Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

TROQUIÑ ÑI CHILLCATUNGEAL 12

¿Pequefimi tañi peel ta Zacarías?

¿Pequefimi tañi peel ta Zacarías?

“‘Iñche tañi nehuen meu llemai’ pi Jehová ñidolcülelu pu hueichafe mu” (ZAC. 4:6).

ÜLCANTUN 73 Nehuentumuiñ taiñ llicanoal

¿CHEM QUIMAIÑ? *

1. ¿Chumngelu fente ayüucülefui pu judio?

 TATI pu israelita rume fentren tripantu mu mülefuingün Babilonia mu. Fei Jehová adcünufi tati lonco ülmen Ciro, Persia mapu mu tuulu, ñi neicümafiel tati pu israelita. Feimu feipi ti rey tati pu judio ñi huiñotual tañi mapu mu engün, Jerusalén pingelu, fei ñi huiño deumatual Jehová tañi ruca (Esd. 1:1, 3). Ñi huiñotun mu ti mapu Jehová ñi elueteu engün, feimu pu judio huiño püramyenietuafuingün ta Jehová quisu ñi mapu mu engün. Feimu rume ayüupelaingün pu judio.

2. Quiñeque judio huiñotulu Jerusalén mu, ¿chem hune femingün?

2 Ti hunen judio troquiñche, 537 tripantu mu petu ñi mülepanon Jesús, huiñotuingün Jerusalén huaria mu. Tüfachi pu judio pürüm eluhuingün tañi huiño deumatuafiel Jehová ñi ngillatuhue ruca. Fei, 536 tripantu mu, deu deumarquefuingün cheu ñi anümngeal ti ngillatuhue ruca.

3. ¿Chumi quiñeque che ñi caiñetuafiel pu judio?

3 Tati pu judio eluulu engün tañi huiño deumatuafiel ti ngillatuhue ruca, fentren che ayülai, catrütueyu ñi femal engün. Fei ta huesa duameleyu engün (Esd. 4:4). Tüfachi dungu rume cüdaungefui pu judio ñi entual tañi cüdau engün. Huelu doyelcülerpui ti dungu. 522 tripantu mu, Artajerjes hue reyngerpui Persia mapu mu. * Fei pu che caiñetuquefilu pu judio raquiduamquefuingün Artajerjes ñi fentecünual pu judio ñi cüdau (Sal. 94:20). Feitachi huesaque che feipifingün tati rey Artajerjes pu judio ñi caiñetuaeteu engün (Esd. 4:11-16). Ti rey Artajerjes feyentui ti coila dungu, fei catrütufi pu judio ñi deumanoafiel ti ngillatuhue ruca (Esd. 4:17-23). Feichi dungu ñi rupan, pu judio fentecünuingün tañi cüdau engün (Esd. 4:24).

4. Ñi catrütungen mu ti cüdau, ¿chumi Jehová? (Isaías 55:11).

4 Quiñeque che mülelu feiti mapu mu poyequenofilu Jehová, ca quiñeque autoridad gobierno Persia mu concülelu, ayüingün ñi catrütuafiel ñi deumangeal ti ngillatuhue ruca. Huelu Jehová ayüfui pu judio ñi huiño deumatuafiel feiti ngillatuhue ruca. Fei huechunentuquei ñi feipicünuel (papeltunge Isaías 55:11). ¿Chumi Jehová? Dullifi ta Zacarías ñi profeta ngeal, fei pengelelfi pura afmatun dungu. Tañi pengelelngeel ta Zacarías mülefui ñi nütramcayafiel tati pu judio, femngechi tañi yafültucuafiel. Fei pu judio allcüle Zacarías ñi feipin, llicalayafuingün tañi pu caiñe ca amuleafuingün ti cüdau ñi feipieteu Jehová. Quiñe afmatun dungu mu ñi pengelngeel ta Zacarías pefi quiñe candelabro ca epu olivo.

5. ¿Chem inaduamaiñ tüfachi troquiñ mu?

