Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 51

A tamau i te “faaroo ia ˈna”

A tamau i te “faaroo ia ˈna”

“O ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia, ta ˈu i mauruuru roa. A faaroo ia ˈna.”—MAT. 17:5.

HIMENE 54 “Teie te eˈa”

HAAPOTORAA *

1-2. (1) Eaha tei faauehia i na aposetolo e toru a Iesu e eaha ta ratou i rave? (2) Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

 I MURI aˈe i te oroa Pasa, tei nia Petero, Iakobo e Ioane i te hoê mouˈa teitei a ite ai ratou i te hoê orama faahiahia mau. Ua faahuru-ê-hia Iesu i mua ia ratou. “Ua anaana to ˈna mata mai te mahana e ua anaana to ˈna ahu mai te maramarama.” (Mat. 17:1-4) I muri aˈe, faaroo atura na aposetolo e toru i te reo o te Atua i te parauraa: “O ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia, ta ˈu i mauruuru roa. A faaroo ia ˈna.” (Mat. 17:5) I te roaraa o to ratou oraraa, ua faaroo mau iho â ratou ia Iesu. E pee anaˈe i to ratou hiˈoraa!

2 I roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, ua ite mai tatou e no te faaroo ia Iesu e titauhia ia faaea i te rave i te tahi mau ohipa. I roto râ i teie, e hiˈo mai tatou e piti ohipa ta Iesu e titau mai ra ia rave tatou.

“A TOMO NA TE UPUTA PIRIHAO”

3. Ia au i te Mataio 7:13, 14, eaha te titauhia ia tatou ia rave?

3 A taio i te Mataio 7:13, 14. I roto i tera mau irava, ua faahiti Iesu e piti uputa e aratai ra i e piti eˈa: Mea “aano” hoê e mea “ôaôa” te tahi. E piti anaˈe eˈa, aita ˈtu! E titauhia ia feruri maitai eaha te eˈa ta tatou e maiti i te rave. Hoê anaˈe hoi eˈa te aratai ra i te ora mure ore!

4. Eaha te eˈa “aano”?

4 E titauhia ia taa maitai ia tatou i te mau taa-ê-raa i rotopu i na eˈa. Mea rahi te taata e haere nei na te eˈa “aano,” mea ohie hoi ia na nia ˈtu i te haere. Ma te peapea, mea rahi te maiti ra i te vai noa i nia i tera eˈa e i te pee i te huru o te nahoa. Aita râ ratou i ite o Satani to muri i tera eˈa e te aratai ra oia ia ratou i te haamouraa.—Kor. 1, 6:9, 10; Ioa. 1, 5:19.

5. Eaha te mau tutavaraa ta vetahi i rave ia itehia mai ia ratou i te eˈa “ôaôa”?

5 Area te eˈa “ôaôa,” aita i rahi te taata o te ite atu i te reira. No te aha? Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ara i te mau peropheta haavare. (Mat. 7:15) E rave rahi tausani haapaoraa te parau nei tei ia ratou ra te parau mau. Ua vare roa e mirioni taata i ta ratou mau haapiiraa hape, ua painu roa te rahiraa a faaea ˈtu ai i te imi i te eˈa e aratai ra i te ora. E nehenehe râ teie eˈa e itehia mai. Ua parau Iesu: “Ia haapao noa outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ïa outou na ˈu, e e ite outou i te parau mau e na te parau mau e faatiamâ ia outou.” (Ioa. 8:31, 32) Aita outou i pee hanoa i te nahoa, ua imi râ outou i te parau mau. Haamata ˈtura outou i te haapii i te parau a te Atua, ta ˈna e titau mai ra ia outou e ua faaroo outou i te mau haapiiraa a Iesu. Hau atu â, te titau ra Iehova ia outou ia haapae i te mau haapiiraa e te mau oroa a te mau haapaoraa hape. Ua ite atoa outou e ere roa ˈtu i te mea ohie ia rave i te mau tauiraa i roto i to outou oraraa ia au i to Iehova hinaaro. (Mat. 10:34-36) Noa ˈtu râ, ua tutava outou i te rave i teie mau tauiraa no to outou here e hinaaro e faaoaoa i to outou Metua i te raˈi. Papu maitai, ua oaoa mau to ˈna aau!—Mas. 27:11.

