1. Sar sas chi viața angla so te studiis i Biblia?

 SAR sas chi viața angla so te studiis i Biblia? Daștil-pe că chichiva anda amende nici na mai camen te anen penghe amintea cadai buchi. Cadai lumea cărdea buchi ca amari goghi hai phiraimos, cadea că vi amen cărdeam so cherenas le mai but manușa de pașa amende. Anda codoia, ‘ci sas amen speranța hai samas bi Devlesco andi lumea’. (Ef. 2:12) Tha o studio la Bibliaco parudea cu sea amari viața.

2. Save si chichiva buchia cai sichilean-le anda o studio la Bibliaco?

² Cana astardean te studiis i Biblia, dean chi sama că si tut iech dad ando cerii cai iubil-tu, că daștis te aves cuci ande lesche iacha hai te aves mașcar leschi familia cai anel lesche închinarea. Mai but, hachiardean că trebulas te cheres bare paruimata ande chi viața, ande chi goghi hai ande chio phiraimos. Trebuisardea te sichios te cheres so phenen le bare norme le Iehovasche. (Ef. 5:3-5)

3. a) Cadea sar phenel-pe ando Coloseni 3:9, 10, so phenel amenghe o Iehova te cheras? b) So va dichaia ande cado articolo?

³ O Iehova manghel amendar ‘te das tele pa amende i purani personalitatea’ * hai le buchia nasul cai cărdeam-le angla so te bolas-ame. (Citisar Coloseni 3:9, 10.) Anda codoia că vo cărdea-ame hai si amaro Dad cerisco, vo daștil te manghel amendar sar te phiravas-ame. Dacă cames te boles-tu, cado articolo va ajutila-tu te araches o răspunso ca trin pușimata: 1) So si i purani personalitatea?, 2) Sostar manghel o Iehova amendar te das-la tele? hai 3) Sar daisaras te mechas amari purani personalitatea? Dacă sam deja bolde, le sicaimata anda cado articolo va ajutina-ame te na las parpale i purani personalitatea.

4. Sar si iech manuș cai ci dea tele pa peste i purani personalitatea?

⁴ I purani personalitatea dichiol-pe ca iech manuș cana gândil hai cherel le buchia pala le camimata le ilesche păcătoso. Iech manuș cai ci dea tele pa peste i purani personalitatea daștilas te gândil-pe numai peste, te holiarel-pe sigo, te na avel recunoscătorii hai te avel puchiardo barimastar. Les daștilas te placeal-les te dichel materialea pornografico, filmea imoralo sau filmea marimatanța. Cadale manușes daștil te avel-les vi lașe calități hai, daștil-pe că, simțosarel-pe doșalo anda le buchia cai phenel-le sau cherel-le. Tha ci camel cadea de zurales te paruvel-pe. (Gal. 5:19-21; 2 Tim. 3:2-5)

5. Daisaras te das tele cu sea pa amende i purani personalitatea? (Fapte 3:19)

⁵ Anda codoia că sam imperfecți, ci daisaras te încalavas cu sea le gânduri hai le camimata nasul anda amaro ilo hai goghi. (Is. 55:7; citisar Fapte 3:19.) Cadea că, poiechdata va avela te phenas sau te cheras buchia anda save daștil te fal-ame nasul. Tha, cana das tele pa amende i purani personalitatea, cărdioas iech nevo manuș cai ci mai mechel-pe phanglo tela o zuralimos le phiraimasco nasul hai le buchiango cai aven anda iech ilo păcătoso. (Ier. 17:9; Iac. 3:2)

6. Sostar manghel amendar o Iehova te mechas amaro phiraimos nasul hai le obiceiuri cai cheren partea andai purani personalitatea?

⁶ O Iehova manghel amendar te mechas amaro phiraimos nasul hai le obiceiuri cai sas amen mai anglal, anda codoia că vo iubil-ame zurales but hai camel te avel-ame iech viața șucar. (Is. 48:17, 18) Vo jianel că, atunci cana las-ame pala amaro ilo păcătoso, cheras nasul na numai amenghe, tha vi averenghe. Cadaia anel iech bari duch vi le Iehovasche.

