Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 11

A tamau i te ahu mai i te “huru taata apî” i muri aˈe i te bapetizoraa

A tamau i te ahu mai i te “huru taata apî” i muri aˈe i te bapetizoraa

“A ahu mai i te huru taata apî.”—KOL. 3:10.

HIMENE 49 Ia oaoa to Iehova aau

HAAPOTORAA *

1. Eaha te ohipa ra i nia i to tatou huru?

 NOA ˈTU ehia matahiti tatou i te bapetizoraahia, e hinaaro tatou paatoa e ahu mai i te huru taata ta Iehova e au ra. E titauhia ïa ia haavî i to tatou huru feruriraa no te mea e ohipa to tatou mau manaˈo i nia i to tatou huru. Mai te peu e tiatonu tatou i nia i to tatou mau hinaaro tano ore, e parau e e rave tatou i te mea ino. (Eph. 4:17-19) Mai te peu râ, e feruri tatou i nia i te mau mea maitatai, e turai te reira ia tatou ia paraparau e ia rave i te ohipa ta to tatou Metua ra o Iehova e au.—Gal. 5:16.

2. Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 Mai tei faahitihia i roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, e ô mai iho â te tahi mau manaˈo iino i roto i to tatou feruriraa. E nehenehe râ tatou e maiti ia ore e ohipa ia au i tera mau manaˈo. Hou tatou a bapetizohia ˈi, ua titauhia ia tatou ia faaea i te faahiti i te mau parau e i te rave i te ohipa ta Iehova e faufau ra. Tera te mea matamua e te faufaa roa ˈˈe te titauhia ra ia rave no te tatara i te huru taata tahito. No te fanaˈo i te farii maitai a Iehova, mea tia atoa ia pee tatou i teie faaueraa: “A ahu mai i te huru taata apî.” (Kol. 3:10) I roto i teie tumu parau haapiiraa, e pahono tatou i teie mau uiraa: Eaha “te huru taata apî”? E nafea tatou e ahu mai ai i te huru taata apî e e tamau ai i te na reira?

EAHA “TE HURU TAATA APΔ?

3. Ia au i te Galatia 5:22, 23, eaha “te huru taata apî” e e nafea te hoê taata e ahu mai ai i te reira?

3 Te pee ra te taata e ahu ra i “te huru taata apî” i te hiˈoraa o Iehova. E vaiiho atoa o ˈna i te varua o te Atua ia ohipa i nia i to ˈna mau manaˈo, huru aau e haerea a faatupu atu ai i te mau huru maitatai. (A taio i te Galatia 5:22, 23.) Ei hiˈoraa, mea here na ˈna ia Iehova e i ta ˈna mau tavini. (Mat. 22:36-39) E tamau o ˈna i te oaoa noa ˈtu te mau fifi. (Iak. 1:2-4) E faatupu o ˈna i te hau. (Mat. 5:9) E faaite o ˈna i te faaoromai e te hamani maitai ia vetahi ê. (Kol. 3:13) Mea au na ˈna i te mea maitai e i te rave i te reira. (Luka 6:35) Na roto i ta ˈna mau ohipa, e faaite o ˈna i to ˈna faaroo puai i to ˈna Metua i te raˈi. (Iak. 2:18) E haerea mǎrû noa to ˈna ia faatihaehae vetahi ê ia ˈna e e haavî oia ia ˈna iho i mua i te tamataraa.—Kor. 1, 9:25, 27; Tito 3:2.

4. No te ahu mai i te huru taata apî, no te aha mea faufaa ia faatupu i te taatoaraa o te mau huru maitatai o te Galatia 5:22, 23 e o te tahi atu mau irava Bibilia?

4 No te ahu mai i te huru taata apî, e titauhia ia tatou ia faatupu i te taatoaraa o te mau huru maitatai o te Galatia 5:22, 23 e o te tahi atu mau irava Bibilia. * Ei hiˈoraa, eita tatou e oomo i te tahi noa tuhaa o te hoê ahu. Tera atoa no te mau huru maitatai. Eita e nehenehe e faataa ê i te mau huru maitatai. Ei hiˈoraa, ia here mau tatou i te taata tupu, e faaite tatou i te faaoromai e te hamani maitai ia ˈna. No te riro ei taata maitai, mea tia ia faaite i te haerea mǎrû e ia haavî ia tatou iho.

E NAFEA TATOU E AHU MAI AI I TE HURU TAATA APÎ?

