Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 10

E nehenehe outou e “tatara i te huru taata tahito”

E nehenehe outou e “tatara i te huru taata tahito”

“A tatara i te huru taata tahito e ta ˈna ra mau peu.”—KOL. 3:9.

HIMENE 29 E amo matou i to iˈoa ma te tura

HAAPOTORAA *

1. Eaha to tatou huru hou a haapii ai i te Bibilia?

 EAHA to tatou huru hou a haapii ai i te Bibilia e te mau Ite no Iehova? Aita paha e rave rahi o tatou e hinaaro e haamanaˈo i te reira. Ua pee paha tatou i te manaˈo o teie nei ao no nia i te mea maitai e te mea ino. E au ra e “aita na to [ta]tou e tiaturiraa e aita atoa na e Atua to [ta]tou i roto i teie nei ao.” (Eph. 2:12) I muri aˈe râ i te haapiiraa i te Bibilia, ua taui roa to tatou oraraa!

2. Eaha ta outou i ite i to outou haapiiraa i te Bibilia?

2 Maoti te Bibilia, ua haapii outou e te vai ra te hoê Metua i te raˈi o te here rahi ra ia outou. Ua taa atoa ia outou e titauhia ia rave i te mau tauiraa rahi i roto i to outou oraraa, haerea e huru feruriraa no te faaoaoa ia Iehova e no te riro ei tavini na ˈna. E titauhia ia pee i ta Iehova mau ture aveia teitei.—Eph. 5:3-5.

3. Ia au i te Kolosa 3:9, 10, eaha ta Iehova e titau mai ra ia rave e eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 Ei Atua poiete e Metua i te raˈi, e mana to Iehova no te faaoti e nafea te mau mero o to ˈna utuafare e haa ˈi. Hou te bapetizoraa, te titau ra o ˈna ia tatou ia tutava i te “tatara i te huru taata tahito e ta ˈna ra mau peu.” * (A taio i te Kolosa 3:9, 10.) E tauturu teie tumu parau haapiiraa i te feia o te hinaaro ra e bapetizo ia pahono i teie na uiraa e toru: (1) Eaha te “huru taata tahito”? (2) No te aha Iehova e faaue ai ia tatou ia tatara i te reira? (3) E nafea ia pee i tera faaueraa? No te feia ua bapetizo-aˈena-hia, e tauturu teie tumu parau haapiiraa ia ore e haa e e feruri mai ta ratou i matau na hou ratou a tatara ˈi i te huru taata tahito.

EAHA TE “HURU TAATA TAHITO”?

4. Eaha ta te hoê taata e rave ia vaiiho o ˈna e na te huru taata tahito e faatere ia ˈna?

4 Na te “huru taata tahito” anaˈe e faatere i te hoê taata, pinepine o ˈna i te feruri e i te haa ma te tano ore. E faatupu o ˈna i te miimii, e riri hanoa o ˈna, aita o ˈna e faaite i te mauruuru e mea faaoru roa o ˈna. Mea au roa na ˈna te mau hohoˈa faufau, te mau hohoˈa teata hairiiri e te haavî uˈana. Papu, e faatupu o ˈna i te tahi mau huru maitatai e e faahapa paha o ˈna ia ˈna iho no te mau ohipa ino ta ˈna i parau e i rave. Aita râ o ˈna e hinaaro mau ra e taui i to ˈna huru feruriraa e haerea.—Gal. 5:19-21; Tim. 2, 3:2-5.

A tatara ˈi i “te huru taata tahito,” e ere faahou na te haerea e te peu ta te tino hara e faatupu e faatere ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 5) *

5. E nehenehe anei tatou e tatara roa i te huru taata tahito? A faataa. (Ohipa 3:19)

5 No te mea e taata tia ore tatou, aita e nehenehe e haapae roa i te mau manaˈo aore ra hinaaro iino. I te tahi taime, e rave aore ra e parau tatou i te hoê mea ta tatou e tatarahapa i muri iho. (Ier. 17:9; Iak. 3:2) Ia tatara râ tatou i te huru taata tahito, e ere faahou na te haerea e peu o te hara e faatere ia tatou. E riro ïa tatou ei taata maitai aˈe.—Isa. 55:7; a taio i te Ohipa 3:19.

