Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Biziideʼ ti cosa jma galán que gacaʼ doctor

Biziideʼ ti cosa jma galán que gacaʼ doctor

LU IZA 1971, ndiʼ nga ni gudxeʼ chupa paciente stinneʼ: «Ni cayábitu naa riʼ nga ni bixuiʼluaʼ dede dxi nahuiineʼ». Nin cadi xadxí de bizuluáʼ dxiiñaʼ de doctor ne deruʼ bixheleʼ primé clínica stinneʼ. ¿Tuu ngue ca paciente que, ne xii nga ni cá iqueʼ dede dxi nahuiineʼ yaʼ? Chitidxeʼ laatu xi bicaa naa guchaaʼ modo nabaneʼ ne xiñee riníʼ iqueʼ maʼ cadi candaa zaca cumplir ni racalaʼdxeʼ dede dxi nahuiineʼ.

Guleʼ lu iza 1941, ndaaniʼ guidxi París (Francia) ne biniiseʼ ndaaniʼ ti familia pobre. Guizáʼ riuuladxeʼ guiziideʼ, nga runi guyuaaʼ triste dxi gucaʼ huaraʼyaʼ de tuberculosis dxi napaʼ chii iza ne maʼ qué ñaaʼ scuela ti tiempu. Gudxi ca doctor que naa cadi guneʼ gastiʼ ne guiaanaʼ ra yoo purtiʼ débil nuu ca pulmón stinneʼ. Ngue runi, tiempu que biindaʼ diccionariu ne bicaadiagaʼ radiu stiʼ Universidad de París. Guizáʼ biecheʼ ora gudxi ca doctor que naa maʼ biandaʼ ne maʼ zanda guibiguetaʼ ra scuela. Guníʼ iqueʼ guizáʼ galán ngue dxiiñaʼ runi ca doctor que. Dede dxiqué nga racalaʼdxeʼ gusiandaʼ binni. Cada biaje guinabadiidxaʼ bixhozeʼ naa xi dxiiñaʼ racalaʼdxeʼ guneʼ dxi guiniiseʼ la? siempre rabeʼ laa: «Racalaʼdxeʼ gacaʼ doctor». Zaqué nga bizulú guyuuladxeʼ guneʼ estudiar de medicina.

NI BIZIIDEʼ DE MEDICINA BICAANI NAA GUNEBIAʼYAʼ DIOS

Católicu familia stinneʼ peru huaxiéʼ nannaʼ de Dios ne gupaʼ stale pregunta. Maʼ despué dxi bizuluáʼ bineʼ estudiar medicina ndaaniʼ universidad nga bineʼ cré dxandíʼ guyuu tu bizáʼ guiráʼ cosa.

Rietenalaʼdxeʼ primé biaje biiyaʼ ca célula stiʼ ti tulipán lu microscopio. Nabé bidxagayaaʼ ora biiyaʼ xi runi ti componente stiʼ ti célula lu calor ne lu nanda. Laaca biiyaʼ ridopa ti sustancia riuu ndaaniʼ célula ni láʼ citoplasma ora riuu ni lu zidi ne ribiaa ni ora riuu ni ndaaniʼ nisa. Pur modo runi ca célula riʼ dxiiñaʼ racanécani xcaadxi cosa ni nabani guiaacaʼ guibánicaʼ intiica lugar. Ora biiyaʼ modo runi ca célula ca dxiiñaʼ, bidieeʼ cuenta guyuu tu bizáʼ guiráʼ cosa.