Rahi atu â tatou i te faatupu i te hoê â manaˈo e to Iesu, rahi atu â tatou i te pee i to ˈna hiˈoraa (A hiˈo i te paratarafa 5, 8, 10, 12, 14)

5. Eaha te auraa ia faatupu i te hoê â manaˈo i to te Mesia e no te aha e titauhia ia haapii atu â no nia ia Iesu? (Korinetia 1, 2:16)

5 A taio i te Korinetia 1, 2:16. No te ahu mai i te huru taata apî, e titauhia ia tatou ia faatupu i te hoê â manaˈo e to te Mesia. Te auraa ïa e, mea tia ia haapii tatou eaha te huru feruriraa o Iesu e e nafea ia pee i to ˈna hiˈoraa. Ua faaite Iesu ma te tia roa i te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu. Mai te hoê hiˈo e ite-maitai-hia ra to tatou hohoˈa i roto, ua ite-maitai-hia te huru mau o Iehova na roto ia Iesu. (Heb. 1:3) Rahi atu â tatou i te feruri mai ia Iesu, rahi atu â ïa tatou i te haa mai ia ˈna e i te pee i to ˈna hiˈoraa.—Phil. 2:5.

6. Eaha te titauhia ia haamanaˈo a tutava ˈi i te ahu mai i te huru taata apî?

6 E nehenehe anei iho â tatou e pee i te hiˈoraa o Iesu? E manaˈo paha tatou: ‘Mea tia roa hoi Iesu. Aita roa ˈtu vau e nehenehe e riro mai ia ˈna!’ A feruri ïa i teie mau manaˈo. A tahi, ua poietehia tatou e te aravihi ia faatupu i te mau huru maitatai o Iehova e o Iesu. E nehenehe ïa tatou e maiti i te pee i to raua hiˈoraa, e maraa iho â ia tatou noa ˈtu aita tatou e na reira ra ma te tia roa. (Gen. 1:26) A piti, o te varua moˈa o te Atua te puai rahi roa ˈˈe e vai nei. Maoti teie puai e nehenehe ai tatou e rave i te mau ohipa o te ore e maraa ia tatou. A toru, aita Iehova e titau ra ia tatou ia faatupu i te mau huru maitatai ma te tia roa. E horoa hoi to tatou Metua here 1 000 matahiti i te feia e ora i nia i te fenua no te riro ei taata tia roa. (Apo. 20:1-3) Te titau nei Iehova ia tatou ia tutava i te rave i te maraa ia tatou e ia tiaturi ia ˈna.

7. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i teie nei?

7 I roto i teihea tuhaa e nehenehe ai tatou e pee i te hiˈoraa o Iesu? E hiˈopoa tatou e maha huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu. E faufaahia tatou a hiˈopoa ˈi mea nafea Iesu i te faatupuraa i na huru maitatai tataitahi. E ite atoa tatou i te tahi mau uiraa o te tauturu mai ia haamaitai atu â i to tatou huru taata apî.

8. Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna here?

8 No to ˈna here rahi i to ˈna Metua, ua rave Iesu i te mau haapaeraa no to ˈna Metua e no tatou. (Ioa. 14:31; 15:13) Ua haapapu Iesu i to ˈna here rahi ia vetahi ê na roto i to ˈna huru oraraa. I te mau mahana atoa, ua faaite o ˈna i te here e te aumihi, noa ˈtu te patoiraa. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua faaite Iesu i to ˈna here i te taata ma te haapii ia ratou no nia i te Faatereraa arii a te Atua. (Luka 4:43, 44) Ua haapapu atoa Iesu i to ˈna here ma te haapae ia ˈna iho. Ua farii o ˈna e haamauiui e e haapohe te feia rave hara ia ˈna. Maoti ta Iesu i rave, e nehenehe tatou paatoa e fanaˈo i te ora mure ore.

9. E nafea ia faaite i te here mai ia Iesu?

9 No to tatou here ia Iehova i pûpû ai tatou ia tatou iho e i bapetizohia ˈi tatou. No reira, mai ia Iesu, e mea faufaa ia faaite i te here ia Iehova na roto i to tatou huru i nia ia vetahi ê. Ua papai te aposetolo Ioane: “Te taata aita e here ra i to ˈna taeae ta ˈna e ite ra, eita ïa ta ˈna e nehenehe e here i te Atua ta ˈna e ore e ite ra.” (Ioa. 1, 4:20) E ui anaˈe ia tatou iho: ‘Te faatupu ra anei au i te here rahi no vetahi ê? Te faaite ra anei au i te aumihi ia vetahi ê, noa ˈtu to ratou ino i nia ia ˈu? Na te here anei e turai ra ia ˈu ia faaohipa i to ˈu taime e taoˈa no te tauturu ia vetahi ê ia ite o vai Iehova? Ua ineine anei au i te na reira noa ˈtu te mauruuru ore e te patoiraa a vetahi ê? E nehenehe anei au e apiti atu â i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ?’—Eph. 5:15, 16.