5 Quiñeque mu huesa duamqueiñ. Tati candelabro ca tati epu olivo ñi pengelelngeel ta Zacarías inaduamfiliyiñ, müna quelluaiñmu. ¿Chumngechi quelluaiñmu? Quelluaiñmu taiñ serfinieafiel Jehová caiñetungeliyiñ rume, calerumetule quiñeque dungu taiñ mongen mu ca quelluaiñmu feipingeliyiñ taiñ femal, müte ayünofiliyiñ rume. Com tüfa peafiyiñ tüfachi troquiñ mu.

TAIÑ CAIÑETU­NGEN MU RUME, SERFINIEAFIYIÑ TA JEHOVÁ

Zacarías pefi epu olivo ca quiñe candelabro. Ti epu olivo mu huitrutripaquei aceite, fei conquei quiñe rali mu. Fei puuquei ta regle lampara mu. (Inaduamnge parrafo 6).

6. Ñi pengelelngeel ta Zacarías ti candelabro ca ti epu olivo, ¿chumngechi quellufi ti pu judio? (Zacarías 4:1-3) (Inaduamnge ti adentun huenulelu).

6 (Papeltunge Zacarías 4:1-3). Ti candelabro ca tati epu olivo ñi pengelngeel ta Zacarías, elufi nehuen tati pu judio ñi amulnieal ti cüdau ñi caiñetungen mu rume engün. Ti epu olivo mu huitrutripaquei ti aceite, fei conquei ti rali mu. Fei puuquei tati regle lampara mu. Femngechi ti aceite lüpümniequefi ti regle lampara, ca turpu afquelai tati aceite. Fei Zacarías ramtui chem adentulei ta tüfa, fei Jehová tañi püllü feipieyu: “‘Tüfachi dungu rupalayai pu soltau cam pu che ñi nehuen meu, iñche tañi nehuen meu llemai’ pi Jehová ñidolcülelu pu hueichafe mu” (Zac. 4:4, 6). Ti aceite tripalu tati anümca mu adentulei Jehová tañi nehuen, turpu aflayai feichi nehuen. Jehová tañi nehuen chem dungu mu rume trürlai, doi nehuen-ngei tati pu Persia ñi hueichafe mu. Feimu tati pu judio quelluafi tañi huechunentual tañi cüdau engün, caiñetungefule rume. Tüfa rume elupelaeyu nehuen tati pu judio. Feimu tati pu judio maneluhuingün Jehová mu, eluhuingün tañi cüdahual caiñetungen mu rume engün.

7. ¿Chem quellueyu pu judio ñi huechunentual ñi cüdau engün?

7 Pu judio petu rupalefuingün huesaque dungu mu, huelu ti dungu cümelcahurpui. ¿Chumngelu? Feichi 520 tripantu, Darío I pingechi rey, ngünenierpui Persia pingechi mapu. Epu tripantu ñi ngüneniefiel ti mapu, Darío I quimürpui cuifi pu judio elungequefuingün tañi deumayal ti ngillatuhue ruca, feimu cümelafui tañi catrütuñmangeal ti cüdau. Feimu tüfachi rey feipi: “Amulepe, huechunentupe tañi cüdau engün” (Esd. 6:1-3). Ñi femün mu tati rey, caquelu pu che com afmatulehuingün. Huelu fei müten no. Ti rey feipifi com ti pu troquiñche ñi hualloñmanieteu: “Caiñetuhuequefilmün tati pu judio. Elufimün plata ca quelluntucufimün chem dungu mu rume ñi huechunentual tañi cüdau engün” (Esd. 6:7-12). Femngechi 515 tripantu mu, pu judio huechunentuingün ñi deumafiel ti ngillatuhue ruca (Esd. 6:15).

Caiñetungelmi, maneluucüleaimi Jehová ñi nehuen mu. (Inaduamnge parrafo 8).

8. ¿Inei quelluafeimu tami caiñetungen mu?

