Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 51

Cadi gusaana de gucaʼdiáganu laabe

Cadi gusaana de gucaʼdiáganu laabe

«Ndiʼ nga Xiiñeʼ ni nadxieeʼ; ni rusiecheʼ naa. Lagucaadiaga laa» (MAT. 17:5).

CANCIÓN 54 «Guzá lu neza stiʼ Jiobá»

NI ZAZÍʼDINU *

1, 2. a) ¿Xi mandatu gucuaa chonna apóstol stiʼ Jesús ne xi bíʼnicaʼ? b) ¿Xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

DESPUÉ de Pascua stiʼ iza 32, biiyaʼ apóstol Pedro, Santiago ne Juan ti visión ni guizáʼ bidxagayaacaʼ lu ti dani nasoo zándaca gaxha de dani Hermón, bidxaa modo rihuinni Jesús nezalúcabe. Biblia ná: «Bizaaniʼ lú casi gubidxa, ne bizaaniʼ xhaba casi biaaniʼ» (Mat. 17:1-4). Binadiaga ca apóstol que guníʼ Dios: «Ndiʼ nga Xiiñeʼ ni nadxieeʼ; ni rusiecheʼ naa. Lagucaadiaga laa» (Mat. 17:5). Pur modo bibani guionnaʼ apóstol biʼyaʼ visión que la? bisihuínnicaʼ dxandíʼ peʼ rucaadiágacaʼ Jesús ne laanu laaca racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stícabe.

2 Lu artículo ni gudiʼdiʼ ca bizíʼdinu pa dxandíʼ rucaʼdiáganu Jesús la? caquiiñeʼ gusaana de gúninu caadxi cosa. Ne lu artículo riʼ zadúʼyanu chupa cosa ni guníʼ Jesús caquiiñeʼ gúninu.

«LAGUIUU RA PUERTAʼ NABÉʼ»

3. Pur ni ná Mateo 7:13, 14, ¿xi caquiiñeʼ gúninu?

3 (Biindaʼ Mateo 7:13, 14). Racá ridúʼyanu guníʼ Jesús nuu chupa puertaʼ ne cada tobi de laani ziné laanu lu gadxé gadxé neza. Nuu chupa si neza, tobi ca «xilaga» ne stobi ca «nabéʼ». Cada tobi de laanu caquiiñeʼ guni decidirnu pa neza chuunu. Laani nga decisión jma risaca ni naquiiñeʼ guicaanu purtiʼ pur laani zanda guicaanu guendanabani ni qué zaluxe.

4. ¿Ximodo nusiéneluʼ naca neza «xilaga» ni guníʼ Jesús?

4 Caquiiñeʼ guiénenu gadxé peʼ guiropaʼ neza riʼ. Neza «xilaga» ca nga neza ra zeʼ stale purtiʼ fácil para sácabe luni. Triste ni purtiʼ stale tu laa qué riná guiree de lu neza ca tisi zeʼ stale binni luni, qué rudiicabe cuenta pa Binidxabaʼ nga racalaʼdxiʼ chécabe lu neza riʼ purtiʼ zineni laacabe lu guendaguti (1 Cor. 6:9, 10; 1 Juan 5:19).

5. ¿Xi huayuni chupa chonna hermanu para bidxélacaʼ neza ni nabéʼ ne para ganda sacaʼ lu ni yaʼ?