Lu guiropa iza de cayuneʼ estudiar Medicina, biiyaʼ xcaadxi prueba ni rusihuinni dxandíʼ nuu Dios. Lu ti clase ra biziideʼ modo guyáʼ cuerpu stiʼ binni, biziideʼ pur modo guyáʼ naʼ binni racaneni guniibinu ca bicuininanu. Guizáʼ jneza modo nexhechaahuiʼ ca músculo, ca ligamentu ne ca tendón stiʼ nanu. Tendón ni ruquiidiʼ músculo nanu né batananu rindani galaa bicuininanu ne rácani chupa ndaa ne dentru de laani ridiʼdiʼ sti tendón ni rindá dede punta bicuininanu. Nga racané para cadi guiree tendón ca de lugar stiʼ. Dxita nanu ne ca tendón ca guiʼdiʼ ca ni purtiʼ renda cani ti capahuiiiniʼ ni láʼ tejidu. Pur ca tejidu riʼ, neca guzutipa ca tendón nanu qué riladiʼ ca ni de lu dxita bicuininanu. Raqué biiyaʼ ti binni ni guizáʼ nuu xpiaaniʼ nga bizáʼ laanu.

Jma bidxagayaaʼ modo guyanu ora bineʼ estudiar ni rizaaca ora rale ti baʼduhuiiniʼ. Biziideʼ, ante gale ti baʼduhuiiniʼ lu doo xquipiʼ nga ricaa bi. Ndaaniʼ pulmón stiʼ ti baʼduhuiiniʼ ni caʼruʼ gale nuu caadxi globo ni láʼ alvéolos ne caʼruʼ diʼ guidxá ca ni bi, peru ora mayaca gale baʼduhuiiniʼ ca riuu ti líquidu ni láʼ surfactante ndaaniʼ ca globohuiiniʼ ca. Nga runi ora rale ti baʼduhuiiniʼ ne guicaa bi primé biaje la? rizaaca caadxi cosa. Rideeguʼ ti huecu ni nuu ndaaniʼ corazón stibe para ganda guxooñeʼ rini lu ca pulmón stibe. Racané líquidu ni láʼ surfactante ca para guixeleʼ ca globohuiiniʼ ca ne guidxá bi ndaaniʼ ca ni. Óraca maʼ zanda guicaa baʼduhuiiniʼ ca bi stubi.

Biyubeʼ gannaʼ tu laa bizáʼ guiráʼ cosa, nga runi bizuluáʼ biindaʼ Biblia. Guizáʼ guyuuladxeʼ ora biindaʼ ni gucuá raca jma de chonna mil iza. Ra gudxi Dios ca israelita ximodo naquiiñeʼ gápacaʼ laacaʼ para cadi gaca huaracaʼ. Biʼniʼ mandar Dios ca israelita que guchiicaʼ lu ni cuicaʼ ora checaʼ bañu, quibinacaʼ ne cuʼcaʼ cuarentena tuuxa ni napa ti guendahuará ni ricá (Lev. 13:50; 15:11; Deut. 23:13). Maca ruzeeteʼ Biblia de ca cosa riʼ, peru deruʼ raca 150 iza nga de bidii ca científicu ca cuenta ximodo ricá ca guendahuará ca. Lu libru stiʼ Levítico zeeda stale ley ni bidii Jehová ca israelita. Gucané ca ley riʼ laacabe para gácacabe nayá ne chúʼcabe nazaaca (Lev. 12:1-6; 15:16-24). Bieneʼ bidii Dios ca ley riʼ ca israelita para chuʼcaʼ nazaaca ne guluube ndaayaʼ ca ni bizuubaʼ diidxaʼ. Bidieeʼ cuenta dxandíʼ Stiidxaʼ Dios nga Biblia, peru qué gannaʼ tu láʼ Dios.

XIMODO BINEBIAʼYAʼ XHEELAʼ NE XIMODO BINEBIAʼYAʼ JEHOVÁ

Naa ne Lydie dxi bichaganadu, 3 de abril de 1965.

Dxi cayuneʼ estudiar Medicina binebiaʼyaʼ ti baʼdudxaapaʼ láʼ Lydie. Guyuuladxeʼ laabe ne bichaganadu lu iza 1965. Ne tiempu que maʼ ziaaʼ biaʼ galaa carrera stinneʼ. Lu iza 1971 mápeca nápadu chonna xiiñidu ne despué gúpadu xhonna. Guizáʼ racané Lydie naa lu dxiiñaʼ de doctor stinneʼ ne ndaaniʼ familia stidu.