8 Fachantü ca femngechi fentren pu che poyequefilu ta Jehová caiñetuqueyu caquelu pu che. Quiñeque pais mu, quiñeque taiñ pu peñi ca pu lamngen presungequeingün ca yengequeingün pu lonco ülmen gobierno mu, femngechi ñi nütramcayal engün ñi maneluucülen Jehová meu (Mat. 10:17, 18). Quiñeque mu, conün mu cangelu gobierno ca mülen mu cümeque juez, quelluquefingün pu peñi ca pu lamngen ñi poyenieafiel Jehová, inei no rume ñi caiñetuhuenoeteu engün. Huelu caquelu pais pu peñi ca pu lamngen cüme poyequefingün ta Jehová, huelu caiñetuqueyu ñi pu familia engün, femngechi tañi cüdahuelhuenoafiel ta Jehová (Mat. 10:32-36). Huelu fentrenque rupa taiñ poyeniequefiel mu müten ta Jehová, fentecünuqueingün taiñ caiñetuaeteu engün. Ca quiñeque mu, taiñ familia taiñ caiñetuquefeteu, cüpalechi antü meu ayühunquechi poyerpufingün ta Jehová. Eimi femngechi dungu mu rupalmi, fentecünuquilnge tami poyeafiel Jehová. Nehuencüleaimi. Quisulelaimi, Jehová quellunieimu tañi nehuen mu. Llicalequilnge.

CALERUMETULE TAIÑ MONGEN, SERFINIEAFIYIÑ JEHOVÁ

9. ¿Chumngelu fente hueñancüingün quiñeque judio?

9 Quiñeque judio putremcülelu pefilu ñi anümngen ti hue ngillatuhue ruca, ngümaingün (Esd. 3:12). ¿Chumngelu hueñancülefuingün? Fei engün, cuifi mu, pefingün ti ngillatuhue ruca ñi deumangeel Salomón ñi antü meu. Rume afmatufalngefui. Fei trürümfilu engün ñi chumlequefel ti ruca, feimu hueñancüingün, trürümfalngehuenolu troquifingün (Ageo 2:2, 3). Ti afmatun dungu ñi peel ta Zacarías quelluafeyu engün ñi huehuafiel ti hueñancün dungu, femngechi ñi ayüucületual.

10. Ñi feipin ti cüme püllü, ¿chumngechi quellufi pu judio ñi ayüucületual engün? (Zacarías 4:8-10).

10 (Papeltunge Zacarías 4:8-10). Ti cüme püllü feipi: “Fei engün rume ayühuaingün, fei peaingün tati plomada mülelu Zorobabel ñi cuhu mu”. ¿Chem cüpa feipi ti püllü? Ti plomada quiñe herramienta ñi norümngeam huitracünungen mu quiñe ruca. Feimu ti cüme püllü cüpa feipi nehue afmatufalngenole rume ti ngillatuhue ruca, deumangeai chumngechi Jehová ñi ayünieel. Jehová ñi ayüucülen mu ti ngillatuhue ruca mu, pu judio ca mülefui ñi ayüucüleal engün. Jehová mu doi falin-ngei ñi püramyengeal chumngechi fei ñi ayüqueel ti ngillatuhue ruca mu. Pu judio eluule ñi cüme poyeafiel ta Jehová, nietuaingün ayühun.

Calerumetule tami mongen, cüme raquiduamcüleaimi. (Inaduamnge parrafo 11 ca 12). *

11. ¿Chumngechi calerumetuquei ñi mongen quiñeque pu peñi ca pu lamngen?

11 Caletun mu taiñ mongen, cüdaungeafui taiñ chaftuafiel taiñ rupamequen. Quiñeque pu peñi ca pu lamngen rume fentren tripantu mu femquefui engün quiñe falin cüdau Jehová ñi troquiñche mu, huelu feula cangelu cüdau elungeingün. Hune müte ayünofile ca cüdautuafui ñi cüme quimafiel chumngelu ñi elungeel cangelu cüdau. Ca quiñeque peñi ca lamngen elcünuquei ñi falin cüdau engün ñi fücharpun tañi mongen mu engün. Fei raquiduamafuingün ñi cüdahuelquenofiel ta Jehová chumngechi ñi femquefel engün, feimu hueñancüafuingün (Prov. 24:10). Ti afmatun dungu ñi peel ta Zacarías, ¿chumngechi quelluafeiñmu iñchiñ taiñ doi cüme cüdahuelafiel ta Jehová? Peafiyiñ.

12. Ñi peel ta Zacarías, ¿chumngechi quelluafeiñmu taiñ ayüucüleal calerumetule taiñ mongen?