A TAMAU I TE HAERE NA NIA I TE EˈA ÔAÔA

E tauturu te mau aˈoraa e aratairaa a Iehova ia tatou ia faaea noa i nia i te eˈa “ôaôa” (A hiˈo i te paratarafa 6-8) *

6. Eaha te tauturu mai ia tamau i te haere na nia i te eˈa ôaôa? (Salamo 119:9, 10, 45, 133)

6 I teie nei tei nia tatou i te eˈa ôaôa, e nafea râ ia tamau i te haere na nia i tera eˈa? Teie te tahi hiˈoraa, i te tahi mau fenua te vai ra te hoê patu na te hiti o te purumu ôaôa o te mouˈa. Ua tuuhia teie patu i reira no te paruru i te feia e tere ra na nia i tera purumu e ia haere afaro noa ratou. Aita te taata e tere ra na nia i tera purumu e amuamu no tera patu! E au te mau ture aveia a Iehova i teie patu. E paruru ta ˈna mau ture aveia ia tatou e e tauturu atoa ia tatou ia haere afaro noa na nia i te eˈa ôaôa.—A taio i te Salamo 119:9, 10, 45, 133.

7. E nafea te feia apî ia hiˈo i te eˈa ôaôa?

7 E te feia apî, te manaˈo ra anei outou i te tahi taime e mea etaeta roa te mau ture aveia a Iehova? Ta Satani ïa e hinaaro ia manaˈo outou. Te hinaaro ra o ˈna ia pee outou i te feia e haere ra na nia i te eˈa aano. Ia hiˈohia ˈtu mea oaoa roa to ratou oraraa. Te hinaaro ra o ˈna ia manaˈo outou mea haumani roa to outou oraraa ia faaauhia i te oraraa o vera ma, to outou anei mau hoa haapiiraa aore ra te feia i nia i te natirara. Te hinaaro nei Satani ia manaˈo outou e te opani ra te mau ture aveia a Iehova ia outou ia oaoa. * A haamanaˈo maitai râ, aita Satani e hinaaro ra ia ite te feia e haere ra na nia ra i te eˈa aano eaha te tiai mai ra ia ratou i te pae hopea. Area Iehova, te faataa maitai ra o ˈna eaha te oraraa oaoa ta outou e fanaˈo ia tamau outou i te haere na nia i te eˈa ôaôa e aratai ra i te ora.—Sal. 37:29; Isa. 35:5, 6; 65:21-23.

8. Eaha ta te feia apî e haapii mai i te hiˈoraa o Tama?

8 E te feia apî, e haapiiraa faufaa roa ta outou e nehenehe e huti mai i te hiˈoraa o to tatou taeae apî o Tama. * Ua faahepo to ˈna mau hoa haapiiraa ia ˈna ia rave i te peu taotoraa tia ore. Ua faataa o ˈna te pee ra te mau Ite no Iehova i te mau ture aveia Bibilia teitei i roto i to ratou oraraa. Faahepo atura vetahi mau potii ia ˈna ia taoto ia ratou. Ua mau papu râ Tama i mua i tera faahemaraa! E ere tera anaˈe ta ˈna i faaruru. Te na ô ra Tama: “Ua faahepo mai to ˈu mau orometua ia haere i te haapiiraa teitei no te riro ei taata faaturahia e no te fanaˈo i te hoê oraraa maitai.” Eaha tei tauturu ia Tama ia ore e hema? Te parau ra oia: “Ua faatupu vau i te auhoaraa piri roa e te mau taeae e tuahine o ta ˈu amuiraa e ua riro roa mai ratou ei fetii no ˈu. Ua haamata atoa vau i te faahohonu atu â i ta ˈu haapiiraa Bibilia. I reira to ˈu papu-roa-raa tei roto vau i te parau mau. Faaoti papu atura vau e tamau i te tavini ia Iehova!”

9. Eaha te titauhia ia tatou no te tamau i te haere na nia i te eˈa ôaôa?

9 Te hinaaro ra Satani ia faarue tatou i te eˈa e aratai ra i te ora a pee atu ai i te nahoa e haere ra na nia i te eˈa aano o te aratai ra “i te haamouraa.” (Mat. 7:13) Ia tamau râ tatou i te haere na nia i te eˈa ôaôa, e titauhia ia faaroo noa tatou ia Iesu e ia papu ia tatou e parururaa te reira no tatou. I teie nei, e hiˈo mai tatou eaha ˈtu â ta Iesu e titau mai ra ia rave tatou.