6. No te aha Iehova e faaue mai ai ia haapae i te mau manaˈo e peu iino o te huru taata tahito?

6 Te faaue mai ra Iehova ia haapae i te mau manaˈo e peu iino no te mea mea here roa na ˈna ia tatou e te hinaaro ra o ˈna ia oaoa tatou. (Isa. 48:17, 18) Ua ite o ˈna e aita anaˈe te taata e haapae i to ˈna mau hinaaro tano ore, e mauiui o ˈna, oia atoa te feia piri ia ˈna. E mauiui atoa hoi Iehova.

7. Ia au i te Roma 12:1, 2, tei mua tatou i teihea faaotiraa?

7 I te omuaraa, e faaooo mai paha to tatou mau hoa e fetii no te mea te tutava ra tatou i te taui i to tatou huru. (Pet. 1, 4:3, 4) E parau paha ratou e tiamâraa to tatou no te rave mai ta tatou e hinaaro, e ere na te tahi atu e parau eaha te rave. Tera râ, eiaha e manaˈo e mea tiamâ te feia e patoi ra i te mau ture aveia a Iehova. Te faaau ra hoi ratou i to ratou oraraa i to te ao a Satani. (A taio i te Roma 12:1, 2.) Na tatou e faaoti: E vaiiho anei tatou na te hara e te ao a Satani e faatere ia tatou a ahu noa ˈi i te huru taata tahito? Aore ra e faaoti tatou na Iehova e faariro ia tatou ei taata maitai roa i teie nei â?—Isa. 64:8.

E NAFEA IA TATARA I TE HURU TAATA TAHITO?

8. Eaha te tauturu mai ia haapae i te mau manaˈo e peu iino?

8 Ua ite Iehova e titauhia te taime e te tutavaraa no te haapae i te mau manaˈo e peu iino. (Sal. 103:13, 14) Tera râ, maoti ta ˈna Parau, to ˈna varua e ta ˈna faanahonahoraa, te horoa ra Iehova i te paari, te puai e te tauturu hinaarohia no te taui i to tatou huru. Papu maitai, ua tauturu aˈena o ˈna ia tatou. I teie nei, e hiˈopoa anaˈe vetahi mau manaˈo o te tauturu atu â ia tatou ia tatara i te huru taata tahito e ia ineine no te bapetizoraa.

9. Maoti te Bibilia, eaha ta outou e nehenehe e rave?

9 A faaohipa i te Bibilia no te hiˈopoa maite ia outou iho. E au te Parau a te Atua i te hoê hiˈo o te tauturu ia outou ia hiˈopoa i to outou huru feruriraa, ta outou mau ohipa e huru paraparau. (Iak. 1:22-25) E nehenehe te taata e faatere ra i ta outou haapiiraa Bibilia aore ra te tahi atu Kerisetiano paari i te pae varua e horoa i te aˈoraa. Ei hiˈoraa, e faaohipa ratou i te Bibilia no te tauturu ia outou ia ite i to outou mau paruparu aore ra puai. E nehenehe ratou e haapii atu e nafea ia ite i te mau manaˈo Bibilia o te tauturu ia outou ia faarue i te mau peu iino. Hau atu, ua ineine noa Iehova i te tauturu ia outou. O ˈna anaˈe te ite maitai eaha to roto i to outou aau. (Mas. 14:10; 15:11) No reira, a tamau i te pure ia ˈna e i te haapii i ta ˈna Parau i te mau mahana atoa.