7. Cadea sar phenel-pe ando Romani 12:1, 2, so trebul te alosaras te cheras?

⁷ Cana das amari zor te cheras paruimata ande amari personalitatea, daștil-pe ca chichiva amala sau jene anda amari familia te prasan-ame. (1 Pet. 4:3, 4) Von daștinas te phenen că daisaras te cheras so camas hai că ci trebul te mechas averen te phenen amenghe so te cheras. Tha codola cai ci camen te len-pe pala so phenel o Iehova te cheras, ci sile ciaces liberi. Mai but, von  mechen-pe îngărde catar i lumea le Satanoschi. (Citisar Romani 12:1, 2.) Savore anda amende trebul te alosaras: te încăras ca amari purani personalitatea, saveate cherel buchi o păcato hai i lumea le Satanoschi, ori te mechas ca o Iehova te paruvel-ame ande o mai lașio manuș cai daisaras te avas aghies. (Is. 64:8)

8. So daștil te ajutil-ame te mechas amaro phiraimos nasul hai le obiceiuri jiungale?

⁸ O Iehova jianel că trebul amenghe timpo hai trebul te das amari zor caște mechas amaro phiraimos nasul hai le obiceiuri jiungale. (Ps. 103:13, 14) Anda codoia, vo camel te ajutil-ame te cheras le paruimata cai trebun. Vo del-ame goghiaverimos hai zuralimos prin lesco Cuvânto, prin o spirito sfânto hai leschi organizația. Si ciaces că, vi tu dichlean ji acana o vast le Iehovasco ande chi viața. Acana, te dichas chichiva buchia cai daștin te ajutin-tu te cheres paruimata mai dur caște des tele pa tute i purani personalitatea hai te boles-tu.

9. Sar daștil te ajutil-tu o Cuvânto le Devlesco?

⁹ Folosisar i Biblia caște diches so si ande chio ilo. O Cuvânto le Devlesco si sar iech oglinda. Vo daștil te ajutil-tu te diches so si ande chi goghi, te diches sar des duma hai sar phiraves-tu. (Iac. 1:22-25) O phral sau i phei casa studiis hai vi aver phrala zurale spiritualo, daștin te folosin i Biblia caște ajutin-tu te jianes save si che covlimata hai le lașe buchia cai cheres-le deja. Sa cadea, von daștin te sicaven tuche sar daștis te rodes sfaturi lașe ande amare publicații bazome pi Biblia caște meches le obiceiuri nasul. Vi o Iehova silo sea o timpo gata te del-tu lesco vast caște ajutil-tu. Vo jianel so si ande chio ilo hai vo si codo cai daștil te ajutil-tu o mai mișto. (Prov. 14:10; 15:11) Cadea că, cher tuche o obiceio te manghes-tu le Iehovasche hai te studiis lesco Cuvânto ande fiesavo ghies.

10. So daștis te sichios anda so phendea o Elie?

¹⁰ Pachia anda ilo că le norme le Iehovasche sile le mai lașe. Sea so manghel o Iehova amendar te cheras si ande amaro miștimos. Codola cai len-pe pala lesche norme silen respecto anda lende, silen iech scopo andi viața hai sile ciaces fericime. (Ps. 19:7-11) Pe aver rig, codola cai ci len-pe pala le norme le Iehovasche hai cheren le buchia le masesche arăsăn te aven duchade. Te dichas so phenel iech murș po anav Elie anda so întâmplol-pe cana ci încărel-pe conto catar le norme le Devlesche. Vo barilea ande iech familia cai iubilas le Iehovas, tha cana sas-lo tărno șiavo alosardea te aven-les amalimata nasul. Astardea te lel droguri, te cherel imoralitatea hai te ciorel. Vo cărdilea iech manuș sea mai holiarico hai cai marelas-pe. O Elie phenel: „Cărdem sea so sichilem că ci trebulas te cherel iech creștino”. Cu sea cadala, o Elie ci bâstărdea so sichilea cana sas-lo țâno. Ji la urmă, vo lea parpale o studio la Bibliaco, dea peschi zor te mechel sea le obiceiuri nasul, hai ando bărș 2000 boldea-pe. So miștimata sas-les anda codoia că încărdea conto catar le norme le Iehovasche? O Elie phenel: „Si man pacea andi goghi hai iech conștiința uji”. * Cadai experiența sicavel că codola cai ci camen te len-pe pala le norme le Iehovasche cheren penghe corcore nasul hai pusaven-pe peste sea duchența. Vi cadea, o Iehova camel te ajutil-le te paruven-pe.

