Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

PU CHE ÑI MONGEN

Doctorngen huelu quimürpufiñ doi cüme dungu

Doctorngen huelu quimürpufiñ doi cüme dungu

1971 tripantu mu, hue conpun tañi cüdahual tañi clinica mu. Feichi meu, acurumei epu che. Atendefiñ ca nütramcahuiyiñ, tañi feipin engu afmatuleneu. Fei feipifiñ: “Tamu feipiel eimu, pichi huentrungelu iñche ayülefun ñi femtripayal”. Feula nütramcayan ineingefui tüfachi epu che ca chem ayülefun iñche ñi femtripayal.

Choyün 1941 tripantu mu, París huaria meu. Tañi pu che niequelafui ta fentren plata. Iñche rume ayüquefun tañi estudiayal, huelu nielu iñche mari tripantu cutranrumen, fei amuhuequelan colegio mu. Tañi pulmon cutrancülefui, feimu pu doctor feipieneu tañi cahuituucüleal. Feimu alün cüyen mu papeltuquefun quiñe diccionario ca allcütuquefun fillque programa quimeltuchequelu radio mu. Rupalu ta antü, tañi doctor feipieneu: “Tremotuimi, fei huiñotuafuimi tami colegio mu”. ¡Rume ayüucülefun! Tañi femqueel pu doctor afmatuleneu. Fei iñche ca ayüquefun ñi tremoltuafiel pu cutrancülelu. Tañi chau ramtueneu: “¿Chem ayüafuimi tami femal tami mongen mu?”. Iñche fill rupa feipiquefiñ: “Ayüfun tañi doctorngeal”. Tañi doctorngeal fei rume falin-ngefui tañi mongen mu.

TATI CIENCIA QUELLUENEU TAÑI FÜLCONAL DIOS MU

Com iñchiñ catolicongefuiñ. Huelu iñche müte quimquelafun Chau Dios mu ca niequefun alün ramtun. Chillcatulu iñche universidad mu, quimürpun Chau Dios taiñ deumaeteu iñchiñ.

Quiñe rupa, quiñe microscopio mu ngüneduamfiñ quiñe celula vegetal. Ngüneduamfiñ quisutu cuñiutucuuquei ti are ca ti hutre ñi huesalcanoaeteu. Tüfachi dungu afmatuleneu. Ca ngüneduamfiñ ñi femün quiñe sustancia mülelu ponhui ti celula mu, citoplasma pingelu. Ti citoplasma reyülu chadi mu, pichicauquei. Huelu reyülu lif co meu, doi fütrañmangetui. Ñi femqueel tüfachi pu celula, pepicauqueingün reque chem dungu rupafule rume. Ngüneduamfilu iñche ñi chumngen tati pu celula, afmatulehuen. Fei quimürpun tati mongen re mülequelai müten, doi mai mülei quiñe Dios tañi deumael tüfa.

Doi chillcaturpulu iñche universidad mu, doi ngüneduamün ñi mülen quiñe Ngünechen taiñ deumaeteu. Iñche chillcatun ñi chumngen pu che tañi cuerpo. Ngüneduamfiñ chumngechi tati antebrazo quelluquefi tati changüll cuhu ñi nengümcahual. Iñche ngüneduamün chumngechi tati pu musculo quiñeucülei foro engu ca ñi trür cüdauquen. Tüfa afmatufali. Tüfa quiñe ejemplo. Ngüneduamfiñ quiñe musculo mülelu taiñ antebrazo mu ñi quiñeucülen quiñe tendon mu ca quiñe foro mülelu taiñ changüll cuhu mu. Feichi tendon rangiñ hudamcülei reque. Tüfa quiñe puente reque felei. Feimu ca quiñe tendon miñche rumei ca puuquei huechuntu changüll cuhu mu. Pu tendon püñamcülei foro meu. Femngechi deumangenofule taiñ changüll cuhu, pu tendon rume norümcüleafui, fei pepi nengümlayafuiñ taiñ changüll cuhu. Quimfali tati deumafilu ti cuerpo rume quimün-ngei.

Ca quimürpun chumngechi quiñe pichiche hue choyülu, neyüquei. Petu ñi choyünon quiñe pichiche, tañi ñuque eluqueyu oxigeno tati cordon umbilical püle. Feimu tati pu alveolo, tüfa quiñeque globo reque felelu ti pu pulmon mu, petu lloulafi ti aire. Huelu quiñeque semana faltalu ti choyüal ti pichiche, quiñe liquido impolquefi reque tati pu alveolo ponhuitu mu. Hue choyülu ti pichiche, quiñe pichi huechod mülelu ñi piuque mu cerrafemquei. Tüfa obligaquefi reque tati mollfüñ ñi amual tati pu pulmon mu. Rupan mu tüfa, tati liquido mülelu pu alveolo mu elcünuquelai ñi pünahual femngechi ñi apolfemal pu pulmon aire mu. Femngechi tati pichiche pepicaucülei quisu tañi neyüal. Ngüneduamlu iñche tüfa, afmatulehuen ñi femürpuel taiñ deumaeteu.