10. Eaha ta outou i haapii i te aamu o Elie?

10 Ia papu ia outou e o te mau ture aveia a Iehova te mea maitai roa ˈˈe. E faufaahia tatou i te mau mea atoa ta Iehova e faaue mai ra. E fanaˈo te feia e ora ra ia au i ta ˈna mau ture aveia i te tura a vetahi ê, te fa i roto i te oraraa e te oaoa mau. (Sal. 19:7-11) Area no te feia e patoi nei i te mau ture aveia a Iehova, e faahopearaa ino ïa ta ratou e ite a rave ai i ta te tino hara e faatupu. A tapao na i ta te hoê tane, o Elie te iˈoa, i parau no nia i te patoiraa i ta Iehova mau faaueraa. Ua haapii to Elie na metua ia ˈna ia here ia Iehova. I to ˈna râ taurearearaa, ua maiti Elie i te mau amuimuiraa iino. Haamata ˈtura o ˈna i te rave i te raau taero, te peu taotoraa tia ore e i te eiâ. Ua faatia Elie e ua riro o ˈna ei taata iria e te haavî uˈana. Te farii nei o ˈna: “Ua rave au i te mau ohipa atoa ta te mau Kerisetiano e ore roa ˈtu e rave.” Tera râ, aita i moˈehia ia Elie ta ˈna i haapii i te apîraa. I muri iho, ua haapii faahou o ˈna i te Bibilia. Ua tutava rahi o ˈna i te faaore i to ˈna mau peu iino e ua bapetizohia o ˈna i 2000. Eaha te mau haamaitairaa ta ˈna i ite a pee ai i te mau ture aveia a Iehova? Te parau ra Elie: “Te fanaˈo ra vau i te hau o te feruriraa e te manaˈo haava mâ.” * Te faaite ra te hiˈoraa o Elie e mauiui te feia e patoi ra i te mau ture aveia a Iehova. Noa ˈtu râ, ua ineine noa Iehova i te tauturu ia ratou ia taui.

11. Eaha ta Iehova e faufau ra?

11 A haapii i te faufau i ta Iehova e faufau ra. (Sal. 97:10) Ia au i te Bibilia, te faufau ra Iehova i “te mata teoteo, te arero haavare, e te rima o te haamanii i te toto hara ore.” (Mas. 6:16, 17) Te faufau atoa ra o ˈna “i te feia hamani ino e te haavare.” (Sal. 5:6) I te tau o Noa, ua haamou Iehova i te feia ino atoa no te mea ua î roa te fenua i te haavîraa uˈana. (Gen. 6:13) Hau atu, na roto i te peropheta Malaki, ua parau Iehova e mea hae na ˈna te mau opuaraa haavarevare ta te tahi mau taata faaipoipo e rave no te faataa i to ratou apiti tei ore i taiva. Te patoi ra Iehova i ta ratou haamoriraa e e haava o ˈna ia ratou.—Mal. 2:13-16; Heb. 13:4.

A faufau i ta Iehova e faufau ra, mai ta tatou e rave ia anihia mai ia amu i te hoê maa pê (A hiˈo i te paratarafa 11-12)

12. Eaha te auraa o te parau “a faufau atu i te mea ino”?

12 Te hinaaro ra Iehova ia “faufau atu [tatou] i te mea ino.” (Roma 12:9) Te auraa o te taˈo “faufau,” o te hoê ïa huru aau puai o te turai ra ia hae roa i te hoê ohipa e ia au ore roa i te reira. Eaha to tatou huru ia anihia mai ia amu i te hoê maa pê? E huru ê roa paha tatou a manaˈo ai i te reira. Hoê â ïa huru ia manaˈo tatou i te hoê mea ta Iehova e au ore ra.

13. No te aha e mea tia ia patoi tatou i te mau manaˈo iino?

13 A paruru i to outou huru feruriraa. E ohipa tatou ia au i to tatou mau manaˈo. No reira Iesu i haapii mai ai ia patoi i te mau manaˈo o te turai ia tatou ia hara. (Mat. 5:21, 22, 28, 29) Te hinaaro nei tatou e faaoaoa i to tatou Metua i te raˈi, e ere anei? No reira, mea faufaa roa ia patoi oioi i te tahi noa ˈˈe manaˈo ino o te ô mai i roto i to tatou feruriraa.

