Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

ARTICOLO STUDIOSCHE 8

‘Bucurin o ilo’ le sfaturi cai des-le?

‘Bucurin o ilo’ le sfaturi cai des-le?

„O uleio hai i tămâia bucurin o ilo; sa cadea cherel iech guglo amal cai del iech sfato anda ilo.” (PROV. 27:9)

GHILI 102 ‘Te ajutisaras codolen cai sile covle’!

SO VA DICHAIA *

1, 2. So sichilea iech phral anda sar trebun te aven dine le sfaturi?

 BUT BĂRȘA mai anglal, dui phure de congregație găle ca iech phei cai ci mai jialas ca le întruniri. Iech andal phure citisardea lache chichiva versetea anda chichi de importanto si te jial ca le întruniri. O phral pachiaia că zuriarde la pheia tha, cana vo hai ocoaver phral tiliarenas, i phei phendea lenghe: „Tumen nici na jianen prin so nachav!”. Le phrala dine-la sfaturi bi te pușen-la mai anglal prin so pharimata nachelas. Anda codoia, i phei pachiaia că le sfaturi ci sas lașe anda late.

2 Cana gândil-pe parpale, o phuro cai citisardea le versetea phenel: „Cana așundem-la, mai anglal pachiaiem că i phei ci sicadea amenghe pachiv. Tha, pala codoia, dem mânri sama că gândisardem-ma numai ca le versetea cai trebulas te citisarav-le, ando than te gândiv-ma ca mânri phei hai ca le pușimata cai avileas mișto te șioav-le lache, sar avelas: «Prin so pharimata nachlean? Sar daisaras te ajutisaras-tu?»”. Anda cadai experiența o phuro de congregație sichilea vareso cuci, hai aghies, vo silo iech păstorii cai hachiarel le phralen, hai jianel sar te ajutil-le.

3. Con daștil te del sfaturi?

3 Sar păstori, le phuren silen i buchi te den sfaturi atunci cana trebul. Cu sea cadala, poiechdata, vi aver jene andai congregația trebun te den sfaturi. Sar exemplo, iech phral sau iech phei daștilas te del iech sfato bazome pi Biblia ieche amalesche. (Ps. 141:5; Prov. 25:12) Le pheia mai phure ‘daștinas te den sfato codolenghe mai tărne’ anda mai but buchia, sar avenas codola sicade ando Tit 2:3-5. Hai si ciaces, că le dada trebun te den butivar sfaturi lenghe șiavenghe. Cadea că, chiar cana cado articolo si mai but andal phure de congregație, le sicaimata anda leste sile lașe anda savore. Mai dur, va avela te dichas sar daisaras te das lașe sfaturi cai zuriaren le phralen te cheren so si mișto hai cai ‘bucurin o ilo’. (Prov. 27:9)

4. Ca so pușimata va avela te arachas răspunso ande cado articolo?

4 Ande cado articolo, va avela te arachas o răspunso ca le ștar pușimata cai aven: 1) So si ande amaro ilo cana das sfaturi?, 2) Trebul ciaces dino o sfato?, 3) Con trebul te del o sfato? hai 4) Sar daisaras te das sfaturi lașe?

SO SI ANDE AMARO ILO?

5. Sostar si mișto ca iech phuro de congregație te dichel so si ande lesco ilo cana del iech sfato? (1 Corinteni 13:4, 7)

5 Le phure de congregație iubin penghe phralen hai pheian. Poiechdata, von sicaven penghi iubirea cana den sfato ieche phralesche cai silo pașă te cherel iech greșeala. (Gal. 6:1) Cu sea cadala, mai anglal ca iech phuro te del iech sfato, trebul te dichel chichiva andal buchia cai o apostolo Pavel phendea-le anda i iubirea. „I iubirea jianel te ajucărel hai sili lași. … Nachel părdal sea-l buchia, pachial sea-l buchia, ajucărel sea-l lașe buchia, așel zurali angla sea-l buchia.” (Citisar 1 Corinteni 13:4, 7.) Cana citil cadal versetea hai gândil-pe lende, cadaia va ajutila le phures de congregație te dichel so si ande lesco ilo cana del o sfato hai te cherel cadaia pherdo iubirea. Dacă codo casche si dino o sfato dichel că o phuro camel numai lesco miștimos, daștil-pe că vo va camela te așunel o sfato hai te lel-pe pala leste. (Rom. 12:10)