12 Jehová alünque dungu femmequei fachantü, fei iñchiñ quelluntucunieafuiñ (1 Cor. 3:9). Ti cüdau taiñ nieel Jehová tañi troquiñche mu caletuafui, huelu Jehová taiñ piuqueyenieteu caletuquelai. Fei raquiduamliyiñ tüfachi dungu mu, quelluaiñmu taiñ chaftuafiel taiñ rupamequen calerumetule taiñ mongen. Calerumetule quiñeque dungu Jehová tañi troquiñche mu ca ayünofilmi, raquiduamcülelayaimi: “¿Chemu am ta femingün tati?”. Raquiduamquilnge: “Cuifi mu doi cüme felequefuiñ” pilayaimi. Doi mai, llellipuafimi Jehová tami quelluaeteu, femngechi cüme raquiduamcüleami müten (Ecl. 7:10). Raquiduamcülelayaimi tami pepi femhuenoel, doi mai raquiduamaimi tami femafel müten. Ti afmatun dungu ñi peel ta Zacarías quimeltueiñmu rume falin-ngei taiñ cüme raquiduamcüleal. Feimu chem dungu rume rupafule taiñ mongen mu, ayüucüleaiñ ca püntütripalayaiñ Jehová mu.

AYÜNOLIYIÑ TAIÑ FEIPINGEEL, FEMAIÑ MÜTEN

13. Quiñeque israelche ayülaingün ñi feipieteu Josué ca Zorobabel, ¿chumngelu?

13 Pu israelche catrütungefulu rume ñi cüme elcünutuafiel ti ngillatuhue ruca, ti sumo sacerdote Josué (Jesúa) ca ti gobernador Zorobabel feipieyu engün ñi cüme elcünutuafiel müten (Esd. 5:1, 2). Quiñeque israelche cümenolu troquifingün chi feichi dungu. Fei engün quimniefuingün tañi pu caiñe peafeyu engün ñi deumamequefiel ti ngillatuhue ruca ca chumafuingün rume ñi cüme tripanoal ti cüdau. Josué ca Zorobabel quisu engu ayüniefui ñi quimal engu Jehová tañi quellunieteu. Fei engu inaduamingu Jehová tañi quellunieteu. ¿Chumngechi? Peafiyiñ.

14. Ñi feipin Zacarías 4:12, 14, ¿chem dungu quimürpuingu Josué ca Zorobabel?

14 (Papeltunge Zacarías 4:12, 14). Ti epu olivo ñi peel ta Zacarías, ¿chem adentulei? “Tüfa tati epu dullingelu”, Josué ca Zorobabel. Tüfachi epu huentru huitraleingu reque Jehová tañi inafül meu. Fei tüfa pengeli Jehová tañi maneluucülen quisu engu mu. Jehová am adnieteu engu ñi loncoleal ti troquiñche mu, feimu chem pifule rume, pu israelche maneluhuafuingün quisu engu mu.

15. ¿Chumngechi falintuquefiyiñ Jehová ñi feipin Biblia mu mülelu?

15 Fachantü, Jehová adniequeiñmu Biblia mu. Biblia mu feipiqueiñmu chumngechi taiñ cüme poyeafiel. ¿Chumngechi pengelafuiñ taiñ falintuquefiel Jehová ñi huercün dungu Biblia mu tripalu? Elcünuaiñ ta tiempo taiñ cüme papeltuafiel ca taiñ adümafiel. Ramtuunge: “Papeltufiel mu iñche ta Biblia cam quiñeque taiñ publicacion, ¿raquiduamquen tañi papeltuquen? Papeltufili quiñe troquiñ Biblia, cüdautufuli tañi adümafiel, ¿quintuquen chumngechi tañi cüme adümafiel cam femcünuquefiñ müten?” (2 Ped. 3:16). Elcünuliyiñ tiempo taiñ raquiduamal taiñ feipicünueteu Jehová Biblia mu, doi cüme inayafiyiñ tañi feipin ca cüme cüdaucüleaiñ amuldunguliyiñ (1 Tim. 4:15, 16).