Chonna iza bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti hospital ne despué maʼ bixheleʼ ti clínica stinneʼ. Ti dxi, guyé ti guendaxheelaʼ ra nuaaʼ, laacabe nga bizeeteʼ ora bizuluáʼ historia stinneʼ. Maʼ chigucaaʼ receta para hombre que ora gudxi xheelabe naa: «Doctor, por favor bidii laadu medicina sin rini». Guizáʼ bidxagayaaʼ ne gunabadiidxaʼ laabe: «¿Dxandíʼ la? ¿Xiñee yaʼ?». Óraque gúdxibe naa: «Testigu stiʼ Jehová laadu». Qué huayuu dxi gunadiagaʼ de ca testigu stiʼ Jehová ne xiñee qué ricacaʼ rini. Gulee señora que Biblia stiʼ ne biluíʼ naa ti textu ra cá xiñee qué rinácabe guicaacabe tratamientu ni napa rini (Hech. 15:28, 29). Despué bisiénecabe naa zabee Reinu stiʼ Dios guendahuará, guendaguti ne guiráʼ ni runiná laanu (Apoc. 21:3, 4). Guizáʼ cayecheʼ gudxeʼ laacabe: «Ni cayábitu naa riʼ nga ni bixuiʼluaʼ dede dxi nahuiineʼ, gucaʼ doctor para gacaniáʼ binni ni huará». Ne biaʼ ti hora arondaʼ gunidu. Zeʼ si guendaxheelaʼ que bidieeʼ cuenta maʼ qué racalaʼdxeʼ gacaʼ católicu. Ne laaca biziideʼ Jehová nga lá Dios ni bizáʼ guiráʼ cosa.

Chonna biaje guyé guendaxheelaʼ que ra clínica stinneʼ. Ne cada biaje guyécabe gunidu de lu Biblia jma de ti hora. Bineʼ invitar laacabe ra lidxeʼ para ganda guinírudu jma de lu Biblia. Guyuu Lydie dispuestu guicaa estudiu de lu Biblia, peru guca nagana para laa guni cré cadi dxandíʼ ni bisiidiʼ ca católicu laa. Ngue runi ti dxí, bineʼ invitar ti sacerdote stiʼ ca católicu ra lidxeʼ ne biquiiñedu Biblia para guinidu de ca cosa ni rusiidicaʼ. Ni gunidu que bicaani Lydie guni cré dxandíʼ ni rusiidiʼ ca testigu stiʼ Jehová. Ne dede dxiqué jma gunnaxhiidu Jehová ne guirópadu guyuunísadu lu iza 1974.

BINEʼ NI NÁ JEHOVÁ PRIMÉ LU XQUENDANABANEʼ

Ora biziideʼ xi chiguni Dios pur binni, bicaani naa guchaaʼ modo nabaneʼ. Ni jma risaca para naa ne para Lydie nga gúnidu ni ná Jehová lu xquendanabánidu. Gudixhe íquedu gusíʼdidu ca xiiñidu ni ná Biblia. Biyúbidu gannaxhiidu Dios ne gannaxhiidu binni para chuʼ familia stidu tobi si (Mat. 22:37-39).

Gunna dxichi ca xiiñidu naa ne Lydie siempre guyuʼdu de acuerdu ora ricaadu xiixa decisión. Stale biaje naa ne Lydie ruxídxidu ora rietenaláʼdxidu de laacani. Gunna ca xiiñidu yenándadu mandatu ni bidii Jesús ni ná: «Laguiníʼ “ya” pa zúnitu xiixa, ne laguiníʼ “coʼ” pa qué zúnitu ni» (Mat. 5:37). Casi dxi napa tobi de ca baʼdudxaapaʼ stidu 17 iza, qué niná Lydie nizánebe ca xhamígube. Óraque gudxi tobi de ca xhamígabe laabe: «Pa qué náʼ jñaaluʼ la? gunabadiidxaʼ bixhózeluʼ xa». Peru bicabi xiiñeʼ laabe: «Xi para yaʼ, laaca ngueca zábibe naa». Biiyaʼ ca xiiñidu rinándadu ni ná Biblia. Rudiʼdu xquixe peʼ Jehová purtiʼ yanna maʼ stale de ca familia stidu naca xpínnibe.