6. So exemplo lașio mechlea amenghe o apostolo Pavel?

6 O Pavel cărdea mișto peschi buchi sar phuro. Sar exemplo, vo ci încărdea-pe parpale te del sfaturi le phralenghe anda Tesalonic, cana trebuisadea te cherel cadai buchi. Cu sea cadala, andel lila cai scriisardea-le caring le tesaloniceni, o Pavel așardea-le mai anglal anda i lași buchi cai cherenas-la anda ilo, hai vi anda codoia că denas penghi zor te jian angle, sa cadea vo dichlea so viața phari îngărenas hai că von ci mechenas-pe andel zumaimata. Vo chiar phendea lenghe că sas-le iech exemplo anda le coaver creștini. Chichi de zuriarde sas lenghe ile cana așunde sar așardea-le o Pavel. (1 Tes. 1:3; 2 Tes. 1:4) Catar dichiol-pe că o Pavel iubilas ciaces pesche phralen. (1 Tes. 1:8, 9) Anda codoia, vo daisardea te del sfaturi lașe ande le dui lila cai scriisardea-le caring le creștini anda Tesalonic. (1 Tes. 4:1, 3-5, 11; 2 Tes. 3:11, 12)

7. Sostar daștil-pe ca chichiva te na camen te așunen le sfaturi cai si lenghe dine?

7 So daștilas te întâmplol-pe cana ci das iech sfato cadea sar trebul? Iech phuro cai siles experiența phenel: „Chichiva phrala ci camen te așunen o sfato cai si lenghe dino, na anda codoia că o sfato si nasul, tha anda codoia că ci sas-lo dino anda ilo”. So hachiaras catar? Le sfaturi arăsăn mai sigo ando ilo cana sile dine andai iubirea, na cana sam holiarde.

TREBUL CIACES DINO O SFATO?

8. So trebul te pușel-pe iech phuro caște hachiarel dacă trebul te del iech sfato?

8 Le phure de congregație ci trebunas te sighiaren te den sfaturi. Angla so te del iech sfato, iech phuro trebulas te pușel-pe: „Trebul ciaces te phenav vareso? Jianav ciaces că codo jeno cărdea vareso nasul? Sicavel i Biblia că so cărdea si nasul andel iacha le Iehovasche? Sau so alosarel te cherel na-i so avelas te alosarav me te cherav?”. Le phure sicaven goghiaverimos, cana ci ‘sighiaren te den duma’. (Prov. 29:20) Cana o phuro ci jianel dacă trebulas te del iech sfato, daștilas te del duma avere phureia caște hachiarel dacă si iech baza biblico te avel dino o sfato. (2 Tim. 3:16, 17)

9. So sichioas catar o Pavel anda sar dea sfaturi anda o hureaimos hai sar trebulas te sicavel de avreal iech creștino? (1 Timotei 2:9, 10)

9 Te dichas iech exemplo. Iech phuro de congregație daștilas te avel îngrijorime anda sar iech phral sau phei hureavel-pe sau cherel pesche bal. Vo daștilas te pușel-pe: „Si vroiech baza biblico caște dav duma leia?”. Anda codoia că ci camel te phenel so pachial vo, daștilas te del duma ieche avere phureia sau ieche phraleia zuralo spiritualo. Von daștinas te dichen ande iech than so phendea o Pavel anda o hureaimos hai anda sar trebul te sicavas de avreal. (Citisar 1 Timotei 2:9, 10.) O Pavel sicadea chichiva principii, anda sar trebulas te hureavel-pe iech creștino. Amaro hureaimos trebul te avel șucar, te sicavel că si amen iech goghi sastevesti hai te na anel lajiav pe amaro Del. O Pavel ci cărdea reguli anda so daisaras te phiravas hai so nici. Vo jianelas că fiesavo creștino daștilas te alosarel so te phiravel, chichi timpo lesco hureaimos ci avelas contra so sicavelas i Biblia. Cadea că, caște jianen dacă trebun te den sfaturi varecasche, le phure trebun te dichen dacă o hureaimos cai alosardea-les sicavel că siles iech goghi sastevesti sau sicavel baricanimos.

