau huru maitatai a poro ai i te vahi taata, a tauturu ai i te hoê ruhiruhia e a tamâ ˈi i te aua o te Piha a te Basileia.