Ni biziideʼ de lu Biblia, bichaani xquendanabaneʼ. Peru racaladxeruáʼ guneʼ dxiiñaʼ de doctor para gacaniáʼ ca hermanu. Nga runi guyuaaʼ dispuestu guneʼ dxiiñaʼ de doctor ndaaniʼ Betel ni nuu París ne despué ndaaniʼ Betel ni guca Louviers. Maʼ ziniaʼ biaʼ 50 iza de riaaʼ Betel. Ne biaʼ tiempu ziniaʼ riʼ maʼ gucaʼ xhamiguaʼ stale betelita. Nuu de laacaʼ nápacaʼ jma de 90 iza. Ti dxi binebiaʼyaʼ ti betelita, dede bidxagayaaʼ ora gunnaʼ raca gande iza gucaniáʼ jñaabe gapa laabe.

HUAYUUYAʼ XIMODO RACANÉ JEHOVÁ XQUIDXI

Ora ruuyaʼ ximodo riquiiñeʼ Jehová organización stiʼ para gapa xquidxi la? rucaani naa jmaruʼ si gannaxhieeʼ laabe. Ra bizulú iza 1980, gudixhe Grupu ni Zániru ti programa ndaaniʼ guidxi Estados Unidos para ganna ca doctor ca xiñee qué ricá ca testigu stiʼ Jehová rini.

Despué, lu iza 1988, gudixhe Grupu ni Zániru chuʼ ti departamentu ndaaniʼ Betel ni láʼ Servicios de Información sobre Hospitales. Dxiqué, departamentu riʼ nga biʼyaʼ dxiiñaʼ ni runi Comité de Enlace né ca Hospital. Guyáʼ comité riʼ Estados Unidos para gacaneni ca Testigu guidxélacaʼ ti tratamientu ni gacané laacaʼ. Ora guyuu ca comité riʼ ndaaniʼ xcaadxi guidxi, laaca guyuu ni ndaaniʼ guidxi Francia. Guizáʼ bidxagayaaʼ ora biiyaʼ ximodo rapa xquidxi Jehová né stale cariñu ca hermanu ni huará ora jma caquiiñecaʼ ni.

CAYUNEʼ TI COSA NI RIUULADXEʼ

Dede yanna riuuláʼdxidu guni predicardu ca noticia galán de Reinu stiʼ Dios.

Dede dxi nahuiineʼ nga riuuladxeʼ gacaʼ doctor. Peru bidieeʼ cuenta, ni jma risaca nga gacaniaʼ binni guidxiña gaxha de Jehová, Dios ni rudii guendanabani que guneʼ dxiiñaʼ de doctor. Dxi maʼ gucaʼ jubilar naa ne Lydie gúcadu precursor regular ne biʼniʼ predicardu stale hora ca noticia galán stiʼ Reinu stiʼ Dios. Ne dede yanna rúnidu stipa gúnidu dxiiñaʼ riʼ para gacanedu binni guilá.

Naa ne Lydie lu iza 2021.

Runeruáʼ stipa gusiandaʼ ca binni ni huará. Peru maʼ bidieeʼ cuenta nin ti doctor qué zanda gusianda guiráʼ guendahuará o cuee guendaguti. Nga runi racalaʼdxeʼ guedandá dxi maʼ cadi gacaná binni, cadi gaca huaracaʼ ne cadi gáticaʼ. Ndaaniʼ Guidxilayú cubi ni maʼ zedadxiña ca, zapaʼ stale tiempu para guiziideʼ jma de ca cosa ni bizáʼ Dios ne modo guyáʼ cuerpu stiʼ binni. Maʼ guca cumplir caadxi de ca cosa ni guníʼ iqueʼ de dxi nahuiineʼ. Ne maʼ cadi candaa zaca cumplir xcaadxi ca ne zabáninu jma galán.