10. No te aha ua matauhia Iesu ei taata faatupu i te hau?

10 Ua matauhia Iesu ei taata faatupu noa i te hau. A hamani ino ai vetahi ê ia ˈna, aita o ˈna i tahoo atu. Ua rave o ˈna i te taahiraa matamua no te faatupu i te hau e ua faaitoito atu ia faaafaro oioi i te fifi e vai ra i rotopu ia ratou. Ei hiˈoraa, ua haapii o ˈna ia ratou e mai te peu e hinaaro ratou ia farii Iehova i ta ratou haamoriraa, e mea tia ia faatupu ratou i te hau. (Mat. 5:9, 23, 24) E ua tamau o ˈna i te tauturu i te mau aposetolo ia faaea i te tatamaˈi no te ite o vai te mea rahi aˈe i rotopu ia ratou.—Luka 9:46-48; 22:24-27.

11. E nafea tatou e riro ai ei taata o te faatupu i te hau?

11 No te riro ei taata o te faatupu i te hau, eita e navai noa ia ape i te mau tatamaˈiraa. E titauhia ia rave i te taahiraa matamua no te faatupu i te hau. E faaitoito atoa tatou i te mau taeae e tuahine ia faaafaro oioi i te fifi. (Phil. 4:2, 3; Iak. 3:17, 18) E ui anaˈe ia tatou iho: ‘Eaha ta ˈu e ineine i te rave no te faatupu i te hau? Ia haamauiui te hoê taeae aore ra tuahine ia ˈu, e tamau anei au i te inoino? E tiai anei au na te tahi e rave i te taahiraa matamua no te faatupu i te hau aore ra e tamata vau i te faatupu i te hau noa ˈtu e ere na ˈu te hape? Ia titauhia, e faaitoito anei au i te feia tei tatamaˈi ia faatupu i te hau?’

12. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te hamani maitai?

12 Ua matauhia Iesu ei taata hamani maitai. (Mat. 11:28-30) Mea maitai e mea aifaito o ˈna i nia ia vetahi ê noa ˈtu te mau tupuraa fifi mau. Ei hiˈoraa, i to te hoê vahine Phenikia aniraa ia ˈna ia faaora i ta ˈna tamahine, ua paraparau Iesu ia ˈna ma te mǎrû. I te omuaraa, aita Iesu i rave mai ta te vahine i ani atu. I to te vahine râ faaiteraa i te faaroo puai, ua faaora Iesu i ta ˈna tamahine. (Mat. 15:22-28) Papu, e taata mǎrû o Iesu, aita râ te reira i tapea ia ˈna ia aˈo i te taata ta ˈna i here. Ei hiˈoraa, i to Petero tamataraa i te tapea ia Iesu ia rave i te hinaaro o Iehova, ua aˈo Iesu ia ˈna i mua i te tahi atu mau pǐpǐ. (Mar. 8:32, 33) Aita Iesu i na reira no te faahaama ia Petero, ua hinaaro râ o ˈna e haapii ia Petero e i te tahi atu mau pǐpǐ i te faufaaraa ia faatupu noa i te haehaa. Eita e ore, ua huru ê Petero, ua faufaahia râ o ˈna i te aˈo a Iesu.

13. E nafea tatou e faaite ai i te hamani maitai?

13 I te tahi taime, no te faaite i te hamani maitai i tei herehia, e titauhia paha ia horoa i te aˈoraa. A na reira ˈi, a pee i te hiˈoraa o Iesu ma te niu i te aˈoraa i nia i te mau faaueraa tumu Bibilia. A faaite i te hamani maitai. A tiaturi e hinaaro iho â ratou e rave i te mea maitai. A tiaturi atoa e farii maitai ratou i te aˈoraa no to ratou here ia Iehova e ia outou. A ui ia outou iho: ‘Ia rave te hoê taata ta ˈu e here ra i te mea tano ore, ua ineine anei au i te haere e paraparau ia ˈna ma te itoito? Mai te peu e titauhia ia horoa i te aˈoraa, e paraparau anei au ma te mǎrû aore ra ma te iria? No to ˈu anei riri ia ˈna e horoa ˈi au i te aˈoraa aore ra no to ˈu hinaaro e tauturu ia ˈna?’

14. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te maitai?

14 Aita noa Iesu i ite eaha te mea maitai, ua rave atoa râ o ˈna i te reira. Mea here na Iesu i to ˈna Metua, no reira o ˈna i rave noa ˈi i te mea maitai ma te manaˈo tano. E imi noa te hoê taata maitai i te mau ravea atoa no te tauturu ia vetahi ê e no te rave i te mea maitai no ratou. Eita e navai noa ia ite eaha te mea maitai, e mea tia atoa ia rave i te reira ma te aau haavare ore. E ui paha tatou ia tatou iho: ‘E nehenehe anei au e rave i te mea maitai ma te manaˈo tano ore?’ E, e nehenehe. Ei hiˈoraa, ua faahiti Iesu i te tahi tupuraa no nia i te feia tei horoa i te mau ô na te feia riirii ia itehia mai ratou e ia aruehia ratou e te taata. Noa ˈtu mea maitai te ohipa ta ratou i rave, aita Iehova i mauruuru i to ratou huru.—Mat. 6:1-4.