14. E faaite ta tatou mau parau i te aha e eaha te mau uiraa mea faufaa ia pahono?

14 A haapao i ta outou huru paraparau. Ua parau Iesu: “Te mau mea râ e na roto mai i te vaha, no roto mai ïa i te aau.” (Mat. 15:18) Papu, e faaite ta tatou mau parau eaha mau na to roto i to tatou aau. A ui ïa ia outou iho: ‘Te haapae ra anei au i te haavare, noa ˈtu e fifihia vau a faaite ai i te parau mau? Ei hoa faaipoipo, te haapao ra anei au ia ore e faahinaaro i te taata e ere i to ˈu apiti? Te haapae roa ra anei au i te mau parau hairiiri? E pahono anei au ma te mǎrû ia riri au i te hoê taata?’ E tauturu te feruri-maite-raa i tera mau uiraa ia outou. Mai te niraraa i nia i te hoê ahu, e vai noa te huru taata tahito a tamau ai tatou i te faaohipa i te mau parau tano ore. No reira, no te tatara i te huru taata tahito, e mea tia ia haapae tatou i te parau ino, haavare e hairiiri.

15. Eaha te auraa ia parauhia ua patitihia to tatou huru taata tahito “i nia i te pou”?

15 Ia ineine outou i te rave i te mea tano e tia ˈi. Ua faaohipa te aposetolo Paulo i te hoê hiˈoraa papu no te faaite e mea faufaa ia taui i to tatou huru oraraa. Ua papai o ˈna e mea tia ia patitihia to tatou huru taata tahito “i nia i te pou.” (Roma 6:6) Te hinaaro nei tatou e pee i te hiˈoraa o te Mesia. Ua ineine o ˈna i te pohe i nia i te hoê pou no te rave i to Iehova hinaaro. Hoê â huru no tatou. E mea faufaa ia patoi tatou i te haerea e peu ta Iehova e faufau ra. E fanaˈo ïa tatou i te hoê manaˈo haava mâ e te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. (Ioa. 17:3; Pet. 1, 3:21) A haamanaˈo e eita Iehova e taui i ta ˈna mau ture aveia no te faaoaoa ia tatou. Na tatou râ e rave i te mau tauiraa hinaarohia no te pee i ta ˈna mau faaueraa.—Isa. 1:16-18; 55:9.

16. No te aha e mea tia ia tamau i te patoi i te mau hinaaro tano ore?

16 A tamau i te patoi i te mau hinaaro tano ore. Mea faufaa ia na reira, noa ˈtu ua bapetizohia outou. A tapao na i ta Maurício i ite. I to ˈna apîraa, ua haamata o ˈna i te rave i te peu mahu. Ua haamata râ o ˈna i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua taui o ˈna i to ˈna huru oraraa e ua bapetizohia o ˈna i 2002. Noa ˈtu te tavini ra o ˈna ia Iehova e rave rahi matahiti i teie nei, te na ô ra Maurício: “Aita vau e huna! I te tahi mau taime, e titauhia ia ˈu ia patoi i te mau hinaaro tano ore.” Aita râ te reira i faatoaruaru ia ˈna. Ua parau o ˈna: “Ua faaoti papu vau i te patoi i to ˈu mau hinaaro tano ore. Te faaitoito ra te reira ia ˈu no te mea ua ite au e te faaoaoa ra vau ia Iehova.” *