11. So urâl o Iehova?

¹¹ Trebul te sichios te urâs so urâl o Iehova. (Ps. 97:10) I Biblia sicavel că o Iehova  urâl „le iacha cai den-pe bare, i hohamni șib [hai] le vasta cai șioren rat nedoșalo”. (Prov. 6:16, 17) Sa cadea, „vo urâl le manușen cai șioren rat hai codolen cai athaven”. (Ps. 5:6) O Iehova urâl cadichi de but cado phiraimos, că vo choslea pa i phuv sea le manușen nasul anda o timpo le Noesco, anda codoia că von pherde i phuv le buchianța nasul cai cherenas-le. (Gen. 6:13) Prin o profeto Maleahi, o Iehova phendea că urâl codolen cai phiraven-pe nasul caring lengo rrom sau rromi hai roden te șinen o solaharimos la căsătoriaco bi te aven-le iech motivo biblico. O Iehova ci camel lenghi închinarea hai va anela-le ca i cris anda so cheren. (Mal. 2:13-16; Evr. 13:4)

12. So însemnol te „urâsaras zurales o nasulimos”?

¹² O Iehova camel te „urâsaras zurales o nasulimos”. (Rom. 12:9) Te urâsaras zurales vareso, însemnol că ci camas nici măcar te dichas-les angla amare iacha. Caște hachiaras mai mișto, te gândisaras-ame so avelas te cheras dacă avelas amenghe dino iech haben rimome. Avel amenghe te șiandas vi numai cana gândisaras-ame te has cado haben. Sa cadea, vi numai o gândo te cheras vareso nasul andel iacha le Iehovasche trebulas te cherel-ame te simțosaras-ame jiungales.

13. Sostar trebul te las sama ca le gânduri cai phiren ande amari goghi?

¹³ Le sama ca le gânduri cai phiren ande chi goghi. Amare gânduri dichion-pe ande so cheras. Anda codoia, o Isus phendea te duriaras amendar le gânduri cai îngăren-ame te cheras bare păcatea. (Mat. 5:21, 22, 28, 29). Cadea că, si zurales importanto te duriaras amendar sigo orisavo gândo melalo caște daisaras te avas cuci andel iacha amare Dadesche cerisco.

14. So sicavel anda amende o modo sar das duma hai so pușimata trebul te șioas amenghe?

¹⁴ Le sama sar des duma. O Isus phendea: „Oriso înclel anda o mui avel anda o ilo”. (Mat. 15:18) Si claro, o modo sar das duma sicavel con sam ciaces. Cadea că, si zurales importanto te dichas so si ande amaro ilo hai te pușias-ame: „Som me iech manuș cai camel te phenel sea o timpo o ciacimos hai ci hohavav chiar cana cadaia anel manghe pharimata? Sicavav pachiv andi căsătoria hai lav sama te na cherav gule iacha aver varecasche? Lav sama te na dav duma melales? Dav duma șucar cana varecon holiarel-ma?”. O modo sar des duma daștil te  avel sar le cociaca catar iech gad. Dacă va avela te pâtrăs-le, ci va mai avela tuche cadea de pharo te des tele o gad pa tute. Sa cadea, dacă des chi zor te na mai hohaves, te na prasas averen sau te na des duma melales, ci va mai avela tuche cadea de pharo te des tele pa tute i purani personalitatea.