“Ti quim manelfal cona” feipielmu tami chumal, maneluucüleaimi quisu mu. (Inaduamnge parrafo 16). *

16. Cümenolu troquifiliyiñ taiñ feipieteu “ti quim manelfal cona”, ¿chumafuiñ taiñ inayafiel?

16 ¿Ca chumngechi adniequeiñmu Jehová? Adniequeiñmu “ti quim manelfal cona” mu, esclavo fiel y prudente ca pingelu (Mat. 24:45). Quiñeque mu feipiafeiñmu taiñ femal quiñe dungu, huelu iñchiñ müte adümlayafuiñ chi. Por ejemplo, feipingeafuiñ taiñ pepicahual ruparumele quiñe fütra cürüftucu mahun cam nüyün. Huelu iñchiñ raquiduamafuiñ: “Cheu tañi mülemum femngechi dungu rupaquelai” piafuiñ chi. Cafei feipingeafuiñ taiñ rume cuidahual rupale quiñe pandemia. Fei raquiduamafuiñ: “¿Chumal am fente cuidahuaiñ? Iñchiñ tuulayafuiñ rume chi ti cutran” piafuiñ. Cümenolu troquifiliyiñ taiñ feipieteu ti quim manelfal cona, ¿chumafuiñ? Raquiduamaiñ fente ñi cümelcangen pu israelche inafilu engün am ñi feipieteu Josué ca Zorobabel. Cafei raquiduamafuiñ ñi rupan caquelu che poyequefilu ta Jehová cuifi mu. Fei engün ca feipingefui tañi femal, müte cümenolu troquifingün chi. Femlu rume, femingün, fei tüfa montuleyu engün (Juec. 7:7; 8:10).

ZACARÍAS REQUE FEMAIÑ

17. Ti afmatun dungu ñi peel ta Zacarías, ¿chumngechi quellufi pu israelche?

17 Ti afmatun dungu ñi peel ta Zacarías müna quellufi pu israelche ñi fentecünunoal ñi cüdau ca ñi poyenieafiel ta Jehová. Pu israelche quimlu engün chem tañi enseñalqueteu ñi peel ta Zacarías ca inafilu engün, fei ngüneduamingün Jehová tañi quellunieteu. Jehová tañi nehuen mu quellueyu engün ñi cüdaucüleal ca ñi ayüucületual (Esd. 6:16).

18. ¿Chumngechi quelluafeimu Zacarías tañi peel?

18 Ti candelabro ca ti epu olivo ñi peel ta Zacarías rume quelluafeimu tami mongen mu. Quelluafeimu tami nehuencüleal, caiñetungelmi rume. Quelluafeimu tami ayüucüleal, caletule rume tami mongen. Ca quelluafeimu tami maneluhual ca inayafiel ñi feipin Jehová tañi troquiñche, müte adümnofilmi rume. ¿Chumafuimi rupamequelmi huesaque dungu mu? Zacarías reque, raquiduamaimi Jehová chumngechi cuidaquefi tañi pu che. Fei maneluhuaimi quisu mu ca poyenieafimi com tami piuque mu (Mat. 22:37). Femülmi, Jehová quellunieaimu fei ayühunquechi rumel poyenieafimi (Col. 1:10, 11).

ÜLCANTUN 7 Jehová mu cüpai ñi nehuen

^ parr. 5 Jehová pengelelfi ta Zacarías fentren afmatufalchi dungu. Ñi peel ta Zacarías quellufi ta quisu ca ti caquelu pu israelche. Femngechi fentecünulaingün ñi deumatuafiel ti ngillatuhue ruca, cüdaungefulu rume. Feitachi afmatun dungu ca quelluafeiñmu ta iñchiñ taiñ poyenieafiel ta Jehová, huesaque dungu mu rume rupafuliyiñ. Tüfachi troquiñ mu ngüneduamaiñ Zacarías ñi pefiel quiñe candelabro ca epu olivo, ca ngüneduamaiñ chem quimeltuafeiñmu tüfa.

^ parr. 3 Rupachi tripantu mu, Nehemías ñi antü mu, mülefui cangelu rey ca Artajerjes pingefui. Feichi rey cümelcaquefui pu judio.

^ parr. 60 ¿CHEM PENGELI TI ADENTUN? Quiñe peñi füchalelu ca cutrancülelu quimniefui tañi tremohuenoal, feimu mülefui tañi cüme raquiduamcüleal müten.

^ parr. 62 ¿CHEM PENGELI TI ADENTUN? Quiñe lamngen raquiduammequei Jehová ñi quelluquefiel “ti quim manelfal cona”, chumngechi quellufi ta Josué ca Zorobabel.