15. E nafea tatou e riro ai ei taata maitai?

15 No te riro ei taata maitai, e titauhia ia rave i te mea maitai ma te aau tae. E ui anaˈe ia tatou iho: ‘Ua ite anei au eaha te mea maitai e tera anei ta ˈu e rave ra? Eaha te turai ra ia ˈu ia rave i te mea maitai?’

E NAFEA IA ATUATU NOA I TO TATOU HURU TAATA APÎ?

16. Eaha te titauhia ia tatou ia rave i te mau mahana atoa e no te aha?

16 Eiaha e manaˈo no te mea ua bapetizohia tatou ua ahu roa ïa tatou i te huru taata apî e eita e titauhia ia haamaitai faahou i te reira. E atuatu maitai tatou i to tatou huru taata apî mai te ravehia no te hoê ahu apî. Hoê ravea no te na reira, o te tutavaraa ïa i te faatupu i te mau huru maitatai o te Atua i te mau mahana atoa. No te aha? No te mea e Atua Iehova o te haa ma te puai e e puai ohipa to ˈna varua. (Gen. 1:2) No reira, e nehenehe te mau huru maitatai o te Atua e turai ia tatou ia ohipa. Ei hiˈoraa, ua papai Iakobo: “Te faaroo aita e ohipa, mea pohe.” (Iak. 2:26) Tera atoa no te mau huru maitatai o te Atua. I te mau taime atoa e faatupu ai tatou i te reira, te faaite ra ïa tatou e te ohipa ra te varua o te Atua i nia ia tatou.

17. Eaha te titauhia ia rave mea fifi anaˈe ia faatupu i te mau huru maitatai o te Atua?

17 I te tahi taime, mea fifi no te mau Kerisetiano ia faatupu i te mau huru maitatai o te Atua noa ˈtu ua bapetizohia ratou e rave rahi matahiti. Mea faufaa râ ia tutava i te faatupu i tera mau huru maitatai. Teie te tahi faahohoˈaraa. Ia mutu te ahu ta tatou e au roa ˈˈe, e faarue oioi anei tatou i te reira? Aita. E imi râ tatou i te ravea no te nira i te reira e e haapao maitai atu â tatou i muri aˈe. Hoê â huru, aita anaˈe tatou e faaite i te hamani maitai, te faaoromai e te here i te tahi taata, eiaha e tuu. E tatarahapa anaˈe râ ma te aau tae ia vai piri noa tatou e teie taata. E tutava atoa anaˈe i te haamaitai noa i to tatou huru.

18. Eaha ta tatou i papu?

18 Auê tatou i te mauruuru i te fanaˈoraa i te hiˈoraa o Iesu! Rahi atu â tatou i te pee i to ˈna huru feruriraa, ohie roa ˈtu â no tatou i te haa mai ia ˈna. Rahi atu â tatou i te haa mai ia ˈna, maitai atu â ïa tatou i te ahu mai i te huru taata apî. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e maha noa huru maitatai ta tatou i hiˈopoa mai. Mea maitai ia faataa i te taime no te hiˈopoa i te tahi atu mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu e ia feruri e nafea tatou e faaite ai i te reira. E itehia te hoê tapura no nia i teie mau huru maitatai i roto i te Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova i te upoo parau iti “Oraraa Kerisetiano” e “Ta te varua moˈa e faatupu.” Papu, ia rave tatou i ta tatou tuhaa, e tauturu mai Iehova ia ahu mai i te huru taata apî e ia tamau i te na reira.

HIMENE 127 Teihea huru taata e titauhia ˈi ia riro vau?

^ Noa ˈtu eaha tei tupu i roto i to tatou oraraa, e nehenehe tatou e “ahu mai i te huru taata apî.” Mea tia ïa ia taui tatou i to tatou huru feruriraa e ia tutava i te pee ia Iesu. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te huru feruriraa o Iesu e ta ˈna mau ohipa. E ite atoa tatou e nafea ia tamau i te pee i to ˈna hiˈoraa i muri aˈe i te bapetizoraa.

^ I roto i te Galatia 5:22, 23, aita i faahitihia pauroa te mau huru maitatai ta te varua o te Atua e faatupu. No nia i teie tumu parau, a hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa no Tiunu 2020.