Chillcatun Biblia femngechi tañi quimürpuafiel tati Deumaeteu. Rume ayüfiñ tati fillque ley Chau Dios ñi elufiel tati pu israelita, femngechi ñi cüme mongen nieal engün. Chau Dios feipifi tati pu israelita ñi rüngalafiel ñi me ca ñi müchaique cüchahual co meu. Ca feipifi tañi huichucünual chem che rume niele quiñe tul cutran (Lev. 13:50; 15:11; Deut. 23:13). Fütra cuifi mu tati Biblia nütramcaquei tüfachi dungu mu, huelu pichin tripantu cuifi mu müten pu cientifico quimürpuingün chumngechi ti pu cutran tulchequei. Cafei tati fillque ley ti cudumuhun dungu mu mülelu Levítico lifru mu, quelluquefi pu israelita ñi cümelcaleal (Lev. 12:1-6; 15:16-24). Quimürpun tati Deumaeteu ñi eluquefiel leyes tati pu israelita ñi cümelcaleal ca cümelcafi tati inalu tati ley. Femngechi quimürpun tati Biblia ñi cüpan Ngünechen mu, huelu petu quimlafiñ tañi üi.

QUIMÜRPUFIÑ TAÑI DOMO CA JEHOVÁ

Lydie iñchiu curehuen-ngerpuyu 3 abril 1965 tripantu mu.

Petu chillcatulelu iñche tañi doctorngeal, quimfiñ quiñe üllcha Lydie pingelu, rume ayüfiñ. 1965 tripantu mu, curehuen-ngerpuyu. 1971 tripantu mu, deu nierpun quiñe fotüm ca epu ñahue. Rupalu tripantu ca nierpun epu fotüm ca quiñe ñahue. Lydie rumel quelluqueneu taiñ familia mu ca tañi cüdau mu.

Cüla tripantu mu cüdahun quiñe pital mu, feimeu nierpun quisu tañi clinica. Pichiñma mu acui quiñe curehuen iñche tañi atendeafiel engu. Petu tañi huirinon ti receta ñi eluafiel tati huentru, tati domo feipieneu: “Doctor niequilpe mollfüñ ti lahuen”. Allcülu iñche ñi feipin ti domo afmatulehuen, fei ramtufiñ: “¿Chumngelu?”. Fei feipieneu: “Iñchiu Testigo de Jehová ngeyu”. Iñche quimquelafiñ tati pu testigo ca ñi quimeltuquen tüfachi dungu mollfüñ mu. Tati domo pengeleneu Biblia mu chem dungu ñi feipiel mollfüñ mu (Hech. 15:28, 29). Ca pengeleneu engu Chau Dios ñi Gobierno mu apümcangeai ti cutrancahun, ti cutran ca ti lan dungu (Apoc. 21:3, 4). “Tamu feipiel pichi huentrungelu iñche rume ayüquefun ñi femtripayal tüfa. Iñche doctorngerpun tañi tremoltuafiel pu che” pifiñ. Fente tañi ayüucülen quiñe hora y media nütramcahuiyiñ. Amutulu ti curehuen, ayühuelan tañi catolicongeal. Ca quimürpun tati Deumaeteu ñi nierqueel quiñe üi, Jehová pingei.

Tañi clinica mu, ti curehuen engu cülachi trahuluhuiyiñ. Doi quiñe hora mu nütramcahuiyiñ. Rupan mu ta antü, mangelfiñ engu tañi ruca mu taiñ doi nütramcayal Biblia mu. Lydie ca ayüi ñi chillcatual Biblia, huelu cüdautuafui ñi feyentual ñi huelulcaucülen ti iglesia catolica. Feimu mangelfiñ tañi ruca mu quiñe sacerdote. Alün hora nütramcahuiyiñ ti quimeltun enseñaquelu ti iglesia catolica ca ñi enseñaqueel pu testigo. Taiñ nütram mu re Biblia ñi quimeltuel peiñ. Tüfachi nütram mu, Lydie feyenturpui tati pu testigo ñi enseñaqueel ti rüf dungu. Femngechi doi piuqueyerpufiyiñ Jehová, fei 1974 tripantu mu fautizahurpuyu.