5 Guníʼ Jesús de ti neza «xilaga» ne guniʼbe de sti neza gadxé peʼ laani nga neza «nabéʼ» ne ná Jesús huaxiéʼ tu ridxela ni. ¿Xiñee yaʼ? Galán guidúʼyanu ni guníʼ Jesús lu sti versículo ca, purtiʼ racá gúdxibe laanu chuʼnu cuidadu né ca falsu profeta (Mat. 7:15). Según caadxi cálculo ni huayaca, nuu mil de religión ne stale de laacaʼ nacaʼ rusiidicaʼ ni dxandíʼ. Pur guiráʼ religión ni nuu riʼ stale binni maʼ qué gápacaʼ gana guyúbicaʼ Dios ne ruchenda ca religión riʼ laacabe ne maʼ qué lica rúnicabe stipa guyúbicabe neza ni ziné lu guendanabani. Peru zanda guidxélacabe neza ca purtiʼ Jesús peʼ guníʼ: «Pa qué guixéletu de ni rusiideʼ, dxandíʼ peʼ discípulo stinneʼ laatu; zunibiaʼtu ni dxandíʼ, ne zuni ni dxandíʼ riʼ laatu libre» (Juan 8:31, 32). Galán qué ninándaluʼ neza ra zeʼ guiráʼ binni ca, sínuque biyúbiluʼ ni dxandíʼ. Bizulú biʼniʼ estudiar chaahuiluʼ Stiidxa Dios para guiziidiluʼ xi rinábabe laanu gúninu ne bicaadiágaluʼ guiráʼ ni rusiidiʼ Jesús. Guzéʼtenu ti ejemplu, biziidiluʼ qué riuulaʼdxiʼ Jehová chinándanu ni rusiidiʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne gusaanaʼ de chuʼnu lu ca saa o ca costumbre stiʼ ca binni ni qué runibiáʼ Dios, laaca bidiiluʼ cuenta nuu tiru cadi fácil diʼ nga gúninu ni rinabaʼ Jehová laanu ne gusaananu ca cosa ni qué riuuláʼdxibe guninu (Mat. 10:34-36). Zándaca guca nagana para lii gúniluʼ guiráʼ cambiu riʼ lu xpídaluʼ, peru cumu nadxiiluʼ Bixhózeluʼ ni nuu guibáʼ la? bíʼniluʼ stipa chuuláʼdxibe ni rúniluʼ. Guyuu seguru guizáʼ cusiécheluʼ Jehová nagasi (Prov. 27:11).

XI GÚNINU PARA GUIAANANU LU NEZA NI NABÉʼ

Racané ca conseju ne ca ley stiʼ Dios laanu para cadi guireʼnu lu neza «nabéʼ». (Biiyaʼ párrafo 6 hasta 8). *

6. Casi ná Salmo 119:9, 10, 45 ne 133, ¿xi zacané laanu guiaananu lu neza ni nabéʼ?

6 Yanna, pa maʼ ziuunu lu neza ni nabéʼ riʼ yaʼ? ¿Xi zanda gúninu para cadi guireʼnu de lu ni yaʼ? Quíxhenu ti ejemplu, ndaaniʼ caadxi guidxi guiráʼ carretera ni nabéʼ ni nuu lu dani rucaacabe ti barrera de guiibaʼ guidubi naca guriani para gápani binni zigusá carru. Racané barrera de guiibaʼ riʼ para cadi guidxíñacabe ruaa barranca o para cadi guiábacabe ndaaniʼ barranca ca. Cadi dxandíʼ nin ti binni zigusá carru riníʼ xiñee rucaacabe barrera de guiibaʼ riʼ racá la? Bueno, guiráʼ ley stiʼ Jehová ni zeeda lu Biblia la? zeeda gácani casi barrera de guiibaʼ ca, riquiiñeni para gacaneni laanu cadi guireʼnu de lu neza nabéʼ ca (biindaʼ Salmo 119:9, 10, 45, 133).

7. ¿Xiñee galán neza nabéʼ riʼ para ca joven?

7 Laatu ca joven, ¿ñee runi sentirtu nuu biaje rucueezaʼ ca ley stiʼ Jehová laatu de gúnitu stale cosa la? Nga peʼ nga ni racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquetu, racaláʼdxibe gúʼyaluʼ ni runi ca ni zeʼ lu neza xilaga ne gúʼyaluʼ galán modo raca divertircaʼ. Racaláʼdxibe gucaabe lii guiníʼ íqueluʼ qué raca divertirluʼ casi ca compañeru de ra scuela stiluʼ o casi ca binni ni ruuyaluʼ lu internet ne racaláʼdxibe guiníʼ íqueluʼ cayaxha ca ley stiʼ Jehová lii stale cosa galán. * Peru cadi guiaandaʼ lii qué lica racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guʼyaʼ ca ni zeʼ lu neza xilaga riʼ xi cabeza laacaʼ ra riluxe ni. Peru Jehová maʼ biluíʼ lii xi zacaa ca ni guiaana lu neza ni ziné lu guendanabani (Sal. 37:29; Is. 35:5, 6; 65:21-23).

8. ¿Xi zanda gusiidiʼ ejemplu stiʼ Olaf ca joven?