10. So trebul te încăras andi goghi cana dichas so alosaren te cheren aver phrala?

10 Trebul te hachiaras că dui phrala zurale spiritualo, daștin te alosaren te cheren diferime le buchia, tha cadaia ci sicavel că iech anda lende cărdea so si mișto hai ocoaver nici. Ci trebul te cheras le phralen te len-pe pala so pachias amen că si mișto sau nasul. (Rom. 14:10)

CON TREBUL TE DEL O SFATO?

11, 12. Dacă trebul te del iech sfato, so trebul te pușel-pe iech phuro hai sostar?

11 Dacă dichiol-pe claro că trebul te avel dino iech sfato, o pușimos si con trebul te del-les. Mai anglal te del iech sfato iecha pheiache cai si măritime sau ieche țâne șiavorresche, iech phuro trebul te del duma codoleia cai si o șăro la familiaco, cai daștilas te alosarel te sfătuil vo pesca familia. * Sau o șăro la familiaco daștilas te camel te avel vi vo code cana o phuro del o sfato. Hai, poiechdata si mai mișto ca iech phei mai phuri te del sfaturi iecha pheiache mai tărni.

12 Si vi iech aver buchi ca savi iech phuro trebul te gândil-pe. Vo daștilas te pușel-pe: „Som me o mai lașio jeno te dav o sfato sau avelas mai ușoro anda codo cai așunel-les te primil-les dacă avelas dino aver varecastar?”. Sar exemplo, daștil te avel mai ușoro anda varecaste cai pachial că silo mai tele sar aver dacă o sfato silo dino ieche phurestar cai nachlea vi vo prin cadaia. Daștil-pe că cado phuro hachiarel-les mai mișto hai so phenel arăsăl mai sigo ando ilo le phralesco. Cu sea cadala, sea le phure de congregație trebun te zuriaren hai te ajutin penghe phralen hai pheian te cheren le paruimata cai trebun, cadea sar sicavel i Biblia. Cadea că, si zurales importanto ca o sfato te avel dino chiar cana le phure nachle sau nici prin sa codoi situația.

SAR DAISARAS TE DAS SFATURI LAȘE?

Sostar trebun te aven le phure ‘gata te așunen’? (Dich le paragrafea 13, 14)

13, 14. Sostar si mișto ca iech phuro de congregație te așunel angla so te del duma?

13 Așun angla so te des duma. Iech phuro cai camel te del sfaturi varecasche trebulas te pușel-pe: „So mai jianav anda mânro phral? Savi mai si leschi viața? Nachlea prin pharimata anda save me ci jianav? So trebul-les o mai but acana?”.

14 O principio anda Iacov 1:19 si zurales lașio anda codola cai den sfaturi. O Iacov scriisardea: „Orisavo manuș trebul te avel gata te așunel, te na sighiarel te del duma, te na holiarel-pe sigo”. Iech phuro daștilas te pachial că hachiarel prin so nachel iech phral, tha chiar cadea si? Andel Proverbe 18:13 phenel-pe: „Dacă varecon del duma angla so te așunel, si iech dilimos hai iech lajiav anda leste”. O mai mișto avelas ca o phuro te pușel catar codo jeno prin so nachel, cadea că, vo trebul mai anglal te așunel angla so te del duma. Te anas amenghe amintea so sichilea o phuro de congregație anda savo deam duma co începuto le articolosco. Vo hachiardea că, ando than te del duma mai anglal anda le versetea cai pregătisardea-le, avileas mișto te pușel la pheia: „Prin so pharimata nachlean? Sar daisaras te ajutisaras-tu?”. Dacă le phure de congregație cheren penghe timpo te jianen prin so nachen lenghe phrala hai pheia, va jianena sar te zuriaren-le hai te aven pașa lende.

15. Sar daștin le phure te len-pe pala o principio anda Proverbe 27:23?

15 Prinjiar mișto i turma. Cadea sar dichleam co începuto, caște del-pe iech lașio sfato trebul mai but sar te citin-pe chichiva versetea sau te phenen-pe chichiva buchia cai daștin te aven cărde. Amare phrala hai pheia trebun te dichen că duchal-ame anda lende, că hachiaras-le hai că camas te avas pașa lende caște zuriaras-le. (Citisar Proverbe 27:23.) Le phure de congregație trebun te den penghi zor te aven lașe amala penghe phralența.

