ALATIKE AKO 50
Kotou Fakalogo Ki Te Meʼa ʼAe Neʼe Akoʼi Atu e Sesu
“ʼE natou fakalogo anai ki toku leʼo.”—SOA. 10:16.
KATIKO 3 Ko Toku Malohiʼaga, Taku ʼAmanakiʼaga, Toku Falanakiʼaga
TE ʼU MANATU FAKANOUNOU *
1. He koʼe neʼe fakatatau e Sesu ʼana tisipulo ki he ʼu ovi?
NEʼE fakata e Sesu ia ia ki he tagata tauhi ovi mo ʼana tisipulo ki he ʼu ovi. (Soa. 10:14) Neʼe ko he fakata lelei. ʼE iloʼi e te ʼu ovi tanatou tagata tauhi ovi pea mo fakalogo ki tona leʼo. Neʼe fakatokagaʼi e te tagata taka mamata ia te faʼahi ʼaia: “Neʼe matou fia puke he ʼata ʼo te ʼu ovi pea neʼe matou pauʼi ke fakaovi mai. Neʼe mole natou fakaovi mai koteʼuhi ʼe mole natou iloʼi ʼomatou leʼo. Fokifa pe kua fakaovi mai te kiʼi tamasiʼi tagata, ʼo pauʼi natou pea neʼe natou muliʼi ia ia.”
2-3. (1) Neʼe fakaha feafeaʼi e te ʼu tisipulo ʼa Kilisito ʼe natou fakalogo ki tona leʼo? (2) Kotea ʼae ka tou vakaʼi anai ʼi te alatike ʼaeni pea mo ʼae ka hoa mai?
2 Ko te aluʼaga ʼae neʼe sio ki ai te tagata taka mamata ʼe ina fakamanatuʼi mai te ʼu palalau ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo ʼana tisipulo. Neʼe ina ui fenei: “ʼE natou fakalogo anai ki toku leʼo.” (Soa. 10:16) Kae kua nofo nei ia Sesu ʼi te lagi. ʼE tou fakalogo feafeaʼi anai ki ai? Kapau ʼe tou fia fakalogo ki totatou Pule, ʼe tonu ke tou maʼuliʼi te ʼu meʼa ʼae neʼe ina akoʼi mai.—Mat. 7:24, 25.
3 ʼI te alatike ʼaeni pea mo ʼae ka hoa mai, ʼe tou vakaʼi anai ʼihi koga neʼe akoʼi mai e Sesu. ʼE tou vakaʼi anai neʼe kole mai e Sesu ke tou tuku ʼihi koga kae ke tou fai ʼihi atu koga. ʼE tou vakaʼi muʼa ia faʼahi ʼe lua neʼe kole mai e Sesu ke mole tou fai.
‘TUKU TAKOTOU HOHA FAU’
4. Ia Luka 12:29, kotea ʼae ʼe feala ke tou “hoha fau” ki ai?
4 Lau ia Luka 12:29. Neʼe ui age e Sesu ki ʼana tisipulo ke ‘tuku tanatou hoha fau’ ki te ʼu koloa fakamalama. ʼE tou iloʼi ko te ʼu tokoni ʼa Sesu ʼe fakapotopoto pea mo totonu. ʼE tou fia maʼuliʼi kae ʼe mole faigafua tuʼumaʼu. Kotea tona tupuʼaga?
5. He koʼe ʼe hoha fau ʼihi ki te ʼu koloa fakamalama?
5 Ko ʼihi ʼe natou hoha fau ki te ʼu koloa fakamalama, ohage ko te meʼa kai, mo te ʼu meʼa laofi pea mo te nofoʼaga. ʼE lagi natou maʼuʼuli ʼi he fenua ʼe faigataʼa te maʼu ai ʼo he gaue. Pea ʼe faigataʼa ai te maʼu ʼo te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga ki ʼonatou famili. ʼE lagi kua mate ia ia ʼae neʼe gaue ʼi te famili. Ko ʼihi kua natou mavae mai tanatou gaue peʼe mole kei ʼi ai hanatou foʼi falā ʼuhi ko te taʼi mahaki ko te Kolonavilusi. (Ekl. 9:11) Kapau ʼe tou tau mo te taʼi faigataʼaʼia ʼaia, ʼe tou lava mulimuli feafeaʼi ki te tokoni ʼa Sesu ʼae ke tuku tatatou hoha fau?