DOYÜMNIEFIÑ ÑI CÜDAHUELAFIEL JEHOVÁ

Quimürpulu iñchiu chem ayüniei Jehová tati pu che mu, quellueyumu taiñ hunentucual taiñ cüdahuelafiel Jehová. Tañi domo iñchiu tremümfiyu tayu pu yall chumngechi feipiquei ta Biblia. Quimeltufiyu tañi piuqueyeafiel ta Jehová ca tati pu che, tüfa quellueiñmu taiñ quiñeucüleal (Mat. 22:37-39).

Tañi pu yall quimquei Lydie iñchiu taiñ quiñeucülen taiñ raquiduam. Jesús feipi: “‘Mai’ pilmün, femngechi felepe. ‘Felelai’ pilmün, felequilpe”. Tañi pu yall quimquefuingün iñchiu taiñ inaquefiel Jesús tañi feipiel iñchiñ taiñ ruca mu (Mat. 5:37). Quiñe rupa, tañi hunen ñahue “tripayan cangelu hueche engün” pifi ta Lydie, huelu ñi domo elulaeyu permiso. Fei quiñe üllcha feipifi tañi ñahue: “Tami ñuque elulaeimu permiso, ramtufinge tami chau”. Tañi ñahue feipi: “¿Chumal am feipiafiñ? Fei engu quiñeucülei ñi feipin”. Tañi pu yall quimniei iñchiu taiñ quiñeucülen ca taiñ inaquefiel Biblia ñi feipin. Fachantü alün taiñ pu che serfiquefi ta Jehová, feimu rume mañumcüleiñ.

Doctorngelu am iñche, feimu ayüfun tañi quelluafiel Jehová tañi pu che. Fei eluhun tañi quelluntucual Betel París mu ca Louviers meu. Epe 50 tripantu amuquefun Betel mu ñi quellumeal. Hueniyerpufiñ fentren pu peñi ca pu lamngen Betel mu, quiñeque engün 90 tripantu püle nieingün. Quiñe antü quimfiñ quiñe peñi hue conlu Betel mu. 20 tripantu cuifi iñche quelluntucun ñi choyüal feichi peñi. ¡Müna ayühuleneu tüfa!

PEFIÑ CHUMNGECHI JEHOVÁ QUELLUNIEQUEFI ÑI PU CHE

Jehová rumel adniequefi ca cuidaniequefi tañi pu che. Pefiel mu tüfa, doi piuqueyerpufiñ Jehová. Por ejemplo, ellaconlu 1980 tripantu, Estados Unidos mu ti Cuerpo Gobernante adcünui quiñe programa. Feichi programa quelluafui pu doctor ca tañi pu quelluqueteu ñi cüme adümafiel ñi raquiduamqueel pu testigo mollfüñ dungu meu.

1988 tripantu mu, ti Cuerpo Gobernante deumai quiñe hue departamento Betel mu, Servicios de Información sobre Hospitales pingelu. Hunelu mu, tüfachi departamento quellufi tati fillque Comité de Enlace con los Hospitales mülelu Estados Unidos mu. Femngechi quellungefuingün taiñ pu peñi, pu lamngen ñi peal doctor respetafilu taiñ raquiduamqueel mollfüñ dungu meu. Rupan mu ta antü, huall Mapu püle mülerpui fillque Comité de Enlace con los Hospitales. Ca femngechi rupai Francia mapu meu. Jehová ñi troquiñche quelluquefi pu peñi ca pu lamngen cutrancülelu. ¡Afmatufali!

TAÑI AYÜQUEEL FELERPUAI

Iñchiu ayüucülen amuldunguqueyu Chau Dios ñi cümeque dungu.

Iñche ayüquefun tañi doctorngeal ñi tremoltuafiel pu che. Huelu ngüneduamün ñi doi falin-ngen ñi quelluafiel pu che ñi quimafiel ca serfiafiel Jehová, femngechi tremoleafuingün. Feula jubiladoucülen, tañi domo iñchiu precursor regular ngetuyu. Rume cüdauqueyu tayu amuldungual Chau Dios ñi dungu, femngechi ñi montulngeal pu che.

Iñche ca Lydie, 2021 tripantu mu.

Fachantü petu quelluntucuquen ñi tremoletual pu che. Huelu quimnien chem cüme doctor rume, com cutran tremoltulayafui ca catrütulayafui pu che ñi lanoal. Rume ayülefun Mapu mu ñi ngehuenoal cutran, lan ca cutrancahun. Pichilehuei ñi acual ti hue Mapu, fei mu rumel mongeleaiñ ca aflayai tañi quimürpuafiel Jehová tañi deumael. Doi quimürpuafiñ ñi chumngechi deumangen pu che tañi cuerpo. Pichiñma mu, tañi ayüqueel pichi huentrungelu iñche felerpuai, com pu che tremoleai llemai.