So va ajutila ieche phures te del mai ușoro sfaturi? (Dich o paragrafo 16)

16. So va ajutila le phuren te den sfaturi lașe?

16 Le phure de congregație ci trebun te phiraven-pe cadea sar cana ci cheren penghi buchi anda ilo, hai te den duma le phralența numai cana trebul te den-le iech sfato sau dacă cărde vareso nasul. Tha von den duma butivar lența hai sicaven că duchal-le anda lende cana nachen prin zumaimata. Iech phuro cai siles experiența phendea: „Dacă cheres cadea, arăsăs te aves lengo amal, hai cana va trebula te des-le iech sfato, va avela tuche but mai ușoro”. Sa cadea, codo casche si dino o sfato va camela mai but te așunel-les hai te lel-pe pala leste.

Sostar trebul ca iech phuro te avel răbdătorii hai lașio cana del sfaturi? (Dich o paragrafo 17)

17. Cana trebul vi mai but ca iech phuro de congregație te avel răbdătorii hai lașio?

17 Av răbdătorii hai lașio. Iech phuro de congregație trebul te avel răbdătorii hai lașio vi mai but codoleia cai sas lesche dino iech sfato hai ci camel te lel-pe pala leste hai te cherel so phenel i Biblia. Vo trebul te lel sama te na holiarel-pe atunci cana iech phral sau phei ci camel te așunel lesco sfato. I Biblia phendea de mai anglal anda o Isus: „Vo ci va nichearela i trestia phaghi hai ci va mudarela o fitilo cai thuvarel”. (Mat. 12:20) Cadea că, ande lesche manghlimata, o phuro daștilas te manghel le Iehovas te binecuvântil codoles casche sas dino iech sfato hai te ajutil-les te hachiarel sostar trebuisardea te avel lesche dino, hai vi sar daștil te șiol-les ande pesco ilo. Trebul te nachel mai but timpo ca o phral savesche sas dino o sfato te gândil-pe ca so sas lesche phendo. Dacă o phuro silo răbdătorii hai lașio, codo casche sas dino o sfato ci va gândila-pe ca o modo sar sas dino, tha va încărela ande peschi goghi o sfato. Si ciaces, o sfato trebul te avel dino de fiesavi data anda o Cuvânto le Devlesco.

18. a) So ci trebul te bâstras andal sfaturi? b) Cadea sar dichiol-pe andi imaginea catar o chenarii, anda so den duma le dada?

18 Țârde sicaimata anda che greșeli. Anda codoia că sam imperfecți, ci daisaras te cheras ande iech modo perfecto so dichleam ande cado articolo. (Iac. 3:2) Cana va avela te cheras greșeli, te das amari zor te sichioas vareso anda lende. Dacă amare phrala hai pheia va dichena că iubisaras-le anda ilo, daștil-pe că va iertina-ame mai sigo cana va avela te cheras sau te phenas vareso so holiarel-le. (Dich o chenarii „ Ajutorii andal dada”.)

SO SICHILEAM?

19. Sar daisaras te bucurisaras o ilo amare phralengo hai pheiango?

19 Cadea sar dichleam, ci si ușoro te das sfaturi lașe. Vi amen, hai vi codola casche das sfaturi sile imperfecți. Te încăras ande amari goghi so sichileam ande cado articolo. Te las sama hai te dichas so si ande amaro ilo cana das iech sfato. Te pușias-ame dacă trebul ciaces te das codo sfato hai dacă amen sam codola cai si o mai mișto te das-les. Angla so te das iech sfato, te șioas pușimata hai te așunas atento caște jianas prin so nachel codo casa das duma. Te das amari zor te dichas le buchia prin lesche iacha. Te avas lașe hai te avas amala amare phralența. Te na bâstras so camas te cheras: Le sfaturi cai das-le ci trebun te aven numai lașe, tha vi ‘te bucurin o ilo’. (Prov. 27:9)

GHILI 103 Le păstori – manușa sar daruri

^ par. 5 Na-i sea o timpo ușoro te das sfaturi. Tha, cana trebul te cheras cadaia, sar daisaras te das iech sfato lașio cai, te zuriarel codoles cai așunel-les? Cado articolo va ajutila mai but le phuren te den sfaturi cai arăsăn ando ilo.

^ par. 11 Dich o articolo „O principio andai autoritatea andi congregația”, anda o Turno de veghe anda februaria 2021.