8 Biiyaʼ xi rusiidiʼ ni bizaaca ti joven láʼ Olaf lii. * Guizáʼ racalaʼdxiʼ ca compañeru de scuela que gucaacaʼ laabe gápabe relación sexual, ora bisiénebe laacaʼ runi ca testigu stiʼ Jehová stipa pur guibánicaʼ casi ná ca norma moral ni zeeda lu Biblia la? stale de ca dxaapahuiiniʼ ni rinebe scuela que gudxítecaʼ ti apuesta para gúʼyacaʼ tu gusaba laabe ti gápanebe laacaʼ relación sexual, peru qué ñúnibe ni ná ca joven que neca despué gucaláʼdxirucaʼ nucaacaʼ laabe ñúnibe xcaadxi cosa. Laabe nabe: «Guizáʼ bicaa ca maestru que iqueʼ ñaaʼ universidad purtiʼ zaqué nga nácabe zusisaca binni naa ne gúdxicabe naa pa qué guneʼ ni la? qué ziuu dxi gacaʼ ti binni risaca». ¿Xi bíʼnibe para cadi gúnibe ni ná ca binni que yaʼ? Laabe nabe: «Biyubeʼ caadxi buen amigu ndaaniʼ congregación, beeda gácacabe casi familia stinneʼ, sti cosa ni bineʼ nga qué nusaanaʼ de ñapaʼ estudiu personal stinneʼ. Ra jma ziyuneʼ estudiar jma gucaneni naa chuaaʼ seguru caziideʼ ni dxandíʼ ne gucaneni naa quixheʼ iqueʼ guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová».

9. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu pa qué racaláʼdxinu guireʼnu de lu neza ni nabéʼ?

9 Racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guireʼnu de lu neza ni ziné de lu guendanabani ne chuunu neza zeʼ guiráʼ binni guidxilayú lu neza xilaga ni ziné lu guendaguti (Mat. 7:13). Peru pa qué gusaana de gucaʼdiáganu Jesús ne guidúʼyanu rapa neza ni nabéʼ ca laanu la? qué zaréʼdinu de luni. Yanna guidúʼyanu sti cosa ni guníʼ Jesús caquiiñeʼ gúninu.

«BIʼNIʼ CHAAHUIʼ GUENDANAGANA NÁPATU»

10. Pur ni ná Mateo 5:23, 24, ¿xi guníʼ Jesús caquiiñeʼ gúninu?

10 (Biindaʼ Mateo 5:23, 24). Lu ca versículo riʼ caníʼ Jesús de ti cosa nabé risaca runi ca judíu ni cucaadiaga laa. Guiníʼ íquenu nuu ti judíu ndaaniʼ templu ne mayaca gudiibe sacerdote que manihuiiniʼ zinebe para sacrificiu, peru pa óraque guietenaláʼdxibe cadxiichiné bíʼchibe laabe la? naquiiñeʼ gusaanabe manihuiiniʼ que raqué ne chebe. ¿Xiñee yaʼ? Nuu xa sti cosa jma risaca que gudii tuuxa ti sacrificiu para Jehová. Bueno, Jesús guníʼ: «Primeru biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana nápatu».

Guca Jacob humilde ne biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana napané biʼchiʼ, ¿zinándanu ejemplu stibe la? (Biiyaʼ párrafo 11 ne 12). *

11. ¿Xi biʼniʼ Jacob para biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana napané Esaú?

11 Zanda guizíʼdinu modo guni chaahuinu xiixa guendanagana ora guidúʼndanu xi bizaaca lu xpida Jacob. Dxi bisaa Jacob 20 iza de nabeza ndaaniʼ sti guidxi, biquiiñeʼ Dios ti ángel para guiniʼné laabe ne gabi laabe guibiguétabe (Gén. 31:11, 13, 38). Peru nápabe ti guendanagana, gucalaʼdxiʼ Esaú, bíʼchibe ni jma huaniisi, ñuuti laabe (Gén. 27:41). Guizáʼ bidxibi Jacob ne guyuu xizaa purtiʼ guníʼ ique nanaláʼdxiruʼ biʼchiʼ laa (Gén. 32:7). ¿Xi biʼniʼ Jacob para guni chaahuiʼ guendanagana napané biʼchiʼ que yaʼ? Primé, biʼniʼ orarbe Jehová de guidubi ladxidoʼbe. Guiropa, biseendabe ti regalu naroʼbaʼ para Esaú (Gén. 32:9-15). Ne guionna, dxi bidxaaga Jacob Esaú la? laa nga guzániruʼ ne bisisaca Esaú. Bizuxhíbibe nezalú Esaú, cadi ti biaje ni chupa, sínuque hasta gadxe biaje. Bisihuinni Jacob humilde laa ne napa respetu, purtiʼ biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana napané biʼchiʼ (Gén. 33:3, 4).

12. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Jacob laanu?

12 Zanda guizíʼdinu ti cosa nabé risaca ora guidúʼyanu ximodo guca preparar Jacob ante guiniʼné biʼchiʼ ne ximodo guníʼnebe laa. Primé, gunábabe Jehová né stale humildad para gacané laabe. Despué, bíʼnibe ni gunábabe lu oración stibe, ne bíʼnibe guiráʼ ni nuu lu nabe para cadi tíndenebe Esaú ora gúʼyabe laa. Ne dxi maʼ biiyabe laa la? qué nidinde dxiidxanebe laa para guihuinni tu laa napa razón. Ni cá íquebe nga guni chaahuibe guendanagana napanebe bíʼchibe. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe yaʼ?

XIMODO GUNI CHAAHUINU GUENDANAGANA NAPANENU TUUXA

13, 14. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu pa maʼ bininanu ti xpinni Cristu?

13 Cumu ziuunu lu neza ni ziné lu guendanabani la? racaláʼdxinu chuʼ ca hermanu stinu tobi si (Rom. 12:18). Yanna, ¿xi caquiiñeʼ gúninu pa gudiʼnu cuenta maʼ bininanu ti xpinni Cristu yaʼ? Cásica Jacob, guni orarnu Jehová de guidubi ladxidoʼno ne guinábanu laa uguu ndaayaʼ stipa ni gúninu pur guni chaahuinu guendanagana napanenu tuuxa.

14 Ne sti cosa, naquiiñeʼ cueenu tiempu para guidúʼyanu ximodo nuunu. Guzéʼtenu ti ejemplu, zanda guiníʼ íquenu: «¿Ñee nuaaʼ dispuestu gusabaʼ iqueʼ, guinabaʼ gutiidiláʼdxicabe naa ne guneʼ chaahueʼ guendanagana napaniáʼ tuuxa la? ¿Ximodo zuni sentir Jehová ne Jesús pa naa peʼ guyubeʼ modo guneʼ chaahueʼ guendanagana napaniáʼ ti hermanu o ti hermana yaʼ?». Ora guiníʼ íquenu ca pregunta ca, zacanécani laanu gucaʼdiáganu Jesús ne guidxíñanu né stale humildad ca hermanu stinu para guni chaahuinu ca guendanagana napanenu laacaʼ. Zanda gacané ejemplu stiʼ Jacob laanu gúninu ni.

15. ¿Ximodo racané ca diidxaʼ ni zeeda lu Efesios 4:2, 3 laanu para guni chaahuinu xiixa guendanagana napanenu tuuxa hermanu?

15 ¿Xi rábitu nizaaca pa ñaca né diidxaʼ naduxhuʼ niniʼné Jacob Esaú yaʼ? Zándaca gadxé modo niluxe ni. Zaqueca nga laanu, pa chuunu para guinínenu ti hermanu ne ziguni chaahuinu ti guendanagana la? caquiiñeʼ gúninu ni né diidxaʼ nadóʼ (biindaʼ Efesios 4:2, 3). Proverbios 18:19 ná: «Qué zanda guidxíñacabe ti binni cadxiichi, cásica qué zanda guiuu tuuxa ndaaniʼ ti guidxi nadipaʼ ne zeeda gaca ca pleitu ca naguidxi casi ti puertaʼ stiʼ ti guidxi nadipaʼ». Ora né diidxaʼ nadóʼ guinábanu gutiidiláʼdxicabe laanu la? zeeda gaca ni casi «llave» ni guxhélenenu puertaʼ stiʼ «guidxi nadipaʼ» que.

16. ¿Xi caquiiñeʼ guiníʼ íquenu ne xiñee?

16 Laaca galán cueenu tiempu dede ante para guiníʼ íquenu xi gábinu hermanu ni gucaná ca ne ximodo guininu. Ora maʼ nuunu listu la? caquiiñeʼ guidxíñanu laabe, peru para gusiándanu ca herida ni nápabe. Zándaca ora guzulunu gábibe laanu xiixa ni qué chuuláʼdxinu. Peru gúninu huantar, cadi guidxiichinu ne cadi gacaláʼdxinu gusihuínninu laanu nga nápanu razón, pacaa la? qué zacanenu chuʼnu tobi si. Cadi guiaandaʼ laanu, jma risaca nga guni chaahuinu guendanagana napanenu tuuxa hermanu o hermana que guidúʼyanu tu biʼniʼ ni jneza o tu qué ñuni ni jneza (1 Cor. 6:7).

17. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Gilbert lii?

17 Guidúʼyanu xi guiráʼ biʼniʼ ti hermanu láʼ Gilbert para biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana gupané tuuxa. Laabe guniʼbe: «Guizáʼ gupaʼ stale guendanagana né ti familia stinneʼ. Bisaaʼ jma de chupa iza de cayuneʼ stipa pur guinieniáʼ laabe né diidxaʼ nadóʼ ne guinidu xi peʼ nga bizaaca para ganda chuʼdu tobi si sti biaje». ¿Xiruʼ bíʼnibe yaʼ? Laabe nabe: «Ante guinieniáʼ laabe la? bineʼ oración ne gucaʼ preparar dede ante para cadi gunenaʼyaʼ laabe pa gábibe naa xiixa ni qué chuulaʼdxeʼ. Napaʼ xidé chuaaʼ listu para guneʼ perdonar. Biziideʼ cadi naquiiñeʼ gusihuinneʼ naa nga napaʼ razón ne bieneʼ obligación stinneʼ nga guneʼ stipa chuʼ paz entre laadu». ¿Ximodo beeda guiluxe ni yaʼ? Sicaríʼ ná Gilbert: «Yanna maʼ nexhedxí ladxiduáʼ purtiʼ galán modo racaʼ llevar guiráʼ ca binni ni nuu ndaaniʼ familia stinneʼ».

18, 19. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu pa maʼ bininanu tuuxa, ne xiñee?

18 Yanna yaʼ, ¿xi caquiiñeʼ gúninu pa gudiʼnu cuenta maʼ bininanu ti xpinni Cristu yaʼ? Gúninu ni biʼniʼ mandar Jesús laanu, guni chaahuinu guendanagana ca. Guinínenu Jehová de laani ne guinábanu laabe espíritu santu stibe para gacané laanu guni chaahuinu guendanagana ca. Pa gúninu ni la? ziuʼnu nayecheʼ ne zusihuínninu cucaʼdiáganu Jesús (Mat. 5:9).

19 Guizáʼ rudiʼnu xquixe peʼ Jehová purtiʼ riquiiñebe Jesucristu para guni dirigir laanu né stale guendarannaxhii ne purtiʼ laa nga «xaíque stiʼ ca xpinni» (Efes. 5:23). Cásica biʼniʼ apóstol Pedro, Santiago ne Juan, laanu laaca caquiiñeʼ quixhe íquenu gucaʼdiáganu Jesús (Mat. 17:5). Maʼ bidúʼyanu chupa chonna cosa ni zanda gúninu para guni chaahuinu guendanagana napanenu tuuxa hermanu ni bininanu. Ne pa qué guireʼnu de lu neza nabéʼ ni ziné lu guendanabani la? zacaanu stale ndaayaʼ nagasi ne zabáninu nayecheʼ para siempre.

CANCIÓN 130 Guizíʼdinu gutiidiláʼdxinu

^ párrafo 5 Cayabi Jesús laanu guiuʼnu neza ra puertaʼ ni nabéʼ stiʼ neza ni ziné laanu lu guendanabani ne guni chaahuinu ca guendanagana napanenu ca hermanu stinu. ¿Xii nga ca guendanagana ni zándaca guidxaagalunu ora gacaláʼdxinu gúninu ni guníʼ Jesús ne ximodo zanda gudxíʼlunu ca ni yaʼ?

^ párrafo 7 Biiyaʼ ni ná folletu 10 pregunta ni runi ca joven, pregunta 6 ni láʼ: «Ximodo guneʼ huantar presión de grupu», ne videu ni láʼ Cadi chinándaluʼ lu xtoo binni, ni zeeda lu sección «Pizarra animada», lu www.pr418.com (guyé ra ná CA NI RUSIIDIʼ BIBLIA > CA JOVEN).

^ párrafo 8 Ma bidxaa lá caadxi binni.

^ párrafo 56 NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Pa qué guireʼnu de lu neza, «nabéʼ», ni napa barrera de guiibaʼ ni cudii Jehová laanu la? qué ziábanu lu ca peligru stiʼ pornografía, qué zadxaaganu binni inmoral ne qué zudiʼnu lugar gucaacabe laanu chuunu universidad ne gácani ni jma risaca lu xpídanu.

^ párrafo 58 NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Para ganda guni chaahuiʼ Jacob ti guendanagana la? bizuxíbibe stale biaje nezalú bíʼchibe Esaú.