Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 8

Te horoa ra anei outou i te aˈoraa ia “oaoa te aau” o vetahi ê?

Te horoa ra anei outou i te aˈoraa ia “oaoa te aau” o vetahi ê?

“E oaoa te aau i te monoˈi e te mea noˈanoˈa. Oia atoa te hoê hoa o te aˈo ia oe ma te haavarevare ore.”​—MAS. 27:9.

HIMENE 102 “Tauturu i tei paruparu”

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha ta te hoê taeae i haapii mai i to ˈna horoaraa i te aˈoraa?

 E RAVE rahi matahiti i teie nei, ua haere e piti matahiapo e farerei i te hoê tuahine tei pinepine i te mairi i te mau putuputuraa. Ua faaite hoê o raua i te tahi mau irava Bibilia i teie tuahine no nia i te faufaaraa ia apiti i te mau putuputuraa. Ua manaˈo o ˈna e ua itoitohia te tuahine i muri aˈe i teie farereiraa. Hou râ a faarue ai na matahiapo i te fare o te tuahine, ua parau o ˈna: “Aita roa ˈtu orua e taa ra eaha ta ˈu e faaruru ra.” Ua horoa noa te mau taeae i te aˈoraa ma te ore e ani i te tuahine eaha te mau fifi ta ˈna e faaruru ra. Ei faahopearaa, aita roa ˈtu te tuahine i itoitohia.

2 Te na ô ra te matahiapo tei faaite i te mau irava: “I te omuaraa, ua manaˈo vau e aita te tuahine i faatura ia mâua. I teie nei râ, ua taa ia ˈu e ua haapao noa vau i te mau irava ta ˈu e nehenehe e faaohipa. Aita hoi au i haapao na mua roa i ta to ˈu tuahine e hinaaro mau ra ma te feruri eaha te mau fifi ta ˈna e faaruru ra e e nafea vau e nehenehe ai e tauturu ia ˈna.” Ua faufaahia te matahiapo i tei tupu. I teie mahana, e matahiapo î i te aumihi o ˈna.

3. O vai te nehenehe e horoa i te aˈoraa i roto i te amuiraa?

 3 Ei tiai mamoe, na te mau matahiapo te hopoia e horoa i te aˈoraa. I te tahi râ taime, e nehenehe atoa te tahi atu mau mero o te amuiraa e horoa i te aˈoraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê taeae aore ra te hoê tuahine e horoa i te aˈoraa i te hoê hoa. (Sal. 141:5; Mas. 25:12) Aore ra e nehenehe te mau tuahine paari aˈe “e aˈo i te mau vahine apî aˈe” i roto i te tahi mau tupuraa mai tei faahitihia i roto i te Tito 2:3-5. E titau-atoa-hia i te mau metua ia horoa i te aˈoraa i ta ratou mau tamarii. Noa ˈtu e tauturu mai teie tumu parau haapiiraa i te mau matahiapo, e faufaa-atoa-hia tatou paatoa ia feruri i te huru e horoa ˈi tatou i te aˈoraa no te faaitoito ia vetahi ê e no te faaoaoa i to ratou aau.​—Mas. 27:9.

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e maha uiraa no nia i te horoaraa i te aˈoraa: (1) Eaha te turai ra ia outou ia horoa i te aˈoraa? (2) Mea tano iho â anei ia horoa i te aˈoraa? (3) O vai te nehenehe e horoa i te aˈoraa? (4) E nafea tatou e horoa ˈi i te aˈoraa o te faaitoito ia vetahi ê?

EAHA TE TURAI RA IA OUTOU IA HOROA I TE AˈORAA?