6. Kotea ʼae neʼe hoko ʼi te tahi ʼaho ki te apositolo ko Petelo?
6 ʼI te tahi ʼaho, neʼe alu ia te apositolo ko Petelo pea mo te ʼu apositolo ʼi he vaka, ʼi te koga Tai ʼo Kalilea. Neʼe to ai he tuʼani matagi pea natou sisio ai kia Sesu ʼe haʼele mai ʼi te fuga tai. Neʼe ui fenei e Petelo: “ʼAliki, kapau ko koe, fakatotonu mai ke au alu atu ʼi fuga tai.” ʼI te hili ʼo tona fakaafe e Sesu ke “alu” age, “neʼe hifo leva ia Petelo ʼi te vaka ʼo haʼele ʼi te fuga tai ʼo alu kia Sesu.” Pea kotea ʼae neʼe hoko ki muli age? “ʼI tana tokagaʼi te malohi ʼo te matagi, neʼe mataku ai. Pea ʼi tana kamata mou, neʼe kalaga fenei: ‘ʼAliki, haofaki au!’” Neʼe faoʼi atu aipe e Sesu tona nima ʼo haofaki ia ia. Neʼe feala ke haʼele ia Petelo ʼi te fuga tai kae hou koteʼuhi neʼe haga sio kia Sesu. Kae ʼi te temi pe ʼae neʼe sio ai ia Petelo ki te lalahi ʼo te matagi, neʼe mataku mo lotolotolua, ʼo tupu ai tana kamata mou.—Mat. 14:24-31.
7. Kotea te ako ʼe tou taʼofi mai te faʼifaʼitaki ʼa Petelo?
7 Kotea te ako ʼe tou taʼofi mai ia Petelo? Neʼe hifo ia Petelo mai te vaka pea neʼe haʼele ʼi te fuga tai, neʼe mole manatu ia ʼe mataku anai ʼi te lalahi ʼo te matagi pea mo kamata mou. Neʼe fia haʼele pe ia ʼi te fuga tai ʼo alu kia Sesu. Neʼe mole haga sio kia Sesu kae neʼe tokaga ia ki te lalahi ʼo te matagi. Ia ʼaho nei, ʼe ʼaoga ke tou maʼu te tui moʼo tauʼi te ʼu fihifihia, ohage pe ko Petelo neʼe ʼaoga ke tui ke feala hana haʼele ʼi te fuga tai. ʼE tonu ke tou haga manatu kia Sehova pea mo ʼana fakapapau. Kapau ʼe tou fai feia, ʼe hoko atu anai tatatou malolohi ʼi te faʼahi fakalaumalie. Tatau aipe pe ʼe kotea te ʼu faigataʼaʼia ʼe tou tau anai mo ia, ʼe tonu ke tou haga manatu kia Sehova pea mo manatuʼi ʼe feala ke tokoni mai. Kotea ʼae ʼe tonu ke tou fai?