17. E nafea te aamu o Nabiha e faaitoito ai ia outou?

17 A pure ia Iehova no te ani i te tauturu e a tiaturi ia ˈna eiaha râ i to outou iho puai. (Gal. 5:22; Phil. 4:6) E mea tia ia haa rahi no te tatara i te huru taata tahito e no te ore e ahu faahou mai i te reira. Teie te hiˈoraa o Nabiha. Ua faarue to ˈna metua tane ia ˈna i te onoraa o to ˈna matahiti e ua mauiui roa o ˈna. A paari ai, ua riro Nabiha ei vahine riri hanoa e te haavî uˈana. Ua hoo atu o ˈna i te raau taero e ua tuuhia o ˈna i te fare tapearaa e rave rahi matahiti. I ǒ o ˈna i te haapiiraa i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Haamata ˈtura Nabiha i te rave i te mau tauiraa rahi. Te na ô ra o ˈna: “Te vai ra te tahi mau peu iino mea ohie roa no ˈu ia haapae. Mea fifi râ ia faaea i te pupuhi i te avaava.” Ua titauhia ia ˈna hau atu i te hoê matahiti no te faaea roa i te avaava. Ua nafea o ˈna? Te parau ra Nabiha: “Ua tamau vau i te pure ia Iehova no te tauturu mai ia faaea i tera peu ino. Tera tei tauturu rahi ia ˈu.” Te faaitoito ra o ˈna ia vetahi ê ma te parau: “Ua nehenehe au e rave i te mau tauiraa no te faaoaoa ia Iehova. Papu maitai ïa e maraa atoa ia outou!” *

E NEHENEHE OE E PEE I TE MAU TITAURAA NO TE BAPETIZORAA!

18. Ia au i te Korinetia 1, 6:9-11, eaha ta e rave rahi tavini a Iehova i nehenehe e rave?

18 I te senekele matamua, ua maiti Iehova i te tahi mau taata no te riro ei arii e o Iesu. I rotopu ia ratou, te vai ra tei rave i te ohipa tano ore. Ei hiˈoraa, ua faaturi ratou, ua rave i te peu mahu e ua eiâ. Maoti râ te varua moˈa o te Atua, ua nehenehe ratou e taui i to ratou huru. (A taio i te Korinetia 1, 6:9-11.) I teie mahana, te tauturu nei te Bibilia i e mirioni taata ia rave i te mau tauiraa hinaarohia i roto i to ratou oraraa. * Ua faaea ratou i te rave i te mau peu iino e ere i te mea ohie ia patoi atu. Te haapapu ra to ratou hiˈoraa e e nehenehe ta outou e taui i to outou huru e haerea a faaî atu ai i te mau titauraa no te bapetizoraa.

19. Eaha ta tatou e hiˈopoa i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa?

19 Mea faufaa ia tatara i te huru taata tahito. E mea tia atoa râ i te feia e hinaaro ra e bapetizo ia tutava i te ahu mai i te huru taata apî. I roto i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea ia na reira e e nafea vetahi ê e tauturu mai ai.

HIMENE 41 Faaroo mai oe i ta ˈu pure

^ Ia bapetizohia tatou, e mea tia ia taui i to tatou huru. E tauturu teie tumu parau haapiiraa ia ite eaha te huru taata tahito, no te aha e e nafea tatou e tatara ˈi i te reira. I roto i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea ia tamau i te ahu mai i te huru taata apî, noa ˈtu ua bapetizohia tatou.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: No te “tatara i te huru taata tahito,” e haapae roa tatou i te haerea e peu ta Iehova e hae ra. E titauhia ia haamata tatou hou a bapetizohia ˈi.—Eph. 4:22.

^ No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa: ‘Titauhia ia ˈu ia hoˈi ia Iehova ra’” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 2012 (Farani).

^ No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa: ‘Ua paraparau ratou ia ˈu ma te mǎrû’” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 2012 (Farani).

^ No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa: ‘E vahine riri hanoa vau e te haavî uˈana’” o Te Pare Tiairaa 1 no Atopa 2012 (Farani).

^ A hiˈo i te tumu parau “ Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa.”

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tatararaa i te ahu tahito, o te tutavaraa ïa i te haapae i te mau haerea e peu tano ore.