IA HAU ORUA TO OE TAEAE

10. Ia au i te Mataio 5:23, 24, eaha ta Iesu e titau mai ra ia rave tatou?

10 A taio i te Mataio 5:23, 24. Te faataa ra Iesu i te hoê tupuraa faufaa roa no te mau ati Iuda tei faaroo ia ˈna. A feruri na i te hoê o ratou i te hiero, ua ineine oia i te horoa i ta ˈna tusia animara i te tahuˈa ra. I tera râ taime, haamanaˈo aˈera oia ua inoino to ˈna taeae ia ˈna, vaiiho atura oia i ta ˈna tusia i mua i te fata e haere ihora e farerei i to ˈna taeae. No te aha? No te mea e titauhia ia ˈna ia rave i te hoê mea faufaa roa hou a pûpû ai i te ô na Iehova. Ua faataa maitai Iesu: “Ia hau orua [to taeae] na mua e hoˈi mai ai oe e pûpû i ta oe ô.”

A pee i te hiˈoraa o Iakoba tei faaite i te haehaa no te faaau i te hau i to ˈna taeae (A hiˈo i te paratarafa 11-12) *

11. Eaha ta Iakoba i rave ia hau raua Esau?

11 E haapiiraa faufaa roa ta tatou e huti mai no nia i te faatupuraa i te hau ia hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o te patereareha Iakoba. I muri aˈe e 20 matahiti i rapae i te fenua i fanauhia ˈi oia, ua faaue Iehova ia ˈna na roto i te hoê melahi ia hoˈi i to ˈna fenua. (Gen. 31:11, 13, 38) Tera râ, te vai ra te hoê fifi. I hinaaro na Esau, to ˈna taeae matahiapo, e haapohe ia ˈna. (Gen. 27:41) “Riaria roa ihora Iakoba e ahoaho roa ihora” a manaˈo ai e inoino rahi to Esau ia ˈna. (Gen. 32:7) Eaha ïa ta Iakoba i rave ia hau raua to ˈna taeae? Na mua roa, ua pure rahi o ˈna ia Iehova. I muri iho, ua pûpû oia i te ô e rave rahi na Esau. (Gen. 32:9-15) I te pae hopea, farerei atura raua e faaite ihora Iakoba e te faatura ra o ˈna ia Esau. Tipapa ihora o ˈna i raro i te fenua e hitu taime! Ma te haehaa e te faatura, ua faaau Iakoba i te hau i to ˈna taeae.—Gen. 33:3, 4.

12. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iakoba?

12 E haapiiraa faufaa roa ta tatou e huti mai no nia i te huru raveraa a Iakoba hou o ˈna a farerei tino ai ia Esau. Ma te haehaa, ua ani oia i te tauturu a Iehova e ua rave iho â o ˈna mai ta ˈna i parau i roto i ta ˈna pure ma te pee maite i te mau taahiraa no te faaau i te hau i to ˈna taeae. A farerei ai raua, aita Iakoba i faahapa ia Esau ma te parau na vai te hape. Ta ˈna fa, ia hau raua to ˈna taeae. E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Iakoba?

A FAAAU I TE HAU IA VETAHI Ê

13-14. Ia inoino te hoê hoa Kerisetiano ia tatou, eaha te mea tia ia rave?

13 Ia hinaaro tatou e haere na nia i te eˈa e aratai ra i te ora, e mea tia ïa ia vai hau noa tatou e to tatou mau taeae. (Roma 12:18) E nafea râ tatou a ite ai ua inoino te hoê hoa Kerisetiano ia tatou? Mai ia Iakoba, e ani anaˈe ia Iehova ia haamaitai i ta tatou mau tutavaraa ia faaau tatou i te hau e to tatou taeae aore ra tuahine.

14 Mea faufaa atoa ia rave i te taime no te hiˈopoa faahou ia tatou iho. E nehenehe tatou e uiui: ‘Ua ineine anei au i te faahaehaa ia ˈu, i te tatarahapa e i te faaau i te hau? Eaha to Iehova e to Iesu huru ia rave au i te taahiraa matamua no te faaau i te hau i to ˈu taeae aore ra to ˈu tuahine?’ Maoti te reira, e faaroo tatou ia Iesu e ma te haehaa, e haere tatou e farerei i to tatou hoa Kerisetiano a faaau atu ai i te hau e o ˈna. A na reira ˈi, e pee tatou i te hiˈoraa o Iakoba.