8. Kotea ʼae ʼe feala ke tokoni mai ke ʼaua naʼa tou hoha fau ki te ʼu koloa fakamalama?
8 Kapau ʼe tou fia tuku tatatou hoha fau, ʼe tonu ke tou falala kia Sehova. Kotou manatuʼi neʼe fakapapauʼi mai e tatatou Tamai ko Sehova, ʼe ina foaki mai anai ia te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga mai mo kapau ʼe tou fakamuʼamuʼa ia ia ʼi totatou maʼuli. (Mat. 6:32, 33) Neʼe ina fakahoko tuʼumaʼu tana fakapapau. (Tet. 8:4, 15, 16; Pes. 37:25) Kapau ʼe tokaga ia Sehova ki te ʼu manulele pea mo te ʼu fisiʼi teu, ʼe mole tonu ke tou hoha fau ki te meʼa kai mo te meʼa laofi. (Mat. 6:26-30; Flp. 4:6, 7) ʼE ʼoʼofa te ʼu matuʼā ʼi ʼanatou fanau, ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo tanatou tokakaga kia natou pea mo foaki age te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia natou. ʼO toe feia mo Sehova, ʼe ʼofa ʼi tana hahaʼi, ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo tana tokaga kia natou ʼi te faʼahi fakasino. Koia, tou falala kia Sehova ʼe tokaga anai kia tatou.
9. Kotea ʼae neʼe hoko ki he taumatuʼa? Pea kotea te ako ʼe tou taʼofi mai ai?
9 Tou vakaʼi pe ʼe tokaga feafeaʼi anai ia Sehova kia tatou ʼi te faʼahi fakasino. ʼE ko he taumatuʼa ʼe gaue ki te selevisi temi katoa. Neʼe nā olo hola katoa ʼo kumi he ʼu tuagaʼane mai te nofoʼaga ʼo natou ʼae ʼe feholaki mai he tahi fenua ke natou olo ʼo fono. Neʼe fakamatala fenei e te tehina: “ʼI te hili ʼo te fono, neʼe ma fakaafe te ʼu tuagaʼane ke matou kakai, kae neʼe mole ʼi ai he meʼa kai ʼi fale.” Kotea ʼae neʼe fai e te taumatuʼa? Neʼe ui fenei e te tehina: “ʼI tamatou tau atu ki fale, neʼe tuku mai te ʼu foʼi kato meʼa kai ʼi te gutu matapa. Neʼe mole ma iloʼi pe ko ai ʼae neʼe haʼu mo ia. Neʼe tokaga ia Sehova kia matou.” Ki muli age, neʼe mate ia te motoka ʼo te taumatuʼa. Neʼe ʼaoga kia naua ki te faifakamafola, kae neʼe mole ʼi ai hanā foʼi falā moʼona faʼu ʼaki. Neʼe nā ʼave ai tanā motoka ke faʼu. Pea neʼe hu ake te tagata ʼo ui age: “ʼE ʼa ʼai te motoka ʼaeni?” Pea neʼe tali age e te tehina ko tana motoka kae ʼe mate. Pea neʼe ui fenei age e te tagata: “ʼE mole kovi ia, ʼe lolotoga kumi nei e toku ʼohoana te taʼi motoka ʼaeni mo tona lanu ʼaeni. ʼE kolua fakatau fia takolua motoka?” Neʼe maʼu feʼauga e te tehina tana foʼi falā moʼo toʼo ʼaki te tahi motoka. Pea neʼe ina ui fenei: “Neʼe ma fiafia ʼosi. Neʼe ma iloʼi neʼe tokoni mai ia Sehova.”
10. He koʼe ʼe fakalotomalohiʼi tatou ia Pesalemo 37:5 ke ʼaua naʼa tou hoha fau ki te ʼu koloa fakamalama?
10 Ka tou fakalogo kia Sesu pea mo tou tuku tatatou hoha fau ki te ʼu koloa fakamalama, ʼe tou tui papau ʼe foaki mai anai e Sehova ia te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia tatou. Pesalemo 37:5; 1 Pet. 5:7) Kotou tokagaʼi te ʼu aluʼaga ʼae ʼi te palakalafe 5. Neʼe lagi fakaʼaogaʼi e Sehova te pule famili peʼe ko totatou patolo ke ina foaki mai ia te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia tatou. Kapau ʼe mole kei lava tokaga te pule famili ki tona kiʼi famili, peʼe mole kei ʼi ai hatatou gaue, ʼe tou tui papau ʼe tokaga anai ia Sehova kia tatou. Tou vakaʼi te tahi age faʼahi ʼe kole mai e Sesu ke tou tuku.
(Lau ia“TUKU TAKOTOU FAKAMAU”
11. Kotea ʼae ʼe kole mai e Sesu ke tou fai ia Mateo 7:1, 2? Pea he koʼe ʼe faigataʼa?
11 Lau ia Mateo 7:1, 2. Neʼe iloʼi e Sesu ʼe heʼe haohaoa te tagata pea ʼi ʼihi temi ʼe faifatufatu. Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo tana ʼui fenei: “Tuku takotou fakamau.” ʼE tonu ke tou faiga ke tou tuku tatatou fakamauʼi ʼotatou tehina mo tuagaʼane. Kae ʼi ʼihi temi ʼe faigataʼa. Kapau ʼe tou tokagaʼi ʼe tou faifatufatu tuʼumaʼu, kotea ʼae ʼe tonu ke tou fai? ʼE tonu ke tou fakalogo kia Sesu mo tou faiga ke tuku tatatou fakamau.
12-13. Neʼe feafeaʼi te faʼahiga sio ʼa Sehova ki te Hau ko Tavite? Pea he koʼe ʼe tonu ke tou metitasio ki te faʼifaʼitaki ʼo Sehova?
12 ʼE tonu ke tou metitasio ki te faʼifaʼitaki ʼo Sehova. ʼE ina tokagaʼi tafito te ʼu kalitate ʼa te hahaʼi. Neʼe ina fai feia ki te Hau ko Tavite ʼae neʼe ina fai he ʼu agahala mamafa. Ohage la, neʼe tono mo Pate-Sepa pea mo fakatotonu ke matehi mo tona ʼohoana. (2 Sam. 11:2-4, 14, 15, 24) Neʼe mamahi ai ia Tavite ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼae neʼe ina fai, mo ina fakamamahiʼi ai mo tona famili pea mo tona tahi ʼu ʼohoana. (2 Sam. 12:10, 11) ʼI te tahi ʼaho, neʼe fakatotonu e Tavite ke tohi ia te kaugā malie ʼo te foʼi tau ʼo Iselaele kae neʼe mole fakatotonu age e Sehova ke ina fai. Neʼe ina fakaha ʼe mole falala kia Sehova. Neʼe lagi fiafia ki te ʼu meʼa ʼae neʼe ina fai pe neʼe lagi falala ki tana foʼi kautau. Neʼe kotea ʼona ʼu fua? Neʼe mamate mahaki ai te toko 70 000.—2 Sam. 24:1-4, 10-15.
13 Ka na pau la neʼe kotou maʼuʼuli ʼi Iselaele ʼi te temi ʼaia, kotea anai takotou manatu ʼo ʼuhiga mo Tavite? ʼE lagi kotou manatu anai neʼe mole tuha mo te fakamolemole ʼa Sehova. Kae neʼe mole manatu feia ia Sehova. Neʼe manatuʼi e Sehova, ko Tavite neʼe ko he tagata agatonu talu mai fualoa pea neʼe sio neʼe fakahemala moʼoni. Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo te fakamolemole ʼa Sehova ki ʼana agahala mamafa. Neʼe iloʼi e Sehova ʼe ʼofa moʼoni ia Tavite ia ia pea neʼe ina fia fai ia te meʼa ʼae ʼe totonu. ʼE tonu ke tou fiafia ʼi te kumi e totatou ʼAtua ia te meʼa ʼae ʼe lelei ia tatou.—1 Hau 9:4; 1 Klk. 29:10, 17.