15. So însemnol te maras andel carfina po stâlpo i purani personalitatea?

¹⁵ De chi zor te cheres so si mișto. Caște sicavel chichi de importanto si te cheras paruimata, o Pavel dea duma anda iech exemplo hai phendea că trebul ‘te maras andel carfina po stâlpo i purani personalitatea’. (Rom. 6:6) Cadea sar o Isus sas-lo gata te merel po stâlpo de tortură caște cherel so phendea lesche o Iehova, vi amen trebul te avas gata te mudaras o phiraimos hai le buchia cai o Iehova urâl-le. Numai cadea daștil te avel amen iech conștiința uji hai i speranța te traisaras veșnico ando Paradiso. (Ioan 17:3; 1 Pet. 3:21) Te na bâstras că o Iehova ci va paruvela pesche bare norme anda amende. Amen sam codola cai trebul te cheras paruimata ande amari viața hai te las-ame pala lesche norme. (Is. 1:16-18; 55:9)

16. Sostar trebul te des chi zor mai dur te așes contra le camimata nasul le ilesche?

¹⁶ De chi zor mai dur te așes contra le camimata nasul le ilesche. Chiar vi pala so boles-tu va trebula te des chi zor mai dur te încăres-tu parpale catar le camimata nasul cai aven anda ilo. Te dichas prin so nachlea o Maurício. Cana sas-lo tărno, angla so te astarel te studiil i Biblia, vo sas-lo homosexualo. Pala codoia, cărdea paruimata ande peschi viața, hai ando bărș 2002 boldea-pe. Chiar cana nachle but bărșa de cana boldea-pe, o Maurício phenel: „Trebul te phenav anda ilo că poiechdata trebul te marav-ma contra le camimata nasul”. So ajutisardea-les te na avel perado? Vo phenel: „Zuriarel-ma te jianav că, dacă așiav contra cadal camimata nasul, som cuci andel iacha le Iehovasche”. *

17. Sar zuriarel-tu i experiența la pheiachi Nabiha?

¹⁷ Mang le Iehovas te del-tu lesco vast caște ajutil-tu hai pachia-tu ando spirito sfânto, na ande chio zuralimos. (Gal. 5:22; Filip. 4:6) Trebul te das sea amari zor caște das tele pa amende cu sea i purani personalitatea. I experiența prin savi nachlea iech phei po anav Nabiha sicavel cado ciacimos. Laco dad mechlea-la cana sas-la numai șov  bărșa. Voi phenel: „Cadai buchi duchadea zurales mânro ilo”. Cana barilea, i Nabiha cărdilea sea mai nasul hai astarelas-pe sigo holiatar. Astardea te bichinel droguri, sas-li phandadi hai beșlea ando phandaimos chichiva bărșa. Cade, le Martori avile late, astardea te studiil i Biblia hai cărdea bare paruimata. I Nabiha phenel: „Ci sas manghe pharo te mechav anumime obiceiuri nasul. . . . Tha sas manghe zurales pharo te na mai țârdav thuvali”. Voi dea peschi zor te mechel-pe lendar mai but sar iech bărș. So cărdea-la te na mai țârdel thuvali? Voi phenel: „O mai but ajutisardea-ma te mangav-ma sea o timpo le Iehovasche”. Acana, i Nabiha zuriarel averen hai phenel: „Pachiav anda sea o ilo, că dacă me daisardem te paruvav-ma caște avav cuci andel iacha le Iehovasche, oricon daștil!”. *

18. Cadea sar sicavel-pe ando 1 Corinteni 6:9-11, so daisarde te cheren but slujitori le Iehovasche?

¹⁸ Chichiva andal murșa hai jiuvlea anda o iechto secolo, cai o Iehova alosardea-le te rain ande iech than le Cristosoia, cherenas mai anglal buchia nasul. Sar exemplo, chichiva anda lende sas-le adulteri, homosexuali sau cior. Tha, anda codoia că ajutisardea-le o spirito sfânto, von daisarde te paruven-pe. (Citisar 1 Corinteni 6:9-11.) Vi aghies, i Biblia ajutil milioanea manușen te daștin te cheren paruimata ande penghi viața. * Von mechle le obiceiuri nasul cai astarenas lengo ilo. Lengo exemplo sicavel că vi tu daștis te cheres paruimata ande chi personalitatea, hai cadea te arăsăs te boles-tu.

19. So va dichaia ando articolo cai avel?

¹⁹ Codola cai camen te bolen-pe ci trebun numai te den tele pa pende i purani personalitatea. Von trebun te den penghi zor te len pe pende i nevi personalitatea. O articolo cai avel va sicavela sar daștin te cheren cadai buchi hai sar daștin aver te ajutin-le.