15. E nafea te aratairaa itehia i roto i te Ephesia 4:2, 3 e tauturu ai ia tatou ia faaau i te hau i to tatou taeae?

15 A feruri na, ahani aita Iakoba i faaite i te haehaa a farerei ai i to ˈna taeae! Papu, aita teie fifi e faaafarohia! Mea tia ia faaite i te haehaa ia haere tatou e faaau i te hau i to tatou taeae. (A taio i te Ephesia 4:2, 3.) Te na ô ra te Maseli 18:19: “Mea etaeta aˈe te hoê taeae tei inoino i te tahi oire tei auahia i te patu. E te vai ra te tatamaˈiraa mai te auri tarava o te uputa o te tahi pare.” Ia tatarahapa tatou ma te haehaa, e nehenehe te reira e tauturu i te taata e inoino ra ia tatou ia faaau i te hau ia tatou.

16. Eaha te titauhia ia tatou ia haapao maitai e no te aha?

16 E haapao maitai atoa tatou i ta tatou huru paraparau e te mau taˈo ta tatou e faahiti. Ua ineine anaˈe tatou, e haere tatou e farerei i to tatou taeae tei inoino ia tatou no te faaau i te hau ia ˈna. I te omuaraa, e faahiti paha o ˈna i te mau parau mauiui. Oioi roa paha tatou i te riri e te hinaaro e faahapa ˈtu. Eita roa ˈtu râ te reira e tauturu ia tatou ia faaau i te hau i to tatou taeae. A haamanaˈo, mea faufaa aˈe ia hau orua to oe taeae i te imiraa na vai te hape.—Kor. 1, 6:7.

17. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Gilbert?

17 Teie te hiˈoraa o taeae Gilbert. Ua tupu te fifi i rotopu ia ˈna e ta ˈna tamahine, ua tutava noa râ o ˈna i te faatupu i te hau. Te na ô ra oia: “I te roaraa e piti matahiti, ua tamata vau i te faaafaro i teie fifi ia piri faahou mâua.” Eaha ˈtu â ta Gilbert i rave? Te na ô ra oia: “I te mau taime atoa e paraparau ai au i ta ˈu tamahine, e pure au ia Iehova e e parau vau ia ˈu iho, ‘Eiaha e riri ia iria mai o ˈna i nia ia oe! Ia ineine noa oe i te faaore i te hapa.’ Ta ˈu fa, ia hau mâua ta ˈu tamahine.” Eaha tei tupu i muri aˈe? Te parau ra Gilbert: “I teie mahana, oaoa iti rahi to ˈu ua hoˈi mai te hau i roto i to ˈu utuafare e ua hoê faahou matou!”

18-19. Eaha te rave ia ite tatou e ua inoino te hoê hoa Kerisetiano ia tatou e no te aha?

18 Eaha ïa te rave ia ite outou e ua inoino te hoê hoa Kerisetiano ia outou? A pee i te aratairaa a Iesu, a faaau i te hau. A pure ia Iehova e a ani i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia outou ia faaau i te hau. A na reira ˈi, e oaoa outou e e haapapu outou e te faaroo ra outou ia Iesu.—Mat. 5:9.

19 Auê tatou i te mauruuru ia Iehova i te horoaraa mai i te mau aratairaa papu na roto ia Iesu Mesia, “te upoo o te amuiraa.” (Eph. 5:23) Mai te aposetolo Petero, Iakobo e Ioane, e faaoti papu anaˈe i te “faaroo” ia Iesu. (Mat. 17:5) Ua ite mai tatou e nafea ia faaau i te hau i te hoê hoa Kerisetiano tei inoino ia tatou. Ma te na reira, e mau papu tatou i nia i te eˈa e aratai ra i te ora e e oaoa tatou i teie nei â e a muri noa ˈtu!

HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa

^ Te titau mai ra Iesu ia tatou ia tomo na te uputa pirihao e aratai ra i te ora. Oia atoa ia faatupu i te hau e to tatou mau taeae e tuahine. Eaha râ te nehenehe e tapea ia tatou ia pee i ta Iesu aˈoraa e e nafea ïa tatou?

^ A hiˈo i te buka rairai Pahonoraa i na 10 uiraa ta te taurearea e uiui nei, i te uiraa 6: “E nafea i mua i te faaheporaa?” e te hohoˈa papaihia A patoi i te faaheporaa a te mau hoa! i nia i te reni jw.org. (A pata i nia HAAPIIRAA BIBILIA > TAUREAREA.)

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ia faaea noa tatou i nia i te eˈa “ôaôa,” e paruru Iehova ia tatou i te mau hohoˈa faufau, te mau peu taotoraa tia ore e te mau faaheporaa i te fare haapiiraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: No te faaau i te hau i to ˈna taeae o Esau, ua tipapa Iakoba e rave rahi taime i mua ia ˈna.