14. Kotea ʼae ʼe feala ke tokoni ki te kau Kilisitiano ke tuku tanatou fakamauʼi niʼihi?
14 Kapau ʼe agalelei ia Sehova ki te hahaʼi heʼe haohaoa, ʼe tonu mo tatou ke tou agalelei ki ʼihi pea mo tou tokagaʼi ʼonatou kalitate. ʼE faigafua ia te tokagaʼi ʼo te ʼu vaivaiʼaga ʼo ʼihi ʼo tou palalauʼi. Kae ko ʼae ʼe manatu ohage ko Sehova, ʼe feala ke ina tokagaʼi te ʼu vaivaiʼaga ʼo ʼihi kae hoko atu tana felogoi lelei mo natou. Ko te foʼi taimani ʼae ʼe heʼeki fakamaʼa ʼe mole faʼa matalelei, kae ko te tagata ʼae ʼe poto ʼe mole ina tokagaʼi pe anai tona heʼeki fakamaʼa kae ʼe sio ia ki tona maʼuhiga moka kua fakamaʼa mo fakagigila. ʼE tonu ke tou faʼifaʼitakiʼi ia Sehova mo Sesu, ʼe tonu ke fakalaka tatatou sio ʼi te meʼa ʼae ʼe ha ki tuʼa kae ke tou tokagaʼi te ʼu kalitate matamatalelei ʼo ʼihi.
15. He koʼe ʼe tonu ke tou faiga ke tou mahino ki te aluʼaga ʼo ʼihi?
15 ʼE moʼoni ʼe tonu ke tou tokagaʼi tafito te ʼu kalitate ʼo ʼihi, kae kotea te tahi faʼahi ʼe tonu ke tou fai ke ʼaua naʼa fefeka fau tatatou fakamauʼi natou? Kotou fakakaukauʼi tonatou maʼuli. Tou toʼo he faʼifaʼitaki. ʼI te tahi ʼaho, ʼi te fale lotu, neʼe sio ia Sesu ki te fafine vitua masiva ʼe ina ʼai te ʼu kiʼi foʼi piesi ʼe lua ʼe mole faʼa maʼuhiga ki te puha meʼa ʼofa. Neʼe mole ui fenei e Sesu: “He koʼe neʼe mole ina ʼai fakalahi?” Neʼe mole tokagaʼi tafito e Sesu te lahi ʼo te meʼa ʼofa ʼae neʼe foaki e te fafine vitua, kae neʼe ina fakakaukauʼi te tupuʼaga ʼo tana fai ia te faʼahi ʼaia. Pea neʼe ina vikiʼi koteʼuhi neʼe ina fai pe te meʼa ʼae neʼe ina lavaʼi.—16. Kotea te ako ʼe tou taʼofi mai te aluʼaga ʼae neʼe hoko kia Veronica?
16 Ke tou mahino pe koʼe ʼe ʼaoga ke tou iloʼi te aluʼaga ʼo ʼihi, tou vakaʼi te aluʼaga neʼe hoko ki te tuagaʼane ʼe higoa ko Veronica. ʼI tana kokelekasio, neʼe ʼi ai he faʼe ʼe ina taupau tokotahi tana kiʼi tama. Neʼe ui fenei e Veronica: “Neʼe nā totō ʼi te ʼu fono pea mo te faifakamafola. Koia neʼe au fakamauʼi naua. Ki muli age, neʼe au faifakamafola mo te faʼe ʼaia. Neʼe ina fakamatala mai te ʼu fihifihia ʼe tau mo ia mo tana kiʼi tama, ʼae ʼe mahaki ʼulu. Neʼe faiga ke ina maʼu te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia
naua ʼi te faʼahi fakasino pea mo nā nonofo malolohi ʼi te faʼahi fakalaumalie. ʼI ʼihi ʼaho, ka mahaki tana kiʼi tama, neʼe tonu ia ke alu ʼo fono ʼi te tahi age kokelekasio.” Pea neʼe hoko atu fenei e Veronica: “Neʼe hoki au tokagaʼi ai neʼe mole faigafua ki ai. ʼE au leleiʼia pea mo fakaʼapaʼapaʼi ia te tehina ʼaia ʼuhi ko ʼana faiga ʼae ke tauhi kia Sehova.”17. Ia Sakopo 2:8, kotea ʼae ʼe tonu ke tou fai?
17 Kotea ʼae ʼe tonu ke tou fai mo kapau neʼe tou fakamauʼi he tehina peʼe ko he tuagaʼane? Tou manatuʼi, ʼe tonu ke tou ʼoʼofa ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane. (Lau ia Sakopo 2:8.) ʼE tonu ke tou toe faikole fakamalotoloto kia Sehova ke tokoni mai ke tuku tatatou fakamau. ʼE feala ke tou olo ʼo palalau mo ia ʼae neʼe tou fatufatuʼi. ʼE feala ai ke tou mahino lelei ki tona aluʼaga. ʼE feala ke tou kole age ke tou kaugā faifakamafola mo ia peʼe tou fakaafe ia ia ke tou kakai. Kapau ʼe tou faiga ke tou iloʼi lelei totatou tehina, ʼe tou faʼifaʼitakiʼi ai ia Sehova mo Sesu ʼo tou tokagaʼi ia te meʼa ʼae ʼe lelei ia ia. Kapau ʼe tou fai feia, ʼe tou fakaha ai ʼe tou fakalogo kia Sesu ʼae neʼe ina fakatotonu mai ke tuku tatatou fakamau.
18. ʼE tou fakaha feafeaʼi anai ʼe tou fakalogo ki te leʼo ʼo Sesu?
18 ʼE fakalogo te ʼu ovi ki te leʼo ʼo tanatou tagata tauhi ovi. Pea ʼe toe fakalogo te ʼu tisipulo ʼa Sesu ki tona leʼo. Kapau ʼe tou faiga ke tuku tatatou hoha fau ki te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia tatou ʼi te faʼahi fakasino, pea mo tuku tatatou fakamauʼi niʼihi, ʼe tapuakiʼi anai e Sehova mo Sesu ʼatatou faiga. Pe ʼe tou kau ki te “kiʼi faga ovi” peʼe ko “ʼihi atu ovi,” ʼe tonu ke tou haga fakalogo ki te leʼo ʼo te tauhi ovi lelei. (Luka 12:32; Soa. 10:11, 14, 16) ʼI te alatike ʼae ka hoa mai, ʼe tou vakaʼi anai ia faʼahi ʼe lua neʼe ui e Sesu ki ʼana tisipulo ke natou fai.
KATIKO 101 Tou Gaue ʼi Te Logo Tahi
^ pal. 5 Neʼe ui e Sesu ʼe fakalogo anai ʼana ovi ki tona leʼo. Ko tona fakaʼuhiga ʼe fakalogo anai ʼana tisipulo ki ʼana akonaki pea mo natou maʼuliʼi. ʼI te alatike ʼaeni, ʼe tou vakaʼi anai ia faʼahi maʼuhiga ʼe lua neʼe akoʼi mai e Sesu. Neʼe ina akoʼi mai ke tuku tatatou hoha fau ki te ʼu koloa fakamalama pea mo tuku tatatou fakamauʼi niʼihi. ʼE tou vakaʼi anai pe ʼe feafeaʼi hatatou maʼuliʼi te ʼu tokoni ʼaia.
^ pal. 51 FAKAMATALA ʼO TE ʼU PĀKI: Ko he tehina ʼe mole kei ʼi ai hana gaue, ʼe mole kei ʼi ai hana foʼi falā maʼa tona famili pea ʼe ina kumi hona nofoʼaga. ʼE lagi tuʼania ʼo mole kei ina fakamuʼamuʼa ia Sehova ʼi tona maʼuli.
^ pal. 53 FAKAMATALA ʼO TE ʼU PĀKI: Ko he tehina ʼe haʼu tauhala ki te fono. Kae ʼe ʼi ai ʼona kalitate maʼuhiga, koteʼuhi ʼe faifagonogono faigamalie, mo tokoni ki he tahi kua matuʼa pea mo kau tuʼumaʼu ki te fakamaʼa ʼo te Fale Fono.