5. No te aha mea ohie aˈe ia farii i te aˈoraa a te mau matahiapo ia horoahia te reira ma te here? (Korinetia 1, 13:4, 7)

5 Mea here na te mau matahiapo i to ratou mau taeae e tuahine. I te tahi taime, e faaite ratou i teie here ma te horoa i te aˈoraa i te tahi mau taeae e tuahine o te fatata i te hahi ê. (Gal. 6:1) Hou a horoa ˈi i te aˈoraa, mea maitai ia feruri te mau matahiapo i te tahi mau tuhaa o te here ta te aposetolo Paulo i faahiti. “E faaoromai e e hamani maitai te here . . . E tapoˈi te here i te mau mea atoa, e tiaturi i te mau mea atoa, e tiai i te mau mea atoa e e faaruru i te mau mea atoa.” (A taio i te Korinetia 1, 13:4, 7.) Ia feruri maite te hoê matahiapo i teie mau irava, e tauturu te reira ia ˈna ia horoa i te aˈoraa î i te here. Ia horoa te hoê matahiapo i te aˈoraa ma te faaite e te tâuˈa mau ra o ˈna i te mau taeae e tuahine, mea ohie aˈe ïa no ratou ia farii i te aˈoraa.​—Roma 12:10.

6. Mea nafea te aposetolo Paulo i te faaiteraa i te hiˈoraa maitai?

6 Ua faaite te aposetolo Paulo i te hiˈoraa maitai ei matahiapo. Ei hiˈoraa, ua horoa o ˈna i te aˈoraa i te mau taeae no Tesalonia i te taime i hinaaro rahi ai ratou. Tera râ, ua haapopou na mua Paulo ia ratou no to ratou rohiraa ma te haapao maitai e te here, e no to ratou faaoromai tamau. Ua ite maitai atoa o ˈna i to ratou tupuraa a faaroo ai i te hamani-ino-raa ta ratou i faaruru. (Tes. 1, 1:3; Tes. 2, 1:4) Hau atu, ua parau o ˈna i taua mau taeae ra e ua riro ratou ei hiˈoraa maitai no te tahi atu mau Kerisetiano. (Tes. 1, 1:8, 9) Ua oaoa roa ratou a haapopou ai Paulo ia ratou! Eita e ore, mea here roa na Paulo i to ˈna mau taeae. No reira o ˈna i nehenehe ai e horoa i te mau aˈoraa tano maitai i roto i ta ˈna rata e piti i te amuiraa no Tesalonia.​—Tes. 1, 4:1, 3-5, 11; Tes. 2, 3:11, 12.

7. No te aha vetahi e huru ê ai a horoahia ˈi te aˈoraa?

7 Eaha te nehenehe e tupu ia ore tatou e haapao maitai i ta tatou huru paraparau a horoa ˈi i te aˈoraa? Te na ô ra te hoê matahiapo aravihi: “E huru ê paha vetahi a horoahia ˈi te aˈoraa eiaha no te mea e ere te reira i te mea tano, no te mea râ aita ratou i au i te huru i horoahia ˈi te aˈoraa.” Eaha ta tatou e haapii mai? Mea ohie aˈe ia farii i te hoê aˈoraa horoahia ma te here, eiaha râ ma te riri.

MEA TANO IHO Â ANEI IA HOROA I TE AˈORAA?

8. Eaha te mau uiraa ta te hoê matahiapo e ui ia ˈna iho hou a horoa ˈi i te aˈoraa?

8 E titauhia i te mau matahiapo ia ore e ru i te horoa i te aˈoraa. Hou a horoa ˈi i te aˈoraa, e nehenehe te hoê matahiapo e ui ia ˈna iho: ‘E titauhia anei ia horoa i te aˈoraa? Ua papu anei ia ˈu e ua rave te taeae aore ra te tuahine i te tahi ohipa ino? Ia au i te Bibilia, e ohipa ino anei? Aore ra no ˈu noa anei tera manaˈo?’ E titauhia i te mau matahiapo ia ore “e ru noa i te paraparau.” (Mas. 29:20) Aita anaˈe te matahiapo i papu maitai e titauhia anei ia horoa i te aˈoraa, e nehenehe o ˈna e ani i te tauturu a te tahi atu matahiapo no te hiˈopoa eaha te mau aˈoraa Bibilia e tano i roto i tera tupuraa.​—Tim. 2, 3:16, 17.

9. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Paulo a horoa ˈi i te aˈoraa no nia i te ahu aore ra te faaneheneheraa? (Timoteo 1, 2:9, 10)

9 Teie te tahi hiˈoraa. Te haapeapea ra te hoê matahiapo no te faaotiraa a te hoê Kerisetiano no nia i te ahu aore ra te faaneheneheraa. E ui paha te matahiapo, ‘Te vai ra anei te hoê tumu papu no roto mai i te Bibilia no te horoa ˈtu i te aˈoraa?’ No te mea aita te matahiapo e hinaaro e horoa i to ˈna iho manaˈo, e ani o ˈna i te manaˈo o te tahi atu matahiapo aore ra Kerisetiano paari i te pae varua. E nehenehe ïa raua e hiˈopoa faahou i te mau aˈoraa ta Paulo i horoa no nia i te ahu aore ra te faaneheneheraa. (A taio i te Timoteo 1, 2:9, 10.) Ua haamanaˈo Paulo i te tahi mau faaueraa Bibilia no nia i te faufaaraa ia maiti i te ahu e tano, ma te tura e ma te manaˈo paari. Aita râ Paulo i parau eaha te ahu e titauhia ia oomo aore ra aita. Ua ite o ˈna e tiamâraa to te mau taeae e tuahine e maiti i te ahu ta ratou e hinaaro ra e oomo ma te pee noa i te mau faaueraa Bibilia. No reira, no te ite afea e horoa ˈi i te aˈoraa, e titauhia i te mau matahiapo ia hiˈopoa e ua maiti anei te Kerisetiano i te ahu ma te tano e te tura.

10. Eaha ta tatou e haamanaˈo i mua i te faaotiraa a vetahi ê?

10 Mea faufaa ia haamanaˈo e nehenehe e piti Kerisetiano feruriraa paari e rave i te mau faaotiraa ê. E ere râ te auraa e ua tano hoê e ua hape te tahi atu. Eiaha ïa tatou e faahepo i to tatou mau taeae e tuahine ia rave mai ta tatou e manaˈo ra e mea tano.​—Roma 14:10.

O VAI TE NEHENEHE E HOROA I TE AˈORAA?

11-12. Ia titauhia ia horoa i te aˈoraa, eaha te mau uiraa ta te hoê matahiapo e nehenehe e ui e no te aha?

11 Mai te peu e titauhia ia horoa i te aˈoraa, o vai te nehenehe e horoa ˈtu? Ei hiˈoraa, hou te hoê matahiapo e horoa ˈi i te aˈoraa i te hoê tuahine faaipoipo aore i te hoê tamarii, e titauhia ia ˈna ia paraparau i te upoo utuafare. * E hinaaro paha te upoo utuafare ia horoa te matahiapo i te aˈoraa i mua ia ˈna. Hau atu, mai tei faahitihia i roto i te  paratarafa 3, i roto i te tahi mau tupuraa, mea au aˈe na te hoê tuahine paari e horoa i te aˈoraa i te hoê tuahine apî aˈe.

12 Te vai ra te tahi atu tuhaa e titauhia i te mau matahiapo ia haapao maitai. E nehenehe te matahiapo e ui: ‘Mea tano anei na ˈu e horoa i te aˈoraa aore ra mea maitai aˈe na te tahi atu?’ Ei hiˈoraa, mea ohie aˈe no te hoê taeae tei haafaufaa ore ia ˈna ia faaroo i te hoê matahiapo tei faaruru i te hoê â tupuraa. E nehenehe ïa te matahiapo e taa i te huru aau o teie taeae. E faahiti atoa paha o ˈna i te tahi mau parau o te turai i te taeae ia faaroo ia ˈna. Tera râ, na te mau matahiapo paatoa te hopoia e faaitoito i to ratou mau taeae e tuahine ia rave i te mau tauiraa ia au i te mau faaueraa Bibilia. Mea faufaa ïa ia horoa te mau matahiapo i te aˈoraa noa ˈtu aita ratou i faaruru i te hoê â tupuraa.

E NAFEA IA HOROA I TE AˈORAA O TE FAAITOITO IA VETAHI Ê?

No te aha e titauhia ˈi i te mau matahiapo ia ineine i te faaroo? (A hiˈo i te paratarafa 13-14)

13-14. No te aha mea faufaa no te hoê matahiapo ia faaroo?

13 Ia ineine outou i te faaroo e tia ˈi. Hou a horoa ˈi i te aˈoraa, e titauhia i te matahiapo ia ui ia ˈna iho: ‘Eaha ta ˈu i ite no nia i to ˈu taeae? Eaha tei tupu i roto i to ˈna oraraa? Te faaruru ra anei o ˈna i te mau fifi ta ˈu i ore e ite? Eaha te tauturu ta ˈna e hinaaro mau ra i teie nei â?’

14 Mea tano paha te faaueraa faahitihia i roto i te Iakobo 1:19 no te feia e horoa ra i te aˈoraa. Ua papai Iakobo: “Ia ineine te taata atoa i te faaroo e tia ˈi, eiaha e ru i te paraparau, eiaha e ru i te riri.” E manaˈo paha te hoê matahiapo e ua ite o ˈna i te mau mea atoa tei tupu. Mea papu anei râ te reira? Te haamanaˈo mai ra te Maseli 18:13: “Ia faaite te hoê taata i to ˈna manaˈo hou a faaroo ai i te tupuraa, mea maamaa e mea haama.” Mea au aˈe ia ani roa ˈtu i te Kerisetiano ia faataa i to ˈna tupuraa. No reira, e titauhia i te hoê matahiapo ia faaroo maite hou a paraparau ai. A haamanaˈo i te haapiiraa ta te matahiapo faahitihia i te omuaraa i huti. Ua taa ia ˈna e ua haapao noa o ˈna i te mau irava ta ˈna e nehenehe e faaohipa. Aita hoi o ˈna i ani i te tuahine eaha tei tupu i roto i to ˈna oraraa e e nafea o ˈna e nehenehe ai e tauturu ia ˈna. Ia rave te mau matahiapo i te taime no te ite i te mau mea atoa tei tupu, e nehenehe ïa ratou e tauturu e e faaitoito i to ratou mau taeae e tuahine.

15. E nafea te mau matahiapo e faaohipa ˈi i te faaueraa faahitihia i roto i te Maseli 27:23?

15 Ia ite maitai outou i te nǎnǎ e tia ˈi. Mai tei faahitihia i te omuaraa, aita e navai noa ia taio i te irava Bibilia aore ra ia faahiti i te tahi mau parau faaitoito. E titauhia râ ia rave hau atu â. E hinaaro te mau taeae e tuahine e ite e te tâuˈa ra tatou ia ratou, te taa ra tatou ia ratou e te hinaaro ra tatou e tauturu ia ratou. (A taio i te Maseli 27:23.) E tutava te mau matahiapo ia maitai noa to ratou auhoaraa e te mau taeae e tuahine.

Eaha te tauturu i te mau matahiapo ia horoa i te aˈoraa? (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau matahiapo ia horoa i te aˈoraa o te faaitoito i te mau taeae e tuahine?

16 Eita te mau matahiapo e hinaaro ia manaˈo te amuiraa e e paraparau noa ratou no te horoa i te aˈoraa. E faaite râ ratou e te haapeapea mau ra ratou no te mau taeae e tuahine o te faaruru ra i te fifi. Ua faatia te hoê matahiapo î i te paari: “A na reira ˈi outou, e riro mai outou ei hoa no ratou e mea ohie aˈe no outou ia horoa ˈtu i te aˈoraa.” Mea ohie aˈe ïa no te feia tei horoahia te aˈoraa ia farii i te reira.

No te aha e titauhia ˈi i te mau matahiapo ia faaite i te faaoromai e te hamani maitai a horoa ˈi i te aˈoraa? (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. I roto i teihea tupuraa e titauhia ˈi i te hoê matahiapo ia faaite i te faaoromai e te hamani maitai?

17 A faaite i te faaoromai e te hamani maitai. E titauhia te reira aita anaˈe te hoê Kerisetiano e hinaaro e farii oioi i ta te Bibilia e parau ra. E haapao maitai ïa te matahiapo ia ore o ˈna e riri aita anaˈe te hoê taeae aore ra tuahine e farii oioi i te aˈoraa. Te parau ra te Bibilia no nia ia Iesu: “E ore oia e taataahi i te aeho paruparu, e ore atoa e tupohe i te uiti e ama rii noa ra e ia faatupu roa oia i te parau-tia.” (Mat. 12:20) I roto i ta ˈna mau pure, e ani te matahiapo ia Iehova ia tauturu i te taata tei horoahia te aˈoraa ia taa i te tumu i horoahia ˈi te aˈoraa e te faufaaraa ia faaohipa i te reira. E titauhia i te taime i te Kerisetiano tei horoahia te aˈoraa no te feruri i nia i tei parauhia. Ia paraparau te matahiapo ma te mǎrû e te hamani maitai, mea ohie aˈe no te taeae ia faaroo i te aˈoraa. Papu maitai, mea faufaa ia niu-noa-hia te aˈoraa i nia i te Parau a te Atua.

18. (1) A horoahia ˈi te hoê aˈoraa, eaha ta tatou e haamanaˈo mai? (2) Ia au i te tumu parau tarenihia e te hohoˈa i roto, te tauaparau ra na metua no nia i te aha?

18 A huti i te haapiiraa i te mau hape. No to tatou huru tia ore, eita tatou e faaohipa ma te tia roa i te mau manaˈo tauturu o teie tumu parau haapiiraa. (Iak. 3:2) E hape iho â tatou, e tamata râ tatou i te huti i te haapiiraa i te reira. Ia haamauiui tatou i to tatou mau taeae e tuahine, na roto anei i ta tatou mau parau aore ra ohipa, mea ohie aˈe no ratou ia faaore i ta tatou mau hape a ite ai e te here ra tatou ia ratou.​—A hiˈo atoa i te tumu parau “ Na te mau metua.”

EAHA TA TATOU I HAAPII MAI?

19. Eaha te rave no te faaoaoa i te aau o to tatou mau taeae e tuahine?

19 Mai ta tatou i hiˈopoa, e ere i te mea ohie ia horoa i te aˈoraa o te faaitoito ia vetahi ê. Mea tia ore tatou, oia atoa te feia i horoahia te aˈoraa. A haamanaˈo i te mau faaueraa Bibilia faahitihia i roto i teie tumu parau haapiiraa. Ia papu ia outou eaha te turai ra ia outou ia horoa i te aˈoraa, mea tano anei ia horoa i te aˈoraa e mea tano anei na outou e horoa i te reira. Hou a horoa ˈi i te aˈoraa i te hoê taata, e titauhia ia ui atu i te mau uiraa e ia faaroo maite ia ˈna ia taa ia outou eaha mau na te fifi ta ˈna e faaruru ra. A tamata i te taa i to ˈna manaˈo. A faaite i te hamani maitai e a riro ei hoa no te mau taeae e tuahine. A haamanaˈo, te mea faufaa roa ˈˈe, o te horoaraa ïa i te aˈoraa o te faaitoito e o te faaoaoa i te aau o vetahi ê.​—Mas. 27:9.

HIMENE 103 Te mau tiai no ǒ mai ia Iehova

^ I te tahi taime, e ere i te mea ohie ia horoa i te aˈoraa. E nafea râ tatou ia faahiti i te mau parau o te nehenehe e tauturu e e faaitoito ia vetahi ê? E tauturu mai teie tumu parau haapiiraa i te mau matahiapo ia horoa i te aˈoraa a nehenehe ai vetahi ê e faaroo e e faaohipa i te reira.

^ No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Eaha te hopoia a te mau matahiapo i roto i te amuiraa?” i roto i Te Pare Tiairaa